RDW
  • Restaurarea peisagistică a grădinii istorice Liebrecht-Filipescu

    Casa monument istoric Liebrecht-Filipescu1 cu imensa sa grădină, situate între străzile Dionisie Lupu, Arthur Verona și Jean Louis Calderon, reprezintă unul dintre simbolurile Bucureștiului, având un imens potențial cultural, istoric, arhitectural, peisagistic și, nu în ultimul rând, financiar2. Vechea proprietate Liebrecht-Filipescu este, în prezent, alcătuită din două entități: Casa și Grădina Universitarilor din București și […]

  • Arhitectul Victor Smigelschi, personalitate plurivalentă 1901-1973

    Întâiul născut al cunoscutului pictor transilvănean Octavian Smigelschi (1866-1912), Victor Smigelschi își petrece primii ani din viață şi școală la Sibiu și Blaj, iar între 1908 şi 1912 în Italia, la Roma, unde tatăl său avea o bursă de studii.

  • Locuirea – între proiect şi decizie politică. România 1954-1966 – Adnotări la cartea Mirunei Stroe

    Revista „Arhitectura” mi-a cerut cu un timp în urmă, prin vocea doamnei arhitect Monica Lotreanu, redactor-şef, o recenzie a volumului Mirunei Stroe Locuirea între proiect și decizie politică. România 1954-1966.

  • O cronică a reinventării unei profesiuni

    Întâmplarea face ca puțin înainte de a fi invitată să scriu pentru dosarul „Arhitectura 110”, să fi vizionat documentarul Videograms of a Revolution (1992, Harun Farocki și Andrei Ujică). Am decis atunci că cel mai potrivit moment de comentat din istoria revistei este cel al revoluției din 1989.

  • Revista „Arhitectura” şi dezbaterea urbanistică în a doua jumătate a anilor 1960

    În numărul 6/ 1966 al revistei „Arhitectura”, apare publicat proiectul lui Cezar Lăzărescu pentru centrul civic al oraşului Piteşti. În acea vreme, când nu se revenise încă la împărţirea administrativă a teritoriului României în judeţe, Piteştiul era una dintre capitalele regionale cel mai puţin dezvoltate.

  • Înaintașii noștri. Istoria unei rubrici (1972-1989)

    Pentru „Arhitectura”, începutul anilor ’70 a reprezentat un punct de cotitură. Ieșită de sub co-tutela Comitetului de Stat pentru Economia și Administrația Locală și rămasă doar publicație oficială a Uniunii Arhitecților din România, revista își împrospătează Colegiul de redacție (1971) și își schimbă redactorul-șef (1972), Marcel Melicson cedându-i locul mult mai tânărului Mircea Lupu.

  • Lecturi interpretative ale proiectelor de arhitectură industrială în perioada postbelică

    Industrializarea anilor 1945-1989 a reprezentat un instrument util de consolidare a sistemului socialist şi dezvoltare a economiei planificate, dar şi de sistematizare şi transformare a teritoriului naţional.

Arhitectura 110 – cheie de lectură

Arhitectura nr 5-6/2016În numărul precedent, dosarul tematic al revistei „Arhitectura” a fost concentrat asupra aniversării a 125 de la înființarea Societății Arhitecților Români și, deloc imprevizibil, revista dedică dosarul tematic al numărului curent aniversării a 110 ani de la apariția primului său număr. Nu este pentru prima oară când o astfel de aniversare dă prilejul unei priviri în urmă și al revizitării propriilor acumulări.

Ce mai poate fi nou despre o „revistă veche”, ținând cont de faptul că centenarul revistei a dat redactorilor ideea unui serial menit să contureze diferitele etape pe care „Arhitectura” le-a parcurs?

Unii dintre autorii articolelor de atunci sunt prezenți și în această alcătuire a dosarului tematic (...)

Citiţi mai mult

Revista

Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan şi ale dosarului său

În toamna anului 2011, Editura Nemira a tipărit Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan şi ale dosarului său. Un roman de Gheorghe Săsărman – se spune pe copertă.

Covoare orientale, pictură, arhitectură, jazz – corespondențe subtile

Interviu cu arhitectul Lucian George Păiș, pe marginea expoziției „Geometrie și culoare”, deschise la Centrul de Cultură Arhitecturală Calderon al UAR (februarie 2017)

Restaurarea peisagistică a grădinii istorice Liebrecht-Filipescu

Casa monument istoric Liebrecht-Filipescu1 cu imensa sa grădină, situate între străzile Dionisie Lupu, Arthur Verona și Jean Louis Calderon, reprezintă unul dintre simbolurile Bucureștiului, având un imens potențial cultural, istoric, arhitectural, peisagistic și, nu în ultimul rând, financiar2. Vechea proprietate Liebrecht-Filipescu este, în prezent, alcătuită din două entități: Casa și Grădina Universitarilor din București și […]

Arhitectul Victor Smigelschi, personalitate plurivalentă 1901-1973

Întâiul născut al cunoscutului pictor transilvănean Octavian Smigelschi (1866-1912), Victor Smigelschi își petrece primii ani din viață şi școală la Sibiu și Blaj, iar între 1908 şi 1912 în Italia, la Roma, unde tatăl său avea o bursă de studii.

Conversaţie dinăuntrul revistei

Dragă Françoise, tu care pari a lua mereu totul în glumă, cum ai reuşit să te amuzi când ai luat în primire responsabilitatea revistei „Arhitectura”? Se întâmpla în…?

„Arhitectura” 1999-2010. Autonomie și deschidere

Cum am ajuns noi – câțiva oameni, aproape toți sub 30 de ani și având ca resurse doar cele două sau trei calculatoare personale – să reconstruim o revistă fondată în 1906? Ei bine, această șansă are legătură cu contextul sălbatic de tranziție.

La „Arhitectura”

La revista „Arhitectura” am început să colaborez imediat după revoluție, la invitaţia Ancăi Sandu-Tomașevschi. Mi-ar plăcea să recitesc articolele publicate atunci, când se va digitaliza revista. La câte numere sunt, cam unul pe an, nu cred să fie o povară.

Câțiva ani la „Arhitectura”

Curios, dacă nu chiar pretențios, să propui un „cuvânt-înainte” pentru un articol de revistă. O voi face, însă, pentru că eu consider registrul „amintirilor” extrem de delicat (…)

Despre critică în etapa socialistă

Este de apreciat faptul că împlinirea a 110 ani de la apariția primului număr al revistei „Arhitectura” a îndemnat la formularea unor puncte de vedere vizavi de etapele parcurse de acest „memorator” – cu limitele sale – al existenței profesiei de arhitect, în intenții și fapte.

Discreta disidență: Fică (Ştefan Radu) Ionescu, redactor-șef la „Arhitectura” anilor ’80

În numărul 5-6/ 1991, revista „Arhitectura” îmi publica articolul „Discreta rezistenţă”, o introducere la materialul prezentat de colegul Emil Anghel, din Arad, referitor la proiectul lui pentru Cinematograful Arta, din Arad, material pe care îl scrisese prin 1988.

Arhitectură și Cenzură

Relația dintre arhitectură și cenzură, în anii regimului comunist, implică două aspecte conjugate. Primul este acela al producției arhitecturale propriu-zise, privindu-l pe arhitect în calitatea lui de creator, de modelator al habitatului uman, activitatea sa de concepere și realizare a ambianței destinate existenței omenești, pe plan social și individual.

Locuirea – între proiect şi decizie politică. România 1954-1966 – Adnotări la cartea Mirunei Stroe

Revista „Arhitectura” mi-a cerut cu un timp în urmă, prin vocea doamnei arhitect Monica Lotreanu, redactor-şef, o recenzie a volumului Mirunei Stroe Locuirea între proiect și decizie politică. România 1954-1966.

O cronică a reinventării unei profesiuni

Întâmplarea face ca puțin înainte de a fi invitată să scriu pentru dosarul „Arhitectura 110”, să fi vizionat documentarul Videograms of a Revolution (1992, Harun Farocki și Andrei Ujică). Am decis atunci că cel mai potrivit moment de comentat din istoria revistei este cel al revoluției din 1989.

Revista „Arhitectura” şi dezbaterea urbanistică în a doua jumătate a anilor 1960

În numărul 6/ 1966 al revistei „Arhitectura”, apare publicat proiectul lui Cezar Lăzărescu pentru centrul civic al oraşului Piteşti. În acea vreme, când nu se revenise încă la împărţirea administrativă a teritoriului României în judeţe, Piteştiul era una dintre capitalele regionale cel mai puţin dezvoltate.

Înaintașii noștri. Istoria unei rubrici (1972-1989)

Pentru „Arhitectura”, începutul anilor ’70 a reprezentat un punct de cotitură. Ieșită de sub co-tutela Comitetului de Stat pentru Economia și Administrația Locală și rămasă doar publicație oficială a Uniunii Arhitecților din România, revista își împrospătează Colegiul de redacție (1971) și își schimbă redactorul-șef (1972), Marcel Melicson cedându-i locul mult mai tânărului Mircea Lupu.

Lecturi interpretative ale proiectelor de arhitectură industrială în perioada postbelică

Industrializarea anilor 1945-1989 a reprezentat un instrument util de consolidare a sistemului socialist şi dezvoltare a economiei planificate, dar şi de sistematizare şi transformare a teritoriului naţional.

Reconstrucția postbelică în „Revistele Tehnice AGIR – (Arhitectură și) Construcții” (1947-1949)

În martie 1947, „Cuvântul înainte” al „Revistelor Tehnice AGIR – Construcții” anunța intenția Consiliului de Administrație al Asociației Generale a Inginerilor din România de îmbunătățire a practicii editoriale prin publicarea mai multor buletine periodice pe specialități.

Revista „Arhitectura” și cultura arhitecturală interbelică

Îndelungata perioadă de apariţie a revistei „Arhitectura” este, în sine, un fapt remarcabil, care o înscrie printre cele mai longevive reviste de profil ale Europei. În acelaşi timp însă, existenţa ei nu poate fi desprinsă din contextul din care a făcut parte, al arhitecturii noastre din secolul al XX-lea şi începutul acestui secol.

Powered by Jasper Roberts - Blog