RDW
  • StudioBASAR. Către o practică angajată

    Note de proiect StudioBASAR.Către o practică angajată text: Alex AXINTE, Cristi BORCAN © Dafina Jeacă Creşterea în complexitate a problemelor cu care se confruntă lumea de azi, alimentate de un neoliberalism globalizat, generator de crize economice, ecologice, sociale şi politice, cere o schimbare de paradigmă în formularea soluţiilor. Modelul expertului, ce se bazează doar pe […]

  • Proiect de diplomă Construire comunitară în satul Bărcuț

    Promisiuni Proiect de diplomăUniversitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, 2016 Construire comunitară în satul Bărcuț Stud.-arh. Irina Ștefania SCOBIOLACoordonatori: prof. dr. arh. Gabriela TABACU, lect. dr. arh. Lorin NICULAE (cotutelă) Revitalizarea sustenabilă a unui spațiu rural se poate face doar prin construire comunitară, care integrează condițiile primare ale existenței umane în context actual […]

  • Addenda: STAI LA CURTE SAU LA BLOC?

    Până la 11 ani am copilărit la curte, într-o casă-vagon din Obor, construită de bunicul meu pe vremea când era negustor de „coloniale”, între cele două războaie. Casa noastră ocupa una dintre laturile lungi ale curții uriaşe în formă de U, cealaltă fusese iniţial un front de „garsoniere” pentru „băieţii de prăvălie”. Doar în fundul curţii era un corp de clădire cu parter şi etaj; la parter era garajul în care își ţinea tataie camioneta Ford în care își căra şi marfa, şi cei 5 copii, în excursia anuală la mare, la Carmen Sylva, şi la Câmpulung; la etaj, deasupra Fordului, era apartamentul pe care îl păstrase pentru el şi Maia, un adevărat cuib de vulturi din veranda căruia vedea toată curtea până la poartă. Curtea era pavată cu piatră de râu.

  • I’M UAU

    Design I’M UAU Despre cum ne-am apucat să reparăm un grup sanitar după ce am umplut curtea de cărbune text: Justin BARONCEA Ioana Trușcă – TRSC e din Târgu Jiu. De la asta a pornit tot. Dintr-un garaj în care am vorbit despre iepuri, cărbune și sculptură. Peste câteva luni ne-am apucat de un workshop […]

  • Integrarea bunului comun: practici socio-spaţiale în Bogotá

    Integrarea bunului comun:  practici socio-spaţiale în Bogotá text: Klaske HAVIK, Tom AVERMAETE, Jorge MEJÍA HERNÁNDEZ   Macheta intervenţiei urbane din cartierul Los Martires din Bogotá, Milda Kulviciute Studiu al conceptelor „clădire-deschisă” (John Habraken) şi „stem” (Shadrach Woods). Diagrame realizate de Milda Kulviciute Click for English version Atelierul de absolvire „Positions in Practice” (2015-2017), din cadrul […]

  • Culorile Bărăganului. A şasea vară împreună

    Eseu Culorile Bărăganului. A şasea vară împreună text: Alexandra PURNICHESCU, Lorin NICULAE © Lorin Niculae Început de august. Spaţii plate, linii orizontale. Albastru deschis, apoi galben, verde – mai multe nuanţe, la sfârşit negru. Cer fierbinte. Aer cald, greu. În Câmpia Bărăganului, un grup de copii colorează o casă, îndrumaţi de prietenii lor mai mari […]

  • Evoluția cadrului legislativ al metodei participative

    Dosar Tematic Evoluția cadrului legislativ al metodei participative –            O analiză comparată între Berlin, Belo Horizonte și București text: Simona GRÜTER-BÎRGĂOANU English Version Participarea este un termen ce a primit conotații diferite în contexte culturale și socio-politice specifice. Cadrul legislativ, atât legile în vigoare, cât și modul de aplicare a acestora, a evoluat de la […]

  • Pedagogie urbană la București: URBOTECA by ATU

    Pedagogie urbană la București: URBOTECA by ATU text: Vera MARIN, Daniela CALCIUilustrații: Răzvan ZAMFIRA Click for English version În România, ATU – Asociația pentru Tranziția Urbană este una dintre cele mai vechi organizații de profesioniști ai mediului construit care și-au asumat un angajament civic în virtutea unor convingeri comune privind dezvoltarea sustenabilă. Înființată în 2001 […]

  • Arhitecți și comunități

    Arhitecți și comunități text şi foto: Augustin IOAN Biserică din lemn construită în 2003 de Fundația Habitat și Artă în România la Muzeul Satului Vâlcean, Bujoreni Autori: sculptorul Alexandru Nancu și arh. Augustin Ioan Click for English version Dragi colegi mai tineri, să îmi iertați tonul sfătos, care mi-a venit odată cu vârsta. Dar, la […]

  • Povești din București. Oameni ai marginilor

    Povești din București. Oameni ai marginilor coordonator: Andrei MĂRGULESCU text: Oana Maria ANGHEL, Andreea DOBRESCU, Ioana IORDACHE, Andreea MORO, Eliza PALOȘ, Ioana RIZEA, Tudor RUSU, Patricia SAVU © Andreea Dobrescu Click for English version Andrei Mărgulescu: CONTEXT Împreună cu studenți-arhitecți, din ani diferiți ai Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, explorăm orașul, […]

  • SPAŢIUL LIMBO, INTERSPAŢIU SAU SPAŢIU DE TRANZIT? GREENHOUSETALKS 2018

    SPAŢIUL LIMBO, INTERSPAŢIU SAU SPAŢIU DE TRANZIT? GREENHOUSETALKS 2018 text: Maria MĂNESCU Click pe Limbo Space pentru continuare Ariadne: Limbo? Arthur: Unconstructed dream space. Ariadne: Well, what the hell is down there? Arthur: Just raw, infinite subconscious. Nothing is down there. Except for whatever that might have been left behind by whoever’s sharing the dream […]

  • PREMIILE BIENALEI DE ARHITECTURĂ DE LA VENEȚIA, 2018

        PREMIILE BIENALEI DE ARHITECTURĂ DE LA VENEȚIA, 2018           text: Daniela Puia Ceremonia de acordare a premiilor celei de 16-a ediții a Bienalei de Arhitectură de la Veneția a avut loc în 26 mai 2018 în cadrul impresionant al palatului Ca’ Giustinian, sediul birourilor Bienalei. Juriul internațional care a […]

  • Lupta cu limitele: o arhitectură scrisă de oameni

    Lupta cu limitele: o arhitectură scrisă de oameni text: Alexandra PURNICHESCU Un text despre îmblânzirea limitelor, arhitectura de aproape şi jocul cu cuvintele. Dor Mărunt şi Belciugatele, judeţul Călăraşi, două sate de câmpie în drum spre mare. Acolo am petrecut câteva zile în vara fiecărui an, începând cu prima ediţie din 2012 până anul trecut, […]

  • MNEMONICS, O VIZIUNE LUDICĂ ASUPRA LIBERTĂȚII

    MNEMONICS, O VIZIUNE LUDICĂ ASUPRA LIBERTĂȚII foto: Andrei Mărgulescu Spațiile publice din oraşele României s-au schimbat semnificativ în ultimele decenii. Majoritatea schimbărilor au apărut organic, pe măsură ce societatea însăși s-a schimbat. Mulți dintre noi ne întrebăm dacă transformările au fost spre bine sau spre rău, iar Mnemonics este o încercare de a înțelege cum […]

  • PAVILIONUL ROMÂNIEI LA BIENALA DE LA VENEŢIA 2018. FREESPACE CU-CHEIA-DE-GÂT

    PAVILIONUL ROMÂNIEI LA BIENALA DE LA VENEŢIA 2018. FREESPACE CU-CHEIA-DE-GÂT text: Maria MĂNESCU Cunoşteam deja proiectul Mnemonics când am vizitat Pavilionul României la Bienala de la Veneţia. Nu fusesem tocmai entuziastă şi nu aveam mari aşteptări. Dar așa cum „viaţa bate filmul”, realitatea bate prejudecata. La faţa locului, pavilionul era alb şi luminos, curat şi […]

Arhitectura nr. 2-3/2018 – Dosar Tematic

Arhitectura nr. 2-3/2018(...)De la nașterea orașului, astfel datează Titus Livius evenimentele cuprinse în monumentala sa operă istorică. Cronologia începe în 753 î.Hr., legendarul an al fondării Romei, orașul prin excelență, centrul unui imperiu care, în timpul lui Augustus, transformase Mediterana în Mare Nostrum. Istoria își are originea în Oraș, a cărui întemeiere simbolică este un ritual participativ, capabil să separe cosmosul de haos, sacrul de profan și comunitatea față de lume. (...)

Citiţi mai mult

Revista

StudioBASAR. Către o practică angajată

Note de proiect StudioBASAR.Către o practică angajată text: Alex AXINTE, Cristi BORCAN © Dafina Jeacă Creşterea în complexitate a problemelor cu care se confruntă lumea de azi, alimentate de un neoliberalism globalizat, generator de crize economice, ecologice, sociale şi politice, cere o schimbare de paradigmă în formularea soluţiilor. Modelul expertului, ce se bazează doar pe […]

Morile abandonate ale Brăilei, repere identitare sau fantome ale patrimoniului industrial dunărean?

Morile abandonate ale Brăilei, repere identitare sau fantome ale patrimoniului industrial dunărean? text: Maria STOICA Planul Brăilei la 1892 „Există oraşe pentru care apropierea apei e vitală. Şi nu pentru că, în prezent, ar mai depinde neapărat de Apă (mă refer la o apă cu personalitate – fie ea fluviu, mare sau ocean), cum este şi […]

Uzina de Apă din Suceava – vocaţia culturală a patrimoniului arhitectural industrial

Uzina de Apă din Suceava – vocaţia culturală a patrimoniului arhitectural industrial text: Maria MĂNESCU 2012 Imagini extrase din panourile expoziției realizate cu ocazia evenimentului „Zilele Culturii Urbane”, 100 de ani de la constructiei Uzinei de Apă Suceava (1912-2012), puse la dispoziție de șeful de proiect, arh. Constantin Gorcea Cazul conversiei Uzinei de Apă din […]

Patrimoniul industrial din Bucovina. Prezervarea şi valorificarea la scară teritorială

(…)La nivel european, procesul de reutilizare a spaţiilor industriale a fost iniţial dedicat salvării acestor repere ale trecutului industrial. Transformarea în muzee tematice a unor obiective industriale a contribuit la salvarea lor, însă acest proces de „muzeificare” nu putea fi extins la un număr foarte mare de situri. Astfel, a devenit prioritară reutilizarea lor în scopuri productive, având în vedere avantajele economice şi sociale ale acestui demers. Numărul acestor intervenţii a fost şi el limitat de conformarea spaţiilor şi de costurile ridicate de transformare. (…)

„Moment Horia Creangă”, în cadrul complexului Laminorul Bucureşti. Memoriu explicativ

(…)Hala Laminor de care ne ocupăm este doar una din mulțimea de lucrări realizate de Creangă şi de valoroșii arhitecți contemporani lui; este important ca toți cetățenii ce vor utiliza acest obiectiv restaurat şi refuncţionalizat să fie iniţiaţi în ceea ce priveşte lumea acestei arhitecturi cu adevărat moderne.(…)

ATELIERELE CFR GRIVIȚA – GRIRO UN CAZ DE CONVERSIE FUNCȚIONALĂ A PATRIMONIULUI INDUSTRIAL

(…)După 1990, a luat ființă noua societate comercială GRIRO, care a preluat activele fostei întreprinderi de stat. În noile condiții social-economice, GRIRO a pierdut treptat poziția pe piața locală şi mondială. A fost luată decizia mutării activităților productive pe un nou amplasament, situat în zona de sud a Bucureștiului, accesibil şi bine echipat, astfel încât costurile de producție mai reduse să permită randamente economice mai bune. Acest amplasament, în suprafață de cca. 11 ha, din care cca. 9,5 ha sunt ocupate cu construcții industriale, face obiectul proiectului de conversie funcţională, proprietarii imobilului propunând realizarea unui proiect de centru multifuncțional: servicii, comerţ şi, eventual, locuire.(…)

Transformare postindustrială, cross-over arhitectural și laborator deschis de creativitate funcțională

Transformare postindustrială,cross-over arhitectural și laborator deschis de creativitate funcțională text: Peter MARX Hala Laminor, fațada de nord-vest © Peter Marx Hala Laminor fotografii de epocă de încercare a acestor ani în dezvoltarea urbană, nu doar pentru proiectanți, ci și pentru investitori și administrația locală. Situația este și mai complicată atunci când vorbim de foste ansambluri industriale, […]

Hala Laminor a Uzinelor Malaxa, o șansă de restaurare pentru patrimoniul industrial interbelic

Hala Laminor a Uzinelor Malaxa,o șansă de restaurare pentru patrimoniul industrial interbelic text: Ruxandra NEMŢEANU În anul 1987, în calitate de arhitectă proaspăt ieşită din stagiatură, lucram la IPCT – Institutul de Proiectare pentru Construcţii Tipizate1, unde, ca şef de proiect, mi s-a încredinţat realizarea unui proiect-tip pentru carcase fonoabsorbante: clopote semimobile, modulate, care se […]

Arhitectura Uzinelor „Malaxa”

Arhitectura Uzinelor „Malaxa” text: Nicolae LASCU Publicat în Centenar Horia Creangă (1892-1992), septembrie-octombrie 1992, pag. 123-136, catalogul expoziției organizate cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea arhitectului de către Uniunea Arhitecților din România și Ministerul Culturii. Nicolae Lascu a fost comisarul expoziției și coordonatorul catalogului. 1. Un domeniu aparte al creaţiei lui […]

ECOLOGII POST-INDUSTRIALE: MOLOZ INDUSTRIAL, NATURĂ ŞI LIMITELE REPREZENTĂRII

ECOLOGII POST-INDUSTRIALE: MOLOZ INDUSTRIAL, NATURĂ ŞI LIMITELE REPREZENTĂRII text: Liviu CHELCEA Publicat în Parcours anthropologiques, 10 / -1, 186-201. Figura 1 – Zidul unei fabrici din secolul al XIX-lea, după demolare © Liviu Chelcea Introducere Principala problemă abordată în articolul de faţă se referă la metodele de clasificare şi reprezentare a peisajelor urbane post-industriale, materialităţilor […]

Patrimoniul industrial în România – despre stadiul inventarierii specializate

Patrimoniul industrial în România – despre stadiul inventarierii specializate text: Ioana Irina IAMANDESCU În România, industria a marcat teritoriul şi peisajul urban într-un mod ce nu poate fi ignorat şi care, cu siguranţă, este prezent pregnant în memoria fiecăruia dintre noi şi în rutina cotidiană. De la simpla prezenţă a acestor urme în teritoriu la […]

Volker Wollmann. Arheologie industrială

Ex libris Volker Wollmann.Patrimoniu preindustrial și industrial în România Volumele I-VI (2010-2016)Editura Honterus, Sibiu „România se înscrie printre țările cu un bogat patrimoniu tehnic, destul de armonios distribuit în urma dezvoltării economice moderne. El este parte a bogăției comunitare, asupra căreia trebuie să ne îndreptăm cât mai degrabă atenția, demarând proiecte și programe de reconversie […]

AUTORUL COLECTIV. ISTORII PRIVATE ALE ARHITECTURII PUBLICE

Expoziţia Autorul Colectiv deschisă în toamna trecută, în A5 Studio Space, strada Piața Amzei nr. 5, are la bază un proiect ce investighează istoria orală a construcţiei Casei Poporului, inițiat de artistul vizual Călin Dan în colaborare cu Celia Ghyka, ca parte a cercetării sale artistice pe termen lung privind Arhitectura Emoțională.

Demersul este, în primul rând, de natură documentară, expoziția fiind doar un prim reper public al unui proiect de lungă durată, care are ca scop crearea unui cadru interdisciplinar pentru realizarea unei baze de date cu mărturii directe ale participanţilor la proiectarea şi construcţia Casei Poporului, rezultate în urma unor interviuri axate pe experiențele personale ale celor intervievați.

Proiect de diplomă Construire comunitară în satul Bărcuț

Promisiuni Proiect de diplomăUniversitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, 2016 Construire comunitară în satul Bărcuț Stud.-arh. Irina Ștefania SCOBIOLACoordonatori: prof. dr. arh. Gabriela TABACU, lect. dr. arh. Lorin NICULAE (cotutelă) Revitalizarea sustenabilă a unui spațiu rural se poate face doar prin construire comunitară, care integrează condițiile primare ale existenței umane în context actual […]

KENGO KUMA „ANTI-OBIECT: DISOLUȚIA ȘI DEZINTEGRAREA ARHITECTURII”

KENGO KUMA„ANTI-OBIECT: DISOLUȚIA ȘI DEZINTEGRAREA ARHITECTURII” Traducere: Alexandra PurnichescuEditura ProCultura, 2017Prima ediție în limba română, tradusă după ediția în limba engleză publicată de AA Publications, Ltd. în 2008, de Alexandra PurnichescuCuvânt înainte semnat de E. S. Kisaburo Ishii, ambasador al Japoniei în RomâniaEdiție coordonată și îngrijită de conf. dr. arh. Mihaela Pelteacu și drd. arh. […]

Addenda: STAI LA CURTE SAU LA BLOC?

Până la 11 ani am copilărit la curte, într-o casă-vagon din Obor, construită de bunicul meu pe vremea când era negustor de „coloniale”, între cele două războaie. Casa noastră ocupa una dintre laturile lungi ale curții uriaşe în formă de U, cealaltă fusese iniţial un front de „garsoniere” pentru „băieţii de prăvălie”. Doar în fundul curţii era un corp de clădire cu parter şi etaj; la parter era garajul în care își ţinea tataie camioneta Ford în care își căra şi marfa, şi cei 5 copii, în excursia anuală la mare, la Carmen Sylva, şi la Câmpulung; la etaj, deasupra Fordului, era apartamentul pe care îl păstrase pentru el şi Maia, un adevărat cuib de vulturi din veranda căruia vedea toată curtea până la poartă. Curtea era pavată cu piatră de râu.

I’M UAU

Design I’M UAU Despre cum ne-am apucat să reparăm un grup sanitar după ce am umplut curtea de cărbune text: Justin BARONCEA Ioana Trușcă – TRSC e din Târgu Jiu. De la asta a pornit tot. Dintr-un garaj în care am vorbit despre iepuri, cărbune și sculptură. Peste câteva luni ne-am apucat de un workshop […]

Integrarea bunului comun: practici socio-spaţiale în Bogotá

Integrarea bunului comun:  practici socio-spaţiale în Bogotá text: Klaske HAVIK, Tom AVERMAETE, Jorge MEJÍA HERNÁNDEZ   Macheta intervenţiei urbane din cartierul Los Martires din Bogotá, Milda Kulviciute Studiu al conceptelor „clădire-deschisă” (John Habraken) şi „stem” (Shadrach Woods). Diagrame realizate de Milda Kulviciute Click for English version Atelierul de absolvire „Positions in Practice” (2015-2017), din cadrul […]

Powered by Jasper Roberts - Blog