RDW
  • De la Platon încoace, Atlantida ne face să visăm

    Pentru un arhitect, sentimentul că a creat un ambient structurat integral pe baza unei povești și că a văzut turiștii uimiți de realizarea „autentică” a tuturor artefactelor și elementelor decorative și cu adevărat încântați că au vizitat un astfel de loc este de neprețuit.

  • Lapis exilis

    La începutul anilor ’90, una dintre activitățile cele mai importante ale UAR era recuperarea legăturilor cu arhitecții români plecați peste hotare în perioada comunistă.O expoziție somptuoasă la Sala Dalles, cu un catalog pe măsură, ne deschidea celor încă foarte tineri atunci o pagină necunoscută, altfel decât prin șoapte și povești apocrife, din activitatea acestor arhitecți. Între timp, plecau alții, începând cu măcar jumătate din promoția mea (1990), rană deschisă și astăzi, de altfel.

  • Limbajul lui Dan Hanganu

    Hanganu consideră că formația sa europeană i-a oferit o bună cunoaștere a culturii și prețuirea istoriei, influențându-i profund opera. Fiind unul dintre cei care evită ”tendințele senzaționaliste”, este îngrijorat de superficialitatea arhitecturii actuale, bazată mai mult pe „mode” și clișee populiste, în detrimentul unor judecăți sănătoase.

  • Dan COMA , UN CADILLAC CU COARNE

    Numitorul lor comun este Natura. Dar unde este acea Natură la care visăm cu toții? Mare parte este de-a dreptul moartă sau conservată cu grijă în parcurile de distracții, care nu sunt decât niște sicrie proiectate pentru aceeași Natură moartă. Natura reprezintă rădăcinile noastre, dar acestea sunt acoperite cu un strat gros de ciment sau sunt prezervate atent, între garduri înalte, în ”oaze” de distracții. Așa cum am arătat, în zilele noastre, nu trăim viața, ci doar o vizităm.

  • ALBA IULIA FALDUL, FAȚADA ZID

    Proiectul are de-a face cu unul din spațiile underground, spațiu tipic ce face legătura șanțului cetății cu ravelinurile de apărare. Proiectul propune sensibilizarea publicului la astfel de spații care au rămas uitate și după ce intervențiile de restaurare au fost făcute, spații care au rămas nefolosite fiindcă nu au atras după sine activități.

  • ȘANSA

    Exodul este legat de un pericol grav, o « soluție ultimă ». Îmi închipui că, pentru cei care sunt astăzi tineri absolvenți, anii ‘70 -‘80 fac parte din istorie. Pe de altă parte, a circula (mai ales în Europa) nu prezintă nicio dificultate. Mergând în străinătate, nu îți « părăsești țara ».

  • 3 TINERI SUCEVENI ÎN AVANGARDA ARHITECTURII SPITALICEȘTI ȘI CULTURALE

    Interviul a fost realizat de arhitectul Constantin Gorcea care, după o experiență de studii și proiectare de arhitectură de circa trei ani în Franța anilor ’90, a renunțat la statutul de expat…
    Se mai întreabă și acum dacă a făcut bine sau rău…

  • AMA DESIGN a câștigat două premii la German Design Awards 2020

    Două proiecte de design interior realizate de AMA Design – spațiul de birouri BitterStrawberry și cafeneaua 5ENSI – nominalizate la categoria Excellent Architecture, au fost declarate „Winner” la German Design Awards 2020. Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc vineri, 7 februarie 2020, la Frankfurt.

  • „ARHITECȚII ȘI EXILUL”

    Exilul este un fenomen complex, cu sfâșieri lăuntrice greu de redat în cuvinte. Paul Barbă Neagră, realizatorul ciclului de filme pentru televiziunea franceză „Arhitectura și geografia sacră”, a afirmat că există studii care atestă că procentul celor distruși în integritatea sistemului lor nervos este de cinci ori mai mare la cei care au emigrat decât la cei care au rămas în țară.

  • ARHITECȚI SPRE ȘI DINSPRE ROMÂNIA PÂNĂ ÎN 1940

    Pentru impunerea profesională a primei generații de arhitecți români se va reuși, după unele tatonări eșuate, constituirea la 26 februarie 1891 a Societății Arhitecților Români – SAR, urmată în 1892 de înfiinţarea Școlii de Arhitectură, mai întâi ca instituție particulară aparținând de SAR, din 1897/1904 preluată de către stat; urmată în 1906 de apariția primului număr al revistei Arhitectura. Activitatea acestora, care în timp au trebuit să depășească numeroase obstacole, a continuat până astăzi, dovedindu-se durabile.

  • Migrația… Exodul… Speranța

    Acest număr al revistei încearcă să facă o succintă trecere în revistă a mișcărilor arhitecților spre și dinspre Țările Române, de-a lungul vremurilor. Pentru că, începutul arhitecturii noastre culte se datorează, în principal, prezenței arhitecților străini veniți în mai multe etape și valuri pe aceste meleaguri: catalanul Xavier Villacrosse, elvețianul Johann Schlatter, nemții Joseph Weltz, Conrand Schink, Johann Veit, Gustav Freywald, Anton Heft, Luigi Lipizer, francezul Michel Saint-Jourand, austriacul Friederich Hartmann, cehul Marin Kubelka.

  • SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA, NR.1-2 / 2020

    Arhitecții au fost din totdeauna profesioniști „fără frontiere”. Locul de baștină le-a alimentat energia creatoare, a fost sursa inspirațională, rădăcinile, dar fructele/roadele muncii lor s-au pârguit care încotro, în cele patru zări. Din antichitate și până astăzi, în pragul celui de-al treilea deceniu al mileniului III, arhitectura operează peste și dincolo de granițe, ca un proces natural, cu consecințe sociale și spațiale globale.

Arhitectura nr.1-2/2020 – Dosar Tematic

Arhitectura nr. 1-2/ 2020(...)Acest număr a fost conceput și pregătit înainte de pandemie. Este important s-o precizăm, pentru că viața noastră va rămâne spintecată de acest moment cu adevărat global al omenirii și, probabil, valorile noastre vor fi reevaluate, cu bune și cu rele, în funcție de acest moment. Numărul de față se voia o dezbatere despre vocația de arhitect, despre o profesiune „fără frontiere”.
Dar lecția copleșitoare de globalizare pe care am primit-o, de la acest virus, zdruncină atât premisele, cât și concluziile inițiale. Dacă în materialele pregătite se vorbea despre oportunități, șanse, diferențe, deodată, la predare, la vremea la care materialele au sosit din Statele Unite, Israel, Japonia, Belgia, Anglia, toate aceste diferențe se șterseseră și viața expeditorilor, indiferent de meridianele sau paralele pe care se află, deveniseră, de la o zi la alta, identice cu cele ale destinatarilor materialelor. (...)
Citiţi mai mult

Revista

SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA 3, 4-5 / 2020

Au apărut noile numere ale revistei Arhitectura, editată de Uniunea Arhitecților din România

Numărul 3/2020 – Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București
Numărul 4-5/2020 – Cluj, Iași, Timișoara – 50

De la Platon încoace, Atlantida ne face să visăm

Pentru un arhitect, sentimentul că a creat un ambient structurat integral pe baza unei povești și că a văzut turiștii uimiți de realizarea „autentică” a tuturor artefactelor și elementelor decorative și cu adevărat încântați că au vizitat un astfel de loc este de neprețuit.

Lapis exilis

La începutul anilor ’90, una dintre activitățile cele mai importante ale UAR era recuperarea legăturilor cu arhitecții români plecați peste hotare în perioada comunistă.O expoziție somptuoasă la Sala Dalles, cu un catalog pe măsură, ne deschidea celor încă foarte tineri atunci o pagină necunoscută, altfel decât prin șoapte și povești apocrife, din activitatea acestor arhitecți. Între timp, plecau alții, începând cu măcar jumătate din promoția mea (1990), rană deschisă și astăzi, de altfel.

Limbajul lui Dan Hanganu

Hanganu consideră că formația sa europeană i-a oferit o bună cunoaștere a culturii și prețuirea istoriei, influențându-i profund opera. Fiind unul dintre cei care evită ”tendințele senzaționaliste”, este îngrijorat de superficialitatea arhitecturii actuale, bazată mai mult pe „mode” și clișee populiste, în detrimentul unor judecăți sănătoase.

Dan COMA , UN CADILLAC CU COARNE

Numitorul lor comun este Natura. Dar unde este acea Natură la care visăm cu toții? Mare parte este de-a dreptul moartă sau conservată cu grijă în parcurile de distracții, care nu sunt decât niște sicrie proiectate pentru aceeași Natură moartă. Natura reprezintă rădăcinile noastre, dar acestea sunt acoperite cu un strat gros de ciment sau sunt prezervate atent, între garduri înalte, în ”oaze” de distracții. Așa cum am arătat, în zilele noastre, nu trăim viața, ci doar o vizităm.

ALBA IULIA FALDUL, FAȚADA ZID

Proiectul are de-a face cu unul din spațiile underground, spațiu tipic ce face legătura șanțului cetății cu ravelinurile de apărare. Proiectul propune sensibilizarea publicului la astfel de spații care au rămas uitate și după ce intervențiile de restaurare au fost făcute, spații care au rămas nefolosite fiindcă nu au atras după sine activități.

ȘANSA

Exodul este legat de un pericol grav, o « soluție ultimă ». Îmi închipui că, pentru cei care sunt astăzi tineri absolvenți, anii ‘70 -‘80 fac parte din istorie. Pe de altă parte, a circula (mai ales în Europa) nu prezintă nicio dificultate. Mergând în străinătate, nu îți « părăsești țara ».

3 TINERI SUCEVENI ÎN AVANGARDA ARHITECTURII SPITALICEȘTI ȘI CULTURALE

Interviul a fost realizat de arhitectul Constantin Gorcea care, după o experiență de studii și proiectare de arhitectură de circa trei ani în Franța anilor ’90, a renunțat la statutul de expat…
Se mai întreabă și acum dacă a făcut bine sau rău…

Powered by Jasper Roberts - Blog