alege_allplan
  • Project_20140813_0017_cmyk

    POLITICI DE LOCUINȚE – Componentele politicii de locuințe

    Începutul unei discuții despre locuință este foarte asemănător cu alegerea citirii acestui text. Unii dintre noi avem o locuință și, în consecință, abordarea acestui subiect poate fi mai puțin atractiv, în timp ce alții, aflați în aventura căutării unei locuințe, pot fi interesați de subiect.

  • 5. Ion Socolescu (1856-1924) Imobilul Socolescu, Bd. Carol I 28 (1896)

    Case de arhitecți din București

    Casele arhitecților pot fi considerate extensiile și martorii personalității acestora, de aceea, prezentăm un itinerar cu reședințele arhitecților din București. Clădirile respective au fost locuite de arhitecții care le-au proiectat: vile individuale, multifamiliale sau imobile de raport.

  • Nicu-Dorobantu

    Reședința Ilie I. Niculescu-Dorobanțu, monument istoric

    Înscrisă în Lista monumentelor de cultură din R.P.R. întocmită în 1955, poziția 18, și în LMI 2004, poziţia 1413, cod B-II-m-A-19131, clădirea Niculescu-Dorobanțu este astăzi în pericol de prăbușire.

  • Fundația Dalles, București, arh. Horia Teodoru, fotografie de epocă, Emil Prager, Betonul armat in România, Vol. I, Ed. Științifică, 1979, pg. 258.

    Horia Teodoru – Reper al școlii românești de restaurare

    În anul 2014, Institutul Național al Patrimoniului a inițiat un ciclu de proiecte culturale intitulat „Restauratori români”, menit să reconsidere și să pună în valoare opera înaintașilor arhitecți, reprezentanți de seamă ai școlii românești de restaurare

  • AFIS_concurs-design-grafic_UAR_Arhitectura_RDW-new-mic

     CONCURS PENTRU IDENTITATEA VIZUALĂ A PUBLICAȚIILOR UNIUNII ARHITECȚILOR DIN ROMÂNIA 

    Comunicat privind prezentarea la sediul Centrului de Cultură Arhitecturală al UAR, Str. Jean Louis Calderon 48, luni 18 mai 2015, ora 16.00, eveniment asociat Romanian Design Week

  • Casa negustorului de vinuri Jean Fuchs, din 1927, este considerată prima casă cubistă din Bucureşti.

    Avangardistul Marcel Iancu – arhitectul bine temperat1

    Marcel Iancu au participat la crearea dadaismului la Zürich, acea încântătoare adiere prin cultura Europei. Marcel Iancu a fost „autorul moral al modernismului în România”.

ARGUMENT LA TEMĂ

Arhitectura nr 2/2015 Locuința, în contextul articolului, este adusă sub ochii cititorului drept contemplație a unui produs material integrat temporal, spațial, funcțional, structural, cultural și estetic.

În ciuda complexității sale, locuința are și azi același rol social pe care l-a avut de-a lungul istoriei, înregistrând în timp schimbări determinate de evoluțiile tehnologice, materialele folosite și de relațiile stabilite între consumatorul locuinței, producătorul acesteia, finanțatorul și mecanismul administrației publice.

Locuința reprezintă condiția necesară dezvoltării umane, fiind un subiect larg dezbătut datorită modului de implicare a statului, modului în care sunt cheltuiți banii contribuabililor, eficienței producției și justiției sociale.

Citiţi mai mult

Revista

Project_20140813_0017_cmyk

POLITICI DE LOCUINȚE – Componentele politicii de locuințe

Începutul unei discuții despre locuință este foarte asemănător cu alegerea citirii acestui text. Unii dintre noi avem o locuință și, în consecință, abordarea acestui subiect poate fi mai puțin atractiv, în timp ce alții, aflați în aventura căutării unei locuințe, pot fi interesați de subiect.

Locuință: terminologie – FIȘĂ

Cele mai multe definiții sunt bazate pe Ghidul Practic pentru Realizarea Unui Profil de Locuințe – UN-Habitat 2010 și „Glosarul Multilingv – Termeni ce Privesc Așezările Umane”, publicat de UN-Habitat 1992, Agenda Habitat 1996.

Locuința, un subiect vechi, cunoscut, dar imposibil de abandonat

Locuința, în contextul articolului, este adusă sub ochii cititorului drept contemplație a unui produs material integrat temporal, spațial, funcțional, structural, cultural și estetic. În ciuda complexității sale, locuința are și azi același rol social pe care l-a avut de-a lungul istoriei…

invitatie-lansare-nr2

Lansare revista Arhitectura – nr.2 / 2015: Politici de locuințe

Luni, 20 Iulie 2015, ora 17.00, la Centrul de Cultură Arhitecturală al Uniunii Arhitecților din România. Str. Jean Louis Calderon nr. 48

5. Ion Socolescu (1856-1924) Imobilul Socolescu, Bd. Carol I 28 (1896)

Case de arhitecți din București

Casele arhitecților pot fi considerate extensiile și martorii personalității acestora, de aceea, prezentăm un itinerar cu reședințele arhitecților din București. Clădirile respective au fost locuite de arhitecții care le-au proiectat: vile individuale, multifamiliale sau imobile de raport.

1_2015_Ex_libris_Ion-D-Berindey-thumb

Mari arhitecți bucureșteni – Ion D. Berindey

Autor: Sidonia Teodorescu Cuvânt-înainte: Dan Berindei Editura Vremea, Bucureşti, 2014 Volumul de faţă constituie un model prin amploarea demersului, dar şi prin sârguinţa neobosită a autoarei. Rezultanta sa – o viaţă adevărată reconstituită! – este dintre cele mai reuşite, fiind vorba de o temă cercetată şi dusă până la capăt. O viaţă de om aşa […]

Coperta-Haussmann-b-thumb

Haussmann păstrător al Parisului

Le datorăm Marianei Celac şi lui Kázmér Kovács apariţia în limba română a celui mai recent volum semnat de Françoise Choay: Haussmann – păstrător al Parisului, apărut în Franţa în 2013 şi scris în colaborare cu Vincent Sainte Marie Gauthier.

Proiect-II-Primaria-Bucuresti

Către un stil Carol II în arhitectura românească

Orașele noastre, și cu deosebire Capitala regatului, capătă din zi în zi o înfățișare tot mai streină de închipuirea ce fiecare dintre noi și-a putut-o face despre felul în care aspectul civilizației noastre orășenești urma să contribuie la caracterizarea unei culturi naționale

Nicu-Dorobantu

Reședința Ilie I. Niculescu-Dorobanțu, monument istoric

Înscrisă în Lista monumentelor de cultură din R.P.R. întocmită în 1955, poziția 18, și în LMI 2004, poziţia 1413, cod B-II-m-A-19131, clădirea Niculescu-Dorobanțu este astăzi în pericol de prăbușire.

Fundația Dalles, București, arh. Horia Teodoru, fotografie de epocă, Emil Prager, Betonul armat in România, Vol. I, Ed. Științifică, 1979, pg. 258.

Horia Teodoru – Reper al școlii românești de restaurare

În anul 2014, Institutul Național al Patrimoniului a inițiat un ciclu de proiecte culturale intitulat „Restauratori români”, menit să reconsidere și să pună în valoare opera înaintașilor arhitecți, reprezentanți de seamă ai școlii românești de restaurare

OO7

OO! Eyewear Project. De la proiectare la punerea în formă

Prototip Studio înseamnă Ioana Ciurea şi Bogdan Goția. În 2013 ne-am unit forţele şi am decis să începem să dăm formă unor idei despre care povesteam de când eram în facultate.

05_la-sc

idz – Designul de bijuterie, între tradițional și digital

Bijuteria aparține unui domeniu care lucrează cu materiale prețioase, care presupune modelarea precisă, la o scară foarte mică, de artefacte.

04-PLAN-DE-SITUATIE

Proiect de diplomă: Reconversia unei hale vechi „Muzeu al Industriei de Fier” – Reșița

Diploma este un test pentru capacitatea de a identifica singur o temă cu relevanţă socială, teoretică, tehnică, de a-i recunoaşte potenţialul, de a-şi evalua propriile puteri raportat la această temă.

penitenciar-3

Proiect de diplomă – Penitenciarul Timişoara

Proiectul propune o abordare comprehensivă a unei teme cu conotații deopotrivă sociale, educaționale și urbanistice.

Hotel Privo, proiect 2007-2013, finalizare execuție 2013, arie construită desfășurată 4.560 mp, câștigător Medaliei Președintelui UAR din cadrul BNA, 2014;

DE3 Birou de arhitectură din Cluj-Napoca

În anul 2006, decizia unui grup de trei firme de proiectare a dus la formarea unui birou de arhitectură cu arhitecți colegi de generație din Cluj-Napoca. Acum în birou sunt șapte arhitecți

Casa negustorului de vinuri Jean Fuchs, din 1927, este considerată prima casă cubistă din Bucureşti.

Avangardistul Marcel Iancu – arhitectul bine temperat1

Marcel Iancu au participat la crearea dadaismului la Zürich, acea încântătoare adiere prin cultura Europei. Marcel Iancu a fost „autorul moral al modernismului în România”.

P1110195

Ispita caselor posibile – Interviu cu arhitectul Șerban Sturdza

Interviu realizat de Adrian Bălteanu, în luna februarie 2015 – Despre relația proiect-șantier-clădire realizată și aportul de creativitate al șantierului în cadrul acesteia

1_AF_05

Urban Food Stories, standul României la Congresul UIA, Durban, 2014

URBAN FOOD STORIES, răspunsul nostru la tema ARCHITECTURE OTHERWHERE, propusă de organizatorii Congresului UIA 2014 din Durban, Africa de Sud, a fost un prilej de a ne apropria orașul altfel decât prin perspectiva pe care profesia de arhitect ne-a imprimat-o.