RDW
  • Restaurarea peisagistică a grădinii istorice Liebrecht-Filipescu

    Casa monument istoric Liebrecht-Filipescu1 cu imensa sa grădină, situate între străzile Dionisie Lupu, Arthur Verona și Jean Louis Calderon, reprezintă unul dintre simbolurile Bucureștiului, având un imens potențial cultural, istoric, arhitectural, peisagistic și, nu în ultimul rând, financiar2. Vechea proprietate Liebrecht-Filipescu este, în prezent, alcătuită din două entități: Casa și Grădina Universitarilor din București și […]

  • Arhitectul Victor Smigelschi, personalitate plurivalentă 1901-1973

    Întâiul născut al cunoscutului pictor transilvănean Octavian Smigelschi (1866-1912), Victor Smigelschi își petrece primii ani din viață şi școală la Sibiu și Blaj, iar între 1908 şi 1912 în Italia, la Roma, unde tatăl său avea o bursă de studii.

  • Locuirea – între proiect şi decizie politică. România 1954-1966 – Adnotări la cartea Mirunei Stroe

    Revista „Arhitectura” mi-a cerut cu un timp în urmă, prin vocea doamnei arhitect Monica Lotreanu, redactor-şef, o recenzie a volumului Mirunei Stroe Locuirea între proiect și decizie politică. România 1954-1966.

  • O cronică a reinventării unei profesiuni

    Întâmplarea face ca puțin înainte de a fi invitată să scriu pentru dosarul „Arhitectura 110”, să fi vizionat documentarul Videograms of a Revolution (1992, Harun Farocki și Andrei Ujică). Am decis atunci că cel mai potrivit moment de comentat din istoria revistei este cel al revoluției din 1989.

  • Revista „Arhitectura” şi dezbaterea urbanistică în a doua jumătate a anilor 1960

    În numărul 6/ 1966 al revistei „Arhitectura”, apare publicat proiectul lui Cezar Lăzărescu pentru centrul civic al oraşului Piteşti. În acea vreme, când nu se revenise încă la împărţirea administrativă a teritoriului României în judeţe, Piteştiul era una dintre capitalele regionale cel mai puţin dezvoltate.

  • Înaintașii noștri. Istoria unei rubrici (1972-1989)

    Pentru „Arhitectura”, începutul anilor ’70 a reprezentat un punct de cotitură. Ieșită de sub co-tutela Comitetului de Stat pentru Economia și Administrația Locală și rămasă doar publicație oficială a Uniunii Arhitecților din România, revista își împrospătează Colegiul de redacție (1971) și își schimbă redactorul-șef (1972), Marcel Melicson cedându-i locul mult mai tânărului Mircea Lupu.

  • Lecturi interpretative ale proiectelor de arhitectură industrială în perioada postbelică

    Industrializarea anilor 1945-1989 a reprezentat un instrument util de consolidare a sistemului socialist şi dezvoltare a economiei planificate, dar şi de sistematizare şi transformare a teritoriului naţional.

Arhitectura 2-3/2017 – cheie de lectură

Arhitectura nr 2-3/2017Din dorința de a oferi cititorului o cât mai succintă, dar cuprinzătoare introducere, cât și o justificare a cuprinsului, voi puncta asupra actualității subiectului și a direcțiilor de cercetare ce se conturează la intersecţia domeniilor studiilor de gen și al arhitecturii. Așadar, problematica se încadrează în contextul internaţional al discuţiilor referitoare la statutul profesional al femeii arhitect (corelat vizibilităţii publice a acesteia) raportat relativ recentei modificări demografice a structurii corpului profesional.
Discursul științific cu privire la prezenţa feminină în arhitectură presupune, desigur, determinări statistice, dar, pe de altă parte, mediază contradicția feminitate vs. construcţia socială a profilului arhitectului ca bărbat caucazian, de vârstă mijlocie, occidental, cunoscut pentru agresivitatea şi egocentrismul său. (...)

Citiţi mai mult

Revista

FACULTATEA DE URBANISM, LA 20 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE

FACULTATEA DE URBANISM, LA 20 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE text: Mihaela HĂRMĂNESCU, Simona MUNTEANU Preambul. Ce înseamnă astăzi Facultatea de Urbanism? Înființată în anul 1997 în cadrul Institutului de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Facultatea de Urbanism reprezintă până în prezent singura instituție de învățământ superior din România care pregătește urbaniști. Este […]

Restaurarea și conversia patrimoniului industrial. Studii de caz din România și Valonia (Belgia)

Restaurarea și conversia patrimoniului industrial. Studii de caz din România și Valonia (Belgia) Conferinţă comună Irina Iamandescu, Vanessa Krins 23 ianuarie 2018, Bucureşti Text: Maria MĂNESCU Întâlnirea organizată de Delegația Valonia-Bruxelles în asociere cu Institutul Naţional al Patrimoniului (23 ianuarie, Sala Mater, Bucureşti) a avut ca subiect o dezbatere deschisă pe tema restaurării și conversiei […]

Proiect de Diplomă: CONVERSIA GARAJULUI CICLOP

Promisiuni Proiect de diplomă CONVERSIA GARAJULUI CICLOP stud.-arh. Diana POPESCU (TRIF) coordonator: lect. dr. arh. Andrei Eugen LAKATOS Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti Garajul Ciclop, deşi are statutul de monument istoric, se află în prezent într-o stare avansată de degradare. Potenţialul uriaş al acestui spaţiu este atestat prin desfăşurarea, în trecutul apropiat, […]

Proiect de Diplomă: CONVERSIA ȘI REGENERAREA VĂMII ANTREPOZITE BUCUREȘTI

Promisiuni Proiect de diplomă CONVERSIA ȘI REGENERAREA VĂMII ANTREPOZITE BUCUREȘTI tud.-arh. Ersin BACTIȘA coordonator: lect. dr. arh. Andrei Eugen LAKATOS Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti „Orașul este un teatru de acțiune socială și orice altceva – artă, politică, educație, comerț – doar creează drama socială; mai mult, dacă este bine conceput, intensifică […]

Din arhiva foto U.A.R. – Hidrocentrala BICAZ

Din arhiva foto U.A.R. Hidrocentrala BICAZ text: Maria MĂNESCU Decizia construirii hidrocentralei de la Bicaz a fost luată la o lună după aprobarea planului de electrificare a României pe o perioadă de zece ani, 1951-1961. Barajul are o înălţime de 127 m, iar la vremea aceea era cel mai mare baraj din România şi al […]

Proiecte culturale:Mina de idei Anina.

Proiecte Culturale Mina de idei Anina. Peisajul industrial Anina: reprezentări şi interpretări patrimoniale text: Oana ŢIGANEA , Gabriela PAŞCU Ansamblul Puţului I din Anina. Foto: Cosmin Scorcealof, Mina de idei Anina 2015 Textele prezentate în cadrul acestui articol sunt extrase din publicaţia „Peisajul industrial Anina: reprezentări şi interpretări patrimoniale” – coordonată de Oana Ţiganea şi […]

România la Bienala de la Veneția 2018. Mnemonics: altfel de Amintiri din Epoca de Aur.

ALTFEL DE AMINTIRI DIN EPOCA DE AUR PROIECTUL MNEMONICS, locul I Bienala de la Veneţia 2018 FREESPACE Tema „spațiului liber” – freespace aduce cu sine încercarea de a testa multiplele nuanțe ale acestei sintagme, indicând, în egală măsură, sensul libertății și al lipsei de restricții și sensul gratuității, al lipsei de costuri de orice fel […]

Dosar Tematic-Arheologie Industrială

Dosar Tematic nr.4-5/2017 ARGUMENT Ruinele industriale, între poetica memoriei şi arheologie © Foto Ovidiu Micșa Toposul ruinelor, implantat viguros în imaginarul poetic încă din pre-romantismul secolului al XVIII-lea, introduce o notă distinctă de melancolie în cultura europeană. Toată poezia romantică europeană tratează, într-o formă sau alta, această temă a ruinelor, a spaţiilor delabrate, măcinate de […]

Sumarul Revistei ARHITECTURA, NR 4-5/2017

ARHEOLOGIE INDUSTRIALĂ INDUSTRIAL ARCHAEOLOGY ACTUALITATEA INTERNĂ Ziua Mondială a Urbanismului 2017 în România I Gabriel PASCARIU, Matei COCHECI, Irina FLOREA-SAGHIN, Wendy Laura CÎNŢA, Paul MUREŞAN-IUGA Facultatea de Urbanism la 20 de ani de la înfiinţare I Mihaela HĂRMĂNESCU, Simona MUNTEANU Premiul AFCN pentru celebrarea Centenarului 2017: REGINA SOLDAT, Proiectul cultural al Asociaţiei România Culturală (ARC) […]

FREESPACE la #BiennaleArchitettura2018

FREESPACE la #BiennaleArchitettura 2018                       text: Maria Mănescu Consiliul director al Bienalei de la Veneția, condus de Paolo Baratta, s-a întâlnit în 16 ianuarie 2017 și a hotărât ca Yvonne Farrell și Shelley McNamara să fie curatoarele celei de-a 16-a ediții a Expoziției Internaționale de Arhitectură din 2018, care va avea loc în perioada 26 […]

Femei Arhitect Cheie de Lectură

Din dorința de a oferi cititorului o cât mai succintă, dar cuprinzătoare introducere, cât și o justificare a cuprinsului, voi puncta asupra actualității subiectului și a direcțiilor de cercetare ce se conturează la intersecţia domeniilor studiilor de gen și al arhitecturii. Așadar, problematica se încadrează în contextul internaţional al discuţiilor referitoare la statutul profesional al femeii arhitect (corelat vizibilităţii publice a acesteia) raportat relativ recentei modificări demografice a structurii corpului profesional.

Sumarul Revistei ARHITECTURA, NR 2-3/2017

Tema numărului: ”Femei în arhitectura românească”

Sumarul Revistei ARHITECTURA, NR 1/2017

  LOCUINȚE PASIVE | PASSIVE HOUSES ACTUALITATEA INTERNĂ Scenografie nocturnă pe Calea Victoriei. Festivalul SPOTLIGHT 2017 I Daniela MIHAI Patrimoniul construit, reper fundamental al identităţii naţionale I Daniela PUIA   ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ De la Pavilionul Barcelona la Premiul Mies van der Rohe. Premiul Uniunii Europene pentru Arhitectura Contemporană 2017 | Maria MĂNESCU   CIVIS Așezările „umane vagi” […]

Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan şi ale dosarului său

În toamna anului 2011, Editura Nemira a tipărit Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan şi ale dosarului său. Un roman de Gheorghe Săsărman – se spune pe copertă.

Covoare orientale, pictură, arhitectură, jazz – corespondențe subtile

Interviu cu arhitectul Lucian George Păiș, pe marginea expoziției „Geometrie și culoare”, deschise la Centrul de Cultură Arhitecturală Calderon al UAR (februarie 2017)

Restaurarea peisagistică a grădinii istorice Liebrecht-Filipescu

Casa monument istoric Liebrecht-Filipescu1 cu imensa sa grădină, situate între străzile Dionisie Lupu, Arthur Verona și Jean Louis Calderon, reprezintă unul dintre simbolurile Bucureștiului, având un imens potențial cultural, istoric, arhitectural, peisagistic și, nu în ultimul rând, financiar2. Vechea proprietate Liebrecht-Filipescu este, în prezent, alcătuită din două entități: Casa și Grădina Universitarilor din București și […]

Arhitectul Victor Smigelschi, personalitate plurivalentă 1901-1973

Întâiul născut al cunoscutului pictor transilvănean Octavian Smigelschi (1866-1912), Victor Smigelschi își petrece primii ani din viață şi școală la Sibiu și Blaj, iar între 1908 şi 1912 în Italia, la Roma, unde tatăl său avea o bursă de studii.

Conversaţie dinăuntrul revistei

Dragă Françoise, tu care pari a lua mereu totul în glumă, cum ai reuşit să te amuzi când ai luat în primire responsabilitatea revistei „Arhitectura”? Se întâmpla în…?

Powered by Jasper Roberts - Blog