RDW
  • O cronică a reinventării unei profesiuni

    Întâmplarea face ca puțin înainte de a fi invitată să scriu pentru dosarul „Arhitectura 110”, să fi vizionat documentarul Videograms of a Revolution (1992, Harun Farocki și Andrei Ujică). Am decis atunci că cel mai potrivit moment de comentat din istoria revistei este cel al revoluției din 1989.

  • Revista „Arhitectura” şi dezbaterea urbanistică în a doua jumătate a anilor 1960

    În numărul 6/ 1966 al revistei „Arhitectura”, apare publicat proiectul lui Cezar Lăzărescu pentru centrul civic al oraşului Piteşti. În acea vreme, când nu se revenise încă la împărţirea administrativă a teritoriului României în judeţe, Piteştiul era una dintre capitalele regionale cel mai puţin dezvoltate.

  • Înaintașii noștri. Istoria unei rubrici (1972-1989)

    Pentru „Arhitectura”, începutul anilor ’70 a reprezentat un punct de cotitură. Ieșită de sub co-tutela Comitetului de Stat pentru Economia și Administrația Locală și rămasă doar publicație oficială a Uniunii Arhitecților din România, revista își împrospătează Colegiul de redacție (1971) și își schimbă redactorul-șef (1972), Marcel Melicson cedându-i locul mult mai tânărului Mircea Lupu.

  • Lecturi interpretative ale proiectelor de arhitectură industrială în perioada postbelică

    Industrializarea anilor 1945-1989 a reprezentat un instrument util de consolidare a sistemului socialist şi dezvoltare a economiei planificate, dar şi de sistematizare şi transformare a teritoriului naţional.

  • Reconstrucția postbelică în „Revistele Tehnice AGIR – (Arhitectură și) Construcții” (1947-1949)

    În martie 1947, „Cuvântul înainte” al „Revistelor Tehnice AGIR – Construcții” anunța intenția Consiliului de Administrație al Asociației Generale a Inginerilor din România de îmbunătățire a practicii editoriale prin publicarea mai multor buletine periodice pe specialități.

  • Revista „Arhitectura” și cultura arhitecturală interbelică

    Îndelungata perioadă de apariţie a revistei „Arhitectura” este, în sine, un fapt remarcabil, care o înscrie printre cele mai longevive reviste de profil ale Europei. În acelaşi timp însă, existenţa ei nu poate fi desprinsă din contextul din care a făcut parte, al arhitecturii noastre din secolul al XX-lea şi începutul acestui secol.

  • Revista „Arhitectura”. Meritele începuturilor

    Cu numărul 5-6/2016, revista „Arhitectura” marchează 110 de ani de apariție ca publicație dedicată domeniului și purtător de cuvânt oficial al organizației arhitecților din România1. În toți acești ani, cu câteva excepții reprezentate de numere scoase sub altă egidă (…)

Arhitectura 110 – cheie de lectură

Arhitectura nr 5-6/2016În numărul precedent, dosarul tematic al revistei „Arhitectura” a fost concentrat asupra aniversării a 125 de la înființarea Societății Arhitecților Români și, deloc imprevizibil, revista dedică dosarul tematic al numărului curent aniversării a 110 ani de la apariția primului său număr. Nu este pentru prima oară când o astfel de aniversare dă prilejul unei priviri în urmă și al revizitării propriilor acumulări.

Ce mai poate fi nou despre o „revistă veche”, ținând cont de faptul că centenarul revistei a dat redactorilor ideea unui serial menit să contureze diferitele etape pe care „Arhitectura” le-a parcurs?

Unii dintre autorii articolelor de atunci sunt prezenți și în această alcătuire a dosarului tematic (...)

Citiţi mai mult

Revista

O cronică a reinventării unei profesiuni

Întâmplarea face ca puțin înainte de a fi invitată să scriu pentru dosarul „Arhitectura 110”, să fi vizionat documentarul Videograms of a Revolution (1992, Harun Farocki și Andrei Ujică). Am decis atunci că cel mai potrivit moment de comentat din istoria revistei este cel al revoluției din 1989.

Revista „Arhitectura” şi dezbaterea urbanistică în a doua jumătate a anilor 1960

În numărul 6/ 1966 al revistei „Arhitectura”, apare publicat proiectul lui Cezar Lăzărescu pentru centrul civic al oraşului Piteşti. În acea vreme, când nu se revenise încă la împărţirea administrativă a teritoriului României în judeţe, Piteştiul era una dintre capitalele regionale cel mai puţin dezvoltate.

Înaintașii noștri. Istoria unei rubrici (1972-1989)

Pentru „Arhitectura”, începutul anilor ’70 a reprezentat un punct de cotitură. Ieșită de sub co-tutela Comitetului de Stat pentru Economia și Administrația Locală și rămasă doar publicație oficială a Uniunii Arhitecților din România, revista își împrospătează Colegiul de redacție (1971) și își schimbă redactorul-șef (1972), Marcel Melicson cedându-i locul mult mai tânărului Mircea Lupu.

Lecturi interpretative ale proiectelor de arhitectură industrială în perioada postbelică

Industrializarea anilor 1945-1989 a reprezentat un instrument util de consolidare a sistemului socialist şi dezvoltare a economiei planificate, dar şi de sistematizare şi transformare a teritoriului naţional.

Reconstrucția postbelică în „Revistele Tehnice AGIR – (Arhitectură și) Construcții” (1947-1949)

În martie 1947, „Cuvântul înainte” al „Revistelor Tehnice AGIR – Construcții” anunța intenția Consiliului de Administrație al Asociației Generale a Inginerilor din România de îmbunătățire a practicii editoriale prin publicarea mai multor buletine periodice pe specialități.

Revista „Arhitectura” și cultura arhitecturală interbelică

Îndelungata perioadă de apariţie a revistei „Arhitectura” este, în sine, un fapt remarcabil, care o înscrie printre cele mai longevive reviste de profil ale Europei. În acelaşi timp însă, existenţa ei nu poate fi desprinsă din contextul din care a făcut parte, al arhitecturii noastre din secolul al XX-lea şi începutul acestui secol.

Revista „Arhitectura”. Meritele începuturilor

Cu numărul 5-6/2016, revista „Arhitectura” marchează 110 de ani de apariție ca publicație dedicată domeniului și purtător de cuvânt oficial al organizației arhitecților din România1. În toți acești ani, cu câteva excepții reprezentate de numere scoase sub altă egidă (…)

Circa 1703-3071 „Strălucește în valuri, este fructat, face și desface norocul, expandează, dar și clarifică…”

ἅπτω înseamnă în limba greacă atingere. De acolo vine cuvântul haptic. Percepția haptică se referă la procesul de recunoaștere a lucrurilor prin atingere. Grație unui interviu cu Laura Paraschiv descoperim un loc unic în București – Circa 1703-3071.

Proiect de diplomă: Ateneu de Lisboa (Băi Publice) – de la enclava istorică, la ţesutul urban activat şi deschis

Prezența curioasă a colinei Santana ca enclavă în dinamica urbană a Lisabonei, în ciuda poziției sale centrale, și importanța istorică și culturală a Ateneului, măcinat de accelerata stare actuală de degradare, sunt premisele determinante ale intervenției, atât ca artefact arhitectural al orașului, cât și ca important conector urban.

Proiect de diplomă: Loc. Școala de privit acasă

La cinci kilometri distanță de orașul Făgăraș, pe malul drept al râului Olt, se află Șona – satul natal al pictorului Ștefan Câlția. Acest loc reprezintă o referință permanentă în majoritatea tablourilor semnate de acesta, dar și în fascinantele povești pe care pictorul încearcă să le transmită mai departe.

studio Est

Biroul studio Est a pornit ca o idee în Shanghai, a luat naștere în București în 2015 și funcționează ca o rețea colaborativă formată din patru arhitecți permanenți – Alex Muntean, Alexandrina Remescu-Șimo, Călin Lambrache și Valeriu Nicolaides – plus colaboratori din diverse domenii.

Primăria Municipiului Bucureşti, iniţial Ministerul Lucrărilor Publice – 1906-2016: momente

Semnificaţia culturală incontestabilă a clădirii concepute de Petre Antonescu, semnificaţie manifestă de la scara urbană (amplasare pe o arteră deloc lipsită de importanţă, cum este Bulevardul Regina Elisabeta) la scara detaliului de arhitectură, este atât de ridicată, încât nu poate fi cuprinsă în doar câteva pagini.

Apetit pentru suprarealism – Fotografia lui Eli Lotar

În 14 februarie s-a deschis expoziția retrospectivă Eli Lotar (1905-1969), realizată de Jeu de Paume împreună cu Centrul Pompidou din Paris.

„O casă a durerii” pentru un memorial al victimelor de la Clubul Colectiv – concurs de idei | ”A House of Grief” for a Memorial honnoring Colectiv Club victims – competition of ideas

Arhitectul Dan Coma, care deține „brandul” concursurilor motivaționale și mai puțin competiționale „O casă a… ”, a inițiat un demers dedicat ideilor de memorial al victimelor tragediei din Clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015, unde, printre tinerii dispăruți în mod tragic, s-au aflat și șase arhitecți.

O recuperare necesară – Reflecţii asupra expoziţiei arhivei arhitectului George Damian

În urma descoperirii întâmplătoare a arhivei personale, de o excepţională valoare, a arhitectului George Damian, s-a realizat o expoziţie dedicată operei acestuia, la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu, între 31 octombrie-5 noiembrie 2016.

Arhiva de fotografie a UAR. Online și Offline

Fără să fi fost ascunsă vreodată precum finis Africae din povestea lui Umberto Eco, în întreg ansamblul său, Arhiva de fotografie a Uniunii Arhitecților a stat multă vreme în umbră; de foarte curând însă, datorită unei inițiative a conducerii UAR, susținute de Ministerul Culturii, un fragment al materialului documentar a fost digitalizat și pus la dispoziția publicului.

Restauratori români: arhitectul Ștefan Balș (1902-1994)

Absolvent al Școlii Superioare de Arhitectură din București și al Academiei Române din Roma, arhitectul Ștefan Balș (1902-1994) a dedicat peste șase decenii de activitate cercetării și restaurării monumentelor istorice.

Un secol de arhitectură românească – enciclopedie online, 1918-1944

Proiectul a pornit de la observația atât de comună a unei absențe: aceea a instrumentelor de lucru tipărite/ bazelor de date online, care la începutul anilor 2000 deveneau tot mai stringente și, în același timp, tot mai importante în cadrul procesului de integrare a culturii românești în spațiul european

Powered by Jasper Roberts - Blog