RDW

Bucureştiul Alternativ – vocea tinerilor în urbanism

Oraşele au capacitatea de a oferi câte ceva pentru fiecare, deoarece, şi numai atunci când, sunt create de fiecare din noi.

(Jane Jacobs)

CE ESTE BUCUREŞTIUL ALTERNATIV

Bucureştiul Alternativ este o iniţiativă a câtorva or­ganizaţii din Platforma pentru Bucureşti, care a adus împreună tineri specialişti din multiple domenii de la arhitectură la antropologie şi mai departe, pentru a gândi un Bucureşti altfel. Ce înseamnă altfel? Bucureştiul altfel este un Bucureşti pentru oameni: şi pentru cei săraci, şi pentru cei înstăriţi, şi pentru tine­rii profesionişti dornici de o carieră de succes, şi pentru familiile cu copii, şi pentru bătrânii mai înceţi, şi pentru oamenii care nu pot merge decât într-un scaun cu rotile, şi pentru şoferi, şi pentru pietoni, şi pentru simplii locuitori, şi pentru marii dezvoltatori. Motivul pentru care ne-am adunat este că, după părerea noastră, lucrurile au luat o întorsătură nu tocmai fericită în ultimii ani, şi Bucureştiul a ajuns din ce în ce mai mult să răspundă doar intereselor unei minorităţi din rândul cetăţenilor lui. Pentru că fiecare din noi are dreptul şi datoria să creeze oraşul în care trăieşte, noi credem că a venit timpul să luăm atitudine şi să ne facem auziţi.

PRIMA NOASTRĂ TEMĂ

Cea dintâi ediţie a atelierului a pornit de la o reacţie a iniţiatorilor faţă de proiectul diametralei nord-sud, una dintre cele mai mari lucrări de infrastructură de după 1990, rezultând în cele mai mari demolări de după 1990, dar cu un potenţial destul de discutabil de a reuşi în ceea ce îşi propune – descongestionarea zonei centrale a Bucureştiului prin lărgirea străzilor Buzeşti – Berzei – Vasile Pârvan.

Atelierul a evoluat organic, cu suişuri şi coborâşuri, cu multe întoarceri şi schimbări de direcţie. Totuşi, s-au cristalizat două elemente importante în urma discuţiilor: pe de o parte, nişte principii care ar duce la o dezvoltare armonioasă a zonei noastre de studiu; pe de altă parte, o serie de proiecte care au exemplificat principiile mai concret. În această intervenţie, mă voi axa pe principiile care au animat propunerile atelierului, urmând a prezenta proiectele într-un articol viitor.
Pornim de la transport. Nenumărate exemple internaţionale de la Los Angeles la Boston la Londra, Lyon sau Copenhaga arată că lărgirea străzilor nu duce la fluidizarea traficului auto. Dimpotrivă, acest lucru a eşuat de atâtea ori, încât a devenit un adevăr absolut că mai multe străzi = mai mult trafic. Deci soluţia este în altă parte. Este într-o politică metropolitană de transport care ghidează traficul astfel încât să ocolească zonele construite prin inele de circulaţie, în acelaşi timp investind în diversificarea ofertei de transport în interiorul oraşului, printr-un transport în comun de cea mai bună calitate, prin încurajarea mersului pe bicicletă şi a mersului pe jos.

Bazându-se pe această teorie, atelieriştii au gândit noua diametrală ca pe o stradă din interiorul oraşului şi au respins ideea că singurul ei scop este acela de a rezolva problema traficului auto în zona centrală a Bucureştiului. Dimpotrivă, pentru a funcţiona ca o stradă urbană eficientă, diametrala trebuie să acomodeze mai multe tipuri de trafic: pietonal, cu bicicleta, cu tramvaiul, şi cu mașina. Importanţa acestor tipuri de trafic este ilustrată în figura de mai jos.

Totuşi, nu ne putem opri la transport, pentru că Buzeşti-Berzei este mai mult decât o stradă. Este o zonă cu funcţiuni diverse. Este o zonă cu o identitate clară reprezentată de Hala Matache şi cu un specific de comerţ tradiţional care contribuie la sănătatea Bucureştenilor şi poate atrage turişti. Este o zonă cu o populaţie diversă, cu nevoi şi aspiraţii diverse. Este o zonă cu un ţesut social complex, care a evoluat în decursul a multe decenii şi care riscă să fie distrus dacă nu se ia în considerare la dezvoltarea zonei. Nu în ultimul rând, este o zonă cu un fond construit valoros, care merită folosit în cadrul dezvoltării Bucureștiului.

Conceptele desprinse din aceste observaţii – identitate, ţesut social divers, funcţionalitate, patrimoniu valoros – au stat la baza tuturor propunerilor de proiect dezvoltate în cadrul atelierului. Fiecare propunere a încercat să răspundă la întrebări precum: care va fi efectul propunerii mele asupra identităţii zonei, sau a ţesutului urban existent, sau a funcţiunilor deja existente în zonă. Fiecare propunere a încercat să valorifice resursele zonei, pentru a obţine o regenerare urbană.

ÎN LOC DE CONCLUZIE

Ce putem învăţa din experienţa atelierului? Că dezvoltarea urbană nu poate fi niciodată făcută pe bucăţi. Azi ne ocupăm de străzi, mâine de ocupăm de locuinţe, între timp mai punem câţiva copăcei într-un colţ de stradă şi îi spunem parc sau mai dăm cu vopsea pe trotuare şi le spunem piste de biciclete. Dezvoltarea unei zone sau a unui oraş depinde de toate aspectele care o alcătuiesc, şi alterarea unuia dintre elementele constitutive are efecte majore asupra celorlalte elemente. Urbanismul, în Bucureşti, nu mai poate să se limiteze la trasarea unor străzi şi definirea unor regimuri de înălţime. E nevoie de o gândire complexă şi de oameni care să nu se sfiască să îşi pună probleme şi să implice pe câți mai mulți în crearea mediului în care trăim.

Acesta este mesajul celui dintâi atelier interdisciplinar Bucureştiul Alternativ.

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog