RDW

UAR Sibiu se reînființează

Arh. Mircea ŢIBULEAC, preşedinte comitet de iniţiativă: „Întrucât UAR s-a arătat în ultima vreme doritoare  să sprijine reactivarea filialelor judeţene, în primul rând, pentru distribuţia informaţiei în teritoriu şi administrarea fondurilor provenite din taxa Timbrului de Arhitectură, la Sibiu, comitetul de iniţiativă  constituit a făcut  deja demersurile în acest sens şi în 30 iulie vă invită la ADUNAREA CONSTITUANTĂ”   După întâlnirea... Read More

Mugur Kreiss. Dincolo de realitate

Inca Moon (2009) -detaliu 1 Zeițe, icari, zâne… În general personaje imaginare, într-o realitate pe care ți-o poți construi singur și unde totul este permis. Aripi, straie extravagante, culori și texturi alăturate în puzzle-uri irepetabile. De ce? Pentru că este vorba despre colaj. Bucățele de fotografii de pe pagini lucioase de reviste își găsesc un nou rost, rupte din contextul lor: acela de a forma altceva. Faianța, sticla, lemnul, țesăturile devin... Read More

Daily Express Art Deco

„Toată această producţie, destinată să dea iluzia de lux şi strălucire, corespunde, ca şi mirajul ecranului sau fastuoasele spectacole de revistă, unei nevoi de a evada din realitate” Mihaela Criticos La începutul secolului XX, în Londra, pe Fleet Street se lua pulsul evenimentelor, întrucât aici îşi aveau sediul toate redacţiile marilor cotidiane britanice. Daily Express era situat la numărul 120, într-o clădire construită pentru a fi sediul ziarului.... Read More

Întâlnire cu prof. Dinu C. Giurescu. Pe strada Berzei nr. 47

Casa Giurescu in timpul demolarii Constantin C. Giurescu, autorul unei impresionante monografii a Bucureştiului şi a altor importante studii de istorie, a locuit aproape întreaga viaţă pe strada Berzei. De aceea, această arteră este nelipsită, atât din amintirile profesorului C.C. Giurescu, cât şi din memoriile fiului său, profesorul Dinu C. Giurescu. În 1910 bunicul profesorului Dinu Giurescu, Constantin Giurescu, a cumpărat de la Creditul Urban două case pe strada... Read More

David Sandu sau citadela formei

David Sandu este un artist metalist. Cuvântul “metalist”, în acest caz, pare prea coercitiv. Motivele sunt două: de formă și de substanță. Ca orice limită din secolul 21, granița cuvântului metalist difuzează (este­ticienii occidentali preferă termenul de blurred-boundaries). Termenul dobândește o formă dinamică și se poate referi la arta și meșteșugul de a prelucra metalul în – să-i spunem – visare. În ceea ce privește sintagma “artist-metalist”... Read More

O viață printre case și culori

Autor: arh. Gheorghe LEAHU La 21 noiembrie 2010 a fost lansat, la Târgul Internațional de Carte “Gaudeamus” de la ROMEXPO, cel mai recent album al meu, intitulat “O viață printre case și culori”. Apropiindu-mă de împlinirea vârstei de 80 de ani, mi-am făcut un bilanț și, rememorând etapele principale ale existenței mele, începând cu data de 10 mai 1932, când m-am născut la Chișinău, și până azi, am constatat că am avut o viață neașteptat de bogată... Read More

Autopoiesis: sistemul autogenerat al arhitecturii

(Recenzie la: Patrik Schumacher, The Autopoiesis of Architecture. A New Framework for Architecture, vol. I, John Wiley & Sons, 2011) Patrik Schumacher1 este arhitect partener la Zaha Hadid Architects și director fondator al unuia dintre cele mai de succes programe postuniversitare din domeniul proiectării digitale, Design Research Laboratory (DRL) la Architectural Association din Londra. Pe scurt, este un nume de referință al “avangardei” în arhitectura de azi. Prin... Read More

Valori arhitecturale transmisibile în Maramureșul istoric (1902 – 1981)

Conţinutul acestei lucrări a fost realizat în urma unui contract cu Consi­liul Judeţean Maramureş, care, confruntându-se cu un val de construcţii noi în zone cu un caracter tradiţional identitar, a dorit un studiu despre specificitatea construcţiei de case care ar putea să devină baza pentru viitoare reglementări în domeniul contrucţiei de locuinţe. Intenția autorității maramureșene vine în întâmpinarea coagulării unor studii ce durează de aproximativ... Read More

Circulo de Bellas Artes – Madrid

“Circulo de Bellas Artes” din Madrid este una dintre cele mai importante instituții culturale private din Europa.Se caracterizează printr-o atitudine deschisă către cele mai inovatoare curente artistice. Este un centru multidisciplinar în care se desfășoară activități foarte variate, de la artele plastice până la literatură, incluzând chiar și stiința, filosofia, filmul și arta scenică.Această instituție a fost creată în 1880 de către un grup de... Read More

Henrieta Delavrancea-gibory (1894-1987)

Arhitecta Henrieta Delavrancea se naşte în anul 1958 Click aici pentru a vedea imaginea la rezoluţie mai mare  Read More

Meșteșug și artă. Prof. arh. Octav Doicescu (1902 – 1981)

DRD. ARH . ALIN TOMA NEGOESCU și-a ales ca temă de doctorat întocmirea unei monografii închinate vieții și operei marelui arhitect român OCTAV DOICESCU Articolul de față apare în anul premergător celebrării a 110 ani de la nașterea acad. prof. arh. Octav Doicescu. Anul 2012 va fi marcat prin manifestări culturale consacrate acestui eveniment: conferințe, lansări de carte, expoziții, emisiuni radio și TV etc. Vom explica necesitatea organizării acestui amplu... Read More

Interviu cu Arhitectul Dorin Ștefan

Prof. dr. arh Dorin Ștefan a fost premiat de Academia Română în anul 2010 cu premiul Duiliu Marcu pentru întreaga activitate. Interviul este realizat de reporterul revistei Arhitectura – arh. Françoise Pamfil, la București, în luna mai 2011 Rep.: Este prestigiul profesiei în declin? D.S.: Și eu mă întreb, mă întrebam și încă mă mai întreb ce e cu arhitecții și cu arhitectura? Dacă este să ne gândim în termenii arhitecturii sau la arhitectura din... Read More

Nimic nou în chestiunea detaliului arhitectural

Detaliul arhitectural – perfecţiune la scară mică – este un concept estetic. Când devine un concept estetic o chestiune culturală?Când depăşeşte cadrul intelectual sau când vorbim despre arhitectura japoneză. Când a apărut în Europa chestiunea detaliului arhitectural? La sfârşitul secolului 19, după ce s-au întors din Japonia câţiva arhitecţi. Când a intrat calitatea detaliului în conştiinţa arhitecturii europene? În interbelic, când detaliul... Read More

Școala timișoreană de arhitectură

Predare machete anul 1 În peisajul spaţial şi temporal al învăţământului românesc de arhitectură, şcoala timişoreană se distinge în primul rând prin atenta valorizare a detaliului, ca mijloc de descoperire a expresiei în arhitectură. Clădită pe bazele solide, inginereşti, ale unui oraş de cultură germanică, ce s-a afirmat mai mult ca un pol de inovaţie decât ca un veritabil centru cultural (fiind, din acest punct de vedere, prea marginal), şcoala timişoreană... Read More

Powered by Jasper Roberts - Blog