RDW
  • StudioBASAR. Către o practică angajată

    Note de proiect StudioBASAR.Către o practică angajată text: Alex AXINTE, Cristi BORCAN © Dafina Jeacă Creşterea în complexitate a problemelor cu care se confruntă lumea de azi, alimentate de un neoliberalism globalizat, generator de crize economice, ecologice, sociale şi politice, cere o schimbare de paradigmă în formularea soluţiilor. Modelul expertului, ce se bazează doar pe […]

  • Proiect de diplomă Construire comunitară în satul Bărcuț

    Promisiuni Proiect de diplomăUniversitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, 2016 Construire comunitară în satul Bărcuț Stud.-arh. Irina Ștefania SCOBIOLACoordonatori: prof. dr. arh. Gabriela TABACU, lect. dr. arh. Lorin NICULAE (cotutelă) Revitalizarea sustenabilă a unui spațiu rural se poate face doar prin construire comunitară, care integrează condițiile primare ale existenței umane în context actual […]

  • Addenda: STAI LA CURTE SAU LA BLOC?

    Până la 11 ani am copilărit la curte, într-o casă-vagon din Obor, construită de bunicul meu pe vremea când era negustor de „coloniale”, între cele două războaie. Casa noastră ocupa una dintre laturile lungi ale curții uriaşe în formă de U, cealaltă fusese iniţial un front de „garsoniere” pentru „băieţii de prăvălie”. Doar în fundul curţii era un corp de clădire cu parter şi etaj; la parter era garajul în care își ţinea tataie camioneta Ford în care își căra şi marfa, şi cei 5 copii, în excursia anuală la mare, la Carmen Sylva, şi la Câmpulung; la etaj, deasupra Fordului, era apartamentul pe care îl păstrase pentru el şi Maia, un adevărat cuib de vulturi din veranda căruia vedea toată curtea până la poartă. Curtea era pavată cu piatră de râu.

  • I’M UAU

    Design I’M UAU Despre cum ne-am apucat să reparăm un grup sanitar după ce am umplut curtea de cărbune text: Justin BARONCEA Ioana Trușcă – TRSC e din Târgu Jiu. De la asta a pornit tot. Dintr-un garaj în care am vorbit despre iepuri, cărbune și sculptură. Peste câteva luni ne-am apucat de un workshop […]

  • Integrarea bunului comun: practici socio-spaţiale în Bogotá

    Integrarea bunului comun:  practici socio-spaţiale în Bogotá text: Klaske HAVIK, Tom AVERMAETE, Jorge MEJÍA HERNÁNDEZ   Macheta intervenţiei urbane din cartierul Los Martires din Bogotá, Milda Kulviciute Studiu al conceptelor „clădire-deschisă” (John Habraken) şi „stem” (Shadrach Woods). Diagrame realizate de Milda Kulviciute Click for English version Atelierul de absolvire „Positions in Practice” (2015-2017), din cadrul […]

  • Culorile Bărăganului. A şasea vară împreună

    Început de august. Spaţii plate, linii orizontale. Albastru deschis, apoi galben, verde – mai multe nuanţe, la sfârşit negru. Cer fierbinte. Aer cald, greu. În Câmpia Bărăganului, un grup de copii colorează o casă, îndrumaţi de prietenii lor mai mari – arhitecţi şi artişti – membri, studenţi şi voluntari ArhiPera. Curtea casei s-a umplut din nou de culoare, voci şi energie. Faţada capătă viaţă şi identitate cu ajutorul nuanţelor vii, prin participarea şi veselia copiilor, care au astfel ocazia să facă parte din procesul de finisare a propriei locuinţe.

  • Evoluția cadrului legislativ al metodei participative

    Dosar Tematic Evoluția cadrului legislativ al metodei participative –            O analiză comparată între Berlin, Belo Horizonte și București text: Simona GRÜTER-BÎRGĂOANU English Version Participarea este un termen ce a primit conotații diferite în contexte culturale și socio-politice specifice. Cadrul legislativ, atât legile în vigoare, cât și modul de aplicare a acestora, a evoluat de la […]

  • Pedagogie urbană la București: URBOTECA by ATU

    Pedagogie urbană la București: URBOTECA by ATU text: Vera MARIN, Daniela CALCIUilustrații: Răzvan ZAMFIRA Click for English version În România, ATU – Asociația pentru Tranziția Urbană este una dintre cele mai vechi organizații de profesioniști ai mediului construit care și-au asumat un angajament civic în virtutea unor convingeri comune privind dezvoltarea sustenabilă. Înființată în 2001 […]

  • Arhitecți și comunități

    Arhitecți și comunități text şi foto: Augustin IOAN Biserică din lemn construită în 2003 de Fundația Habitat și Artă în România la Muzeul Satului Vâlcean, Bujoreni Autori: sculptorul Alexandru Nancu și arh. Augustin Ioan Click for English version Dragi colegi mai tineri, să îmi iertați tonul sfătos, care mi-a venit odată cu vârsta. Dar, la […]

  • Povești din București. Oameni ai marginilor

    Povești din București. Oameni ai marginilor coordonator: Andrei MĂRGULESCU text: Oana Maria ANGHEL, Andreea DOBRESCU, Ioana IORDACHE, Andreea MORO, Eliza PALOȘ, Ioana RIZEA, Tudor RUSU, Patricia SAVU © Andreea Dobrescu Click for English version Andrei Mărgulescu: CONTEXT Împreună cu studenți-arhitecți, din ani diferiți ai Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, explorăm orașul, […]

  • SPAŢIUL LIMBO, INTERSPAŢIU SAU SPAŢIU DE TRANZIT? GREENHOUSETALKS 2018

    SPAŢIUL LIMBO, INTERSPAŢIU SAU SPAŢIU DE TRANZIT? GREENHOUSETALKS 2018 text: Maria MĂNESCU Click pe Limbo Space pentru continuare Ariadne: Limbo? Arthur: Unconstructed dream space. Ariadne: Well, what the hell is down there? Arthur: Just raw, infinite subconscious. Nothing is down there. Except for whatever that might have been left behind by whoever’s sharing the dream […]

  • PREMIILE BIENALEI DE ARHITECTURĂ DE LA VENEȚIA, 2018

        PREMIILE BIENALEI DE ARHITECTURĂ DE LA VENEȚIA, 2018           text: Daniela Puia Ceremonia de acordare a premiilor celei de 16-a ediții a Bienalei de Arhitectură de la Veneția a avut loc în 26 mai 2018 în cadrul impresionant al palatului Ca’ Giustinian, sediul birourilor Bienalei. Juriul internațional care a […]

  • Lupta cu limitele: o arhitectură scrisă de oameni

    Lupta cu limitele: o arhitectură scrisă de oameni text: Alexandra PURNICHESCU Un text despre îmblânzirea limitelor, arhitectura de aproape şi jocul cu cuvintele. Dor Mărunt şi Belciugatele, judeţul Călăraşi, două sate de câmpie în drum spre mare. Acolo am petrecut câteva zile în vara fiecărui an, începând cu prima ediţie din 2012 până anul trecut, […]

  • MNEMONICS, O VIZIUNE LUDICĂ ASUPRA LIBERTĂȚII

    MNEMONICS, O VIZIUNE LUDICĂ ASUPRA LIBERTĂȚII foto: Andrei Mărgulescu Spațiile publice din oraşele României s-au schimbat semnificativ în ultimele decenii. Majoritatea schimbărilor au apărut organic, pe măsură ce societatea însăși s-a schimbat. Mulți dintre noi ne întrebăm dacă transformările au fost spre bine sau spre rău, iar Mnemonics este o încercare de a înțelege cum […]

  • PAVILIONUL ROMÂNIEI LA BIENALA DE LA VENEŢIA 2018. FREESPACE CU-CHEIA-DE-GÂT

    PAVILIONUL ROMÂNIEI LA BIENALA DE LA VENEŢIA 2018. FREESPACE CU-CHEIA-DE-GÂT text: Maria MĂNESCU Cunoşteam deja proiectul Mnemonics când am vizitat Pavilionul României la Bienala de la Veneţia. Nu fusesem tocmai entuziastă şi nu aveam mari aşteptări. Dar așa cum „viaţa bate filmul”, realitatea bate prejudecata. La faţa locului, pavilionul era alb şi luminos, curat şi […]

Arhitectura nr. 4-5/2018 – Dosar Tematic

Arhitectura nr. 4-5/ 2018„Lupta care trebuie dusă... se înscrie în același elan îndreptat împotriva confuziilor instituționalizate și pentru o nouă abordare a cadrului nostru construit, punând laolaltă patrimonii vechi, recente și viitoare.”
Desemnarea anului 2018 ca Anul European al Patrimoniului Cultural a răscolit din nou vechile dureri legate de protecția patrimoniului, la noi și în alte țări europene. Primul An European dedicat patrimoniului cultural creează contextul ideal pentru re-re-conștientizarea publicului privind istoria și valorile patrimoniale europene, sentimentul identității naționale și conștiința existenței unei unități europene. (...)

Citiţi mai mult

Revista

Frustrări patrimoniale

Frustrări patrimoniale text și foto: Irina POPESCU-CRIVEANU Au trecut aproape trei decenii de când credeam că, după şocul perioadei socialiste, se va putea naşte un front al salvării memoriei naţionale şi că drumul către libertate va trece, negreşit, prin recuperarea onoarei pierdute. La început, lumea părea să se îndrepte. După Dumitru Popescu, Miu Dobrescu şi […]

EXEMPLE, EXCEPŢII ŞI MODELE ÎN PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ROMÂNESC

În 2002, un studiu al ICOMOS România arăta că, în opinia specialiştilor, cauza fundamentală a ameninţărilor asupra monumentelor istorice era nepăsarea proprietarilor, a administratorilor de monumente istorice şi a autorităţilor.(…)

DE PATRIMONIO. JURNAL DE LUPTĂ

Desemnarea anului 2018 ca Anul European al Patrimoniului Cultural a răscolit din nou vechile dureri legate de protecția patrimoniului, la noi și în alte țări europene. Primul An European dedicat patrimoniului cultural creează contextul ideal pentru re-re-conștientizarea publicului privind istoria și valorile patrimoniale europene, sentimentul identității naționale și conștiința existenței unei unități europene.

Premiul revistei Arhitectura la BNA 2018

În cadrul Galei de deschidere a Bienalei Naţionale de Arhitectură, Premiul revistei ARHITECTURA a fost acordat celei mai recente cărţi a doamnei Mariana Celac, arhitect şi urbanist literat și intelectual civic de frunte al ultimelor decenii – Arhitectul B. Ioanide. Viaţa şi opera, apărută la Editura UNARTE în 2016.

ARHITECTURA LA FEMININ. FEMEI ARHITECT ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ

Articolul încearcă doar să evalueze situația femeilor arhitect în perioada comunistă și să ofere o altă perspectivă asupra invocatei egalității de care s-au bucurat, dezvăluind astfel realități ”din spatele scenei” pe care le-a generat viața profesională locală. ”Arhitectura la feminin” este mai degrabă o narațiune empatică, în care numerele și procentele sunt însoțite de amintiri și ipoteze subiective, în căutarea unui portret mai nuanțat al femeilor arhitect din România comunistă.

Sumarul Revistei ARHITECTURA, NR.4-5/2018

Desemnarea anului 2018 ca Anul European al Patrimoniului Cultural a răscolit din nou vechile dureri legate de protecția patrimoniului, la noi și în alte țări europene. Primul An European dedicat patrimoniului cultural creează contextul ideal pentru re-re-conștientizarea publicului privind istoria și valorile patrimoniale europene, sentimentul identității naționale și conștiința existenței unei unități europene.” (Maria Mănescu)

A apărut nr 4-5/2018 al revistei, cu tema „de patrimonio”

VIRGINIA HARET. Cine are ceva de spus?

Şi fir a păr iată-ne în faţa celei dintâi femei arhitect din lume, Virginia Andreescu, căsătorită Haret, care a pătruns prin „uşa cea mare” în arta de a construi, în anul 1919. Nepoata pictorului Ioan Andreescu s-ar fi putut, tot aşa de bine, dedica Picturei sau Sculpturei, dacă n-ar fi mijit în ea acel sfredel puternic şi ample năzuinţe care cereau mai mult, cucerirea spaţiului, care-i dă arhitectului înalte satisfacţii, nebănuite de cei din afara breslei.

VIRGINIA SP. HARET (ANDREESCU) Prima arhitectă care a activat în România (1894-1962)

Întreaga activitate profesională a Virginiei Haret se întinde pe o perioadă ce depăşeşte 40 de ani. În acest timp, a proiectat şi executat – în afară de celelalte preocupări profesionale – peste 130 lucrări de arhitectură de diferite profile, fiind o pionieră în arhitectură şi tehnică. A fost prima femeie care, ridicîndu-şi diploma de arhitect, a folosit din plin cunoştinţele dobîndite pentru propăşirea arhitecturii româneşti în multiple domenii.

HOTELURILE DIN BULGARIA observate de Arhitect H. Delavrancea 1962

Itinerar de arhitect HOTELURILE DIN BULGARIA observate de Arhitect H. Delavrancea1962 În 1962, Henrieta Delavrancea participa împreună cu un grup de arhitecți la excursia organizată de UAR (prin ONT Carpați) în Bulgaria, ocazie cu care H.D. dorea să-și revadă, după mai bine de două decenii, lucrările realizate la Balcic în perioada interbelică. În articolul său […]

CHERCHEZ LES FEMMES, un fragment din povestea emancipării la Bauhaus din perspectivă balcanică

Eseu CHERCHEZ LES FEMMES, un fragment din povestea emancipării la Bauhaus din perspectivă balcanică text: Anca Sandu Tomaszewski Walter Gropius ar fi spus şi el odată o prostioară care, tocmai pentru că venea de la o minte raţională şi deschisă, a răsunat peste veac. Chiar numai peste veac, pentru că la vremea ei nu numai […]

„CROWN BARRACKS” BRUXELLES: DE LA CAZARMĂ MILITARĂ LA CAMPUS UNIVERSITAR

„CROWN BARRACKS” BRUXELLES: DE LA CAZARMĂ MILITARĂ LA CAMPUS UNIVERSITAR text: Andrei Eugen LAKATOS În anul universitar 2016-2017, proiectul atelierului „Conversia urbană a siturilor industriale” a fost materializarea unei propuneri a profesorului Francis Metzger (Facultatea de Arhitectură „La Cambre-Horta” din cadrul Universităţii Libere din Bruxelles – („Université Libre de Bruxelles” – ULB) de a contribui […]

PENTRU O REŢEA EUROPEANĂ DE FORMARE LA DISTANŢĂ ÎN DOMENIUL ARHEOLOGIEI INDUSTRIALE ASOCIAŢIA EUROCULTURES ŞI PROIECTELE FORCOPAR

(…)În timp ce proiectul Forcopar 1 viza „fezabilitatea” unei formări continue, la distanţă, în arheologia industrială, Forcopar 2 avea în vedere aspectul „operaţional”. Acest al doilea proiect a fost realizat câţiva ani mai târziu, între 2012 şi 2014, printr-o nouă finanţare în cadrul programului european Leonardo da Vinci pentru proiectul intitulat Formation professionnelle a distance en archéologie industrielle (…)

Powered by Jasper Roberts - Blog