RDW
  • HerculaneProject. Povestea noastră

    (…)HerculaneProject. Cum a început totul

    În timpul unei scurte vizite la Herculane, impresionaţi de starea actuală de degradare accentuată a patrimoniului construit de mare valoare arhitecturală, am decis că trebuie să ne implicăm cumva, să facem ceva pentru ca istoria, cultura, miturile și tradiția acestui loc să nu se piardă pentru totdeauna. Fascinați de frumusețea acestui loc și de puterea sa de a renaște de-a lungul secolelor, am vrut să facem cunoscut şi altora acest patrimoniu, expunându-l şi punându-l în valoare.
    Se poate spune, deci, că proiectul nostru pentru Herculane s-a născut în mod spontan, din dorința de a schimba destinul compromis al locului.
    (…)

  • Despre patrimoniul Roșiei Montane, cu speranță

    (…)La Roșia Montană regăsim o multitudine de elemente valoroase care, împreună, formează un sit de excepție, un peisaj cultural fabulos. Chiar dacă există în zona Munților Apuseni şi alte situri miniere istorice, niciunul dintre ele nu a conservat o rețea atât de bogată de vestigii importante, care datează din preistorie şi până în perioadă modernă și contemporană și ilustrează în mod unic evoluția mineritului.(…)

  • VIAŢA NESIGURĂ A MONUMENTELOR DIN BUCUREŞTI

    Încercând o privire retrospectivă asupra situaţiei monumentelor de for public din Bucureşti din ultimii circa 100 de ani se constată o realitate nefirească, caracterizată de multe ori prin nesiguranţă sau/şi improvizaţie. Faptul este determinat, în general, de două categorii principale de motive care, funcţie de caz, s-au manifestat fie separat, fie au acţionat conjugat. În primul rând este vorba de influenţa, uneori brutală, a politicului, expresia discreţionară a acestuia, nu numai în cazul guvernărilor autoritare sau totalitare, dar şi a celor pretins democratice, care s-au manifestat în mod radical mai ales la schimbarea unui regim politic cu altul, situaţii care au afectat profund evoluţia recentă a societăţii româneşti. Însă, pe de altă parte, nu de puţine ori precaritatea amplasării unor monumente a fost generată şi de imprecizia soluţiilor de dezvoltare urbană a unor spaţii publice reprezentative din Bucureşti, care fără excepţie încă n-au o conformare definită coerent şi nu sunt pregătite să integreze corespunzător monumente importante.

  • Parcelări istorice și comunități de vecinătate Sau cum să informezi 15.000 de bucureșteni despre istoria parcelării în care locuiesc

    Proiectul de față face parte dintr-o inițiativă mai amplă, concepută și implementată începând cu 2012, care s-a concentrat, într-o primă etapă, pe cercetarea istoriei Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine (1910-1948) și a Casei Construcțiilor (1930-1949). Ambele instituții aveau ca scop – conform actelor de înființare – construirea de locuințe pentru clasa muncitoare și, în general, pentru populația săracă a Capitalei. Înainte de toate, am vrut să înțelegem istoria construirii locuințelor și a modului în care acestea au fost alocate locuitorilor, precum și condiționările care au generat adoptarea acestor măsuri, maniera în care cele două instituții și-au formulat politica în baza căreia au funcționat și măsura în care statul și-a asumat aceste demersuri ca parte a politicilor de locuire implementate în prima jumătate a secolului al XX-lea

  • MODERNITATEA PATRIMONIULUI CONSTRUIT

    Evoluţia conceptului de patrimoniu construit e departe de a se fi încheiat. Subiectul nu e menţinut în actualitate doar de gâlceava fără sfârşit dintre cei care susţin păstrarea necondiţionată a arhitecturii vechi și cei care ar dori să cureţe terenul pentru arhitectura veșnicului prezent. Se poartă dezbateri aprinse și în interiorul taberei conservatoare, în jurul problemelor complexe ale conservării.

  • Frustrări patrimoniale

    (…)Sistemul românesc de protecţie a patrimoniului construit este bazat pe legislaţia aferentă monumentelor istorice şi patrimoniului arheologic. Zonele protejate sunt sumar şi neclar legiferate, iar protecţia peisajului, inexistentă.
    Legislaţia de protejare a patrimoniului arheologic nu este corelată cu cea a monumentelor istorice, observându-se consecinţele acestui fapt (de pildă, cercetările arheologice – care reprezintă intervenţii asupra monumentelor istorice – nu urmează procedura de avizare aferentă acestora din urmă, fără ca o astfel de excepţie să fie menţionată în lege; în sens invers, slăbiciunea sistemului de evidenţă a patrimoniului arheologic face posibile numeroase intervenţii care conduc la distrugerea structurilor protejate).
    (…)

  • EXEMPLE, EXCEPŢII ŞI MODELE ÎN PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ROMÂNESC

    În 2002, un studiu al ICOMOS România arăta că, în opinia specialiştilor, cauza fundamentală a ameninţărilor asupra monumentelor istorice era nepăsarea proprietarilor, a administratorilor de monumente istorice şi a autorităţilor.(…)

  • Premiul revistei Arhitectura la BNA 2018

    În cadrul Galei de deschidere a Bienalei Naţionale de Arhitectură, Premiul revistei ARHITECTURA a fost acordat celei mai recente cărţi a doamnei Mariana Celac, arhitect şi urbanist literat și intelectual civic de frunte al ultimelor decenii – Arhitectul B. Ioanide. Viaţa şi opera, apărută la Editura UNARTE în 2016.

  • Sumarul Revistei ARHITECTURA, NR.4-5/2018

    Desemnarea anului 2018 ca Anul European al Patrimoniului Cultural a răscolit din nou vechile dureri legate de protecția patrimoniului, la noi și în alte țări europene. Primul An European dedicat patrimoniului cultural creează contextul ideal pentru re-re-conștientizarea publicului privind istoria și valorile patrimoniale europene, sentimentul identității naționale și conștiința existenței unei unități europene.” (Maria Mănescu)

    A apărut nr 4-5/2018 al revistei, cu tema „de patrimonio”

Arhitectura nr. 4-5/2018 – Dosar Tematic

Arhitectura nr. 4-5/ 2018„Lupta care trebuie dusă... se înscrie în același elan îndreptat împotriva confuziilor instituționalizate și pentru o nouă abordare a cadrului nostru construit, punând laolaltă patrimonii vechi, recente și viitoare.”
Desemnarea anului 2018 ca Anul European al Patrimoniului Cultural a răscolit din nou vechile dureri legate de protecția patrimoniului, la noi și în alte țări europene. Primul An European dedicat patrimoniului cultural creează contextul ideal pentru re-re-conștientizarea publicului privind istoria și valorile patrimoniale europene, sentimentul identității naționale și conștiința existenței unei unități europene. (...)

Citiţi mai mult

Revista

HerculaneProject. Povestea noastră

(…)HerculaneProject. Cum a început totul

În timpul unei scurte vizite la Herculane, impresionaţi de starea actuală de degradare accentuată a patrimoniului construit de mare valoare arhitecturală, am decis că trebuie să ne implicăm cumva, să facem ceva pentru ca istoria, cultura, miturile și tradiția acestui loc să nu se piardă pentru totdeauna. Fascinați de frumusețea acestui loc și de puterea sa de a renaște de-a lungul secolelor, am vrut să facem cunoscut şi altora acest patrimoniu, expunându-l şi punându-l în valoare.
Se poate spune, deci, că proiectul nostru pentru Herculane s-a născut în mod spontan, din dorința de a schimba destinul compromis al locului.
(…)

Despre patrimoniul Roșiei Montane, cu speranță

(…)La Roșia Montană regăsim o multitudine de elemente valoroase care, împreună, formează un sit de excepție, un peisaj cultural fabulos. Chiar dacă există în zona Munților Apuseni şi alte situri miniere istorice, niciunul dintre ele nu a conservat o rețea atât de bogată de vestigii importante, care datează din preistorie şi până în perioadă modernă și contemporană și ilustrează în mod unic evoluția mineritului.(…)

VIAŢA NESIGURĂ A MONUMENTELOR DIN BUCUREŞTI

Încercând o privire retrospectivă asupra situaţiei monumentelor de for public din Bucureşti din ultimii circa 100 de ani se constată o realitate nefirească, caracterizată de multe ori prin nesiguranţă sau/şi improvizaţie. Faptul este determinat, în general, de două categorii principale de motive care, funcţie de caz, s-au manifestat fie separat, fie au acţionat conjugat. În primul rând este vorba de influenţa, uneori brutală, a politicului, expresia discreţionară a acestuia, nu numai în cazul guvernărilor autoritare sau totalitare, dar şi a celor pretins democratice, care s-au manifestat în mod radical mai ales la schimbarea unui regim politic cu altul, situaţii care au afectat profund evoluţia recentă a societăţii româneşti. Însă, pe de altă parte, nu de puţine ori precaritatea amplasării unor monumente a fost generată şi de imprecizia soluţiilor de dezvoltare urbană a unor spaţii publice reprezentative din Bucureşti, care fără excepţie încă n-au o conformare definită coerent şi nu sunt pregătite să integreze corespunzător monumente importante.

Parcelări istorice și comunități de vecinătate Sau cum să informezi 15.000 de bucureșteni despre istoria parcelării în care locuiesc

Proiectul de față face parte dintr-o inițiativă mai amplă, concepută și implementată începând cu 2012, care s-a concentrat, într-o primă etapă, pe cercetarea istoriei Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine (1910-1948) și a Casei Construcțiilor (1930-1949). Ambele instituții aveau ca scop – conform actelor de înființare – construirea de locuințe pentru clasa muncitoare și, în general, pentru populația săracă a Capitalei. Înainte de toate, am vrut să înțelegem istoria construirii locuințelor și a modului în care acestea au fost alocate locuitorilor, precum și condiționările care au generat adoptarea acestor măsuri, maniera în care cele două instituții și-au formulat politica în baza căreia au funcționat și măsura în care statul și-a asumat aceste demersuri ca parte a politicilor de locuire implementate în prima jumătate a secolului al XX-lea

IOANA GRIGORESCU Tradiție şi modernitate

În galeria arhitecţilor care, prin realizările lor din perioada anilor ’50-’70, au contribuit hotărâtor la afirmarea unui vârf greu de egalat al protejării, conservării şi restaurării monumentelor istorice din România se înscrie cu majuscule şi numele arhitectei IOANA GRIGORESCU (4 martie 1915-13 noiembrie 2006).

MODERNITATEA PATRIMONIULUI CONSTRUIT

Evoluţia conceptului de patrimoniu construit e departe de a se fi încheiat. Subiectul nu e menţinut în actualitate doar de gâlceava fără sfârşit dintre cei care susţin păstrarea necondiţionată a arhitecturii vechi și cei care ar dori să cureţe terenul pentru arhitectura veșnicului prezent. Se poartă dezbateri aprinse și în interiorul taberei conservatoare, în jurul problemelor complexe ale conservării.

Frustrări patrimoniale

(…)Sistemul românesc de protecţie a patrimoniului construit este bazat pe legislaţia aferentă monumentelor istorice şi patrimoniului arheologic. Zonele protejate sunt sumar şi neclar legiferate, iar protecţia peisajului, inexistentă.
Legislaţia de protejare a patrimoniului arheologic nu este corelată cu cea a monumentelor istorice, observându-se consecinţele acestui fapt (de pildă, cercetările arheologice – care reprezintă intervenţii asupra monumentelor istorice – nu urmează procedura de avizare aferentă acestora din urmă, fără ca o astfel de excepţie să fie menţionată în lege; în sens invers, slăbiciunea sistemului de evidenţă a patrimoniului arheologic face posibile numeroase intervenţii care conduc la distrugerea structurilor protejate).
(…)

EXEMPLE, EXCEPŢII ŞI MODELE ÎN PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ROMÂNESC

În 2002, un studiu al ICOMOS România arăta că, în opinia specialiştilor, cauza fundamentală a ameninţărilor asupra monumentelor istorice era nepăsarea proprietarilor, a administratorilor de monumente istorice şi a autorităţilor.(…)

DE PATRIMONIO. JURNAL DE LUPTĂ

Desemnarea anului 2018 ca Anul European al Patrimoniului Cultural a răscolit din nou vechile dureri legate de protecția patrimoniului, la noi și în alte țări europene. Primul An European dedicat patrimoniului cultural creează contextul ideal pentru re-re-conștientizarea publicului privind istoria și valorile patrimoniale europene, sentimentul identității naționale și conștiința existenței unei unități europene.

Premiul revistei Arhitectura la BNA 2018

În cadrul Galei de deschidere a Bienalei Naţionale de Arhitectură, Premiul revistei ARHITECTURA a fost acordat celei mai recente cărţi a doamnei Mariana Celac, arhitect şi urbanist literat și intelectual civic de frunte al ultimelor decenii – Arhitectul B. Ioanide. Viaţa şi opera, apărută la Editura UNARTE în 2016.

ARHITECTURA LA FEMININ. FEMEI ARHITECT ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ

Articolul încearcă doar să evalueze situația femeilor arhitect în perioada comunistă și să ofere o altă perspectivă asupra invocatei egalității de care s-au bucurat, dezvăluind astfel realități ”din spatele scenei” pe care le-a generat viața profesională locală. ”Arhitectura la feminin” este mai degrabă o narațiune empatică, în care numerele și procentele sunt însoțite de amintiri și ipoteze subiective, în căutarea unui portret mai nuanțat al femeilor arhitect din România comunistă.

Sumarul Revistei ARHITECTURA, NR.4-5/2018

Desemnarea anului 2018 ca Anul European al Patrimoniului Cultural a răscolit din nou vechile dureri legate de protecția patrimoniului, la noi și în alte țări europene. Primul An European dedicat patrimoniului cultural creează contextul ideal pentru re-re-conștientizarea publicului privind istoria și valorile patrimoniale europene, sentimentul identității naționale și conștiința existenței unei unități europene.” (Maria Mănescu)

A apărut nr 4-5/2018 al revistei, cu tema „de patrimonio”

Powered by Jasper Roberts - Blog