RDW

Urbanism derogatoriu

Ordinul Arhitecţilor din România se opune amendamentelor propuse în Parlamentul României în vederea modificării proiectului de Lege privind aprobarea OUG nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. OAR consideră că amendamentele propuse în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor întorc legislaţia privind urbanismul înainte de anul 2008, când erau permise derogări substanţiale de la caracterul unei zone reglementat prin planul urbanistic general. Situaţia anterioară anului 2008 a adus mari prejudicii dreptului de proprietate, prin nerespectarea prevederilor PUG-ului adoptat de consiliile locale şi, drept urmare, prin crearea unor dezechilibre teritoriale. De asemenea, a determinat dezvoltarea incoerentă a oraşului, alterarea imaginii localităţilor şi agresarea zonelor protejate, suprasolicitări ale infrastructurii, nesiguranţă a investiţiilor. OAR semnalează absenţa fundamentului profesional (a studiilor, a statisticilor) şi nerespectarea principiilor europene ale dezvoltării teritoriale şi urbane durabile la care România a aderat. Aceste amendamente au primit votul Comisiei în şedinţa din 9 octombrie a.c., în lipsă de cvorum. Motivele invocate de iniţiatorii amendamentelor au fost vechimea considerabilă a regulamentelor de urbanism şi dorinţa de a atrage investitori. Promulgarea acestor modificări va duce la încurajarea speculei imobiliare și la slăbirea rolului administraţiei. O adevărată revigorare a pieţei imobiliare are loc prin creşterea calităţii mediului construit şi prin întărirea rolului administraţiei publice. OAR protestează față de forma rezultată a OUG nr. 7/2011, în lipsa unei consultări publice în interiorul breslei, cu instituţiile ce reglementează domeniul sau cu societatea civilă. De asemenea, îi solicită preşedintelui României o analiză atentă a argumentelor aduse de profesionişti împotriva amendamentelor propuse şi retrimiterea legii spre dezbatere, în Parlament.

 

Amendamente propuse de membri ai Comisiei, respinse de OAR

Comisia Camerei Deputaţilor a adoptat un amendament privind posibilitatea derogării sporite a CUT în unele zone ale oraşului. Art. 32, alin (8) – „Prevederile alin. (7) referitoare la CUT nu se aplică pentru PUZ destinat zonelor de interes economic, respectiv constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, zone de servicii şi altele asemenea”.

Prin înşiruirea acestor situaţii, aproape întreaga localitate poate fi supusă unor asemenea derogări. Amendamentul foloseşte expresii nedefinite prin lege (parcuri tehnologice, parcuri comerciale), iar prin expresia „altele asemenea” îl generalizează în mod excesiv. Trebuie observat că nu orice supermagazin sau alăturare de clădiri de birouri trebuie considerate un obiectiv pentru oraş care să justifice o derogare nelimitată a CUT-ului. Înţelegem necesitatea ca pentru unele zone aflate în proprietatea statului (unităţi militare care nu mai sunt folosite), reglementate prin planuri urbanistice învechite cu indicatori urbanistici scăzuţi, în noile condiţii, ce vizează absorbţia de fonduri europene pentru realizarea de obiective de utilitate publică, o astfel de derogare să fie necesară. OAR propune ca prevede-rile unui astfel de articol (care să pornească de la „interesul public”, şi nu de la un vag „interes economic”) să intre în vigoare numai după publicarea unor Norme Metodologice care să stabilească aplica-bilitatea lui.

Pe de altă parte, importanţa viziunii strategice asupra interesului public a fost di-minuată de către deputaţi prin abrogarea Art. VI al OUG 7/2011. Acesta prevedea ca autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism, să identifice zonele pentru care vor fi elaborate planuri urbanistice zonale potrivit legii, în raport cu strategia de dezvoltare şi planurile de investiţii.

Articolul era cu atât mai necesar în cazul localităţilor cu planuri urbanistice generale învechite, invocat ca necesitate a legiferării derogărilor. Comisia a hotărât ca planurile urbanistice care nu au fost aprobate, ce conţineau derogări care nu mai pot fi acceptate potrivit OUG 7/2011 şi pentru care aceasta stabilise o perioadă de graţie de un an de la publicarea ei, în care să poată fi adoptate de consiliile locale, să poată fi în continuare aprobate.

Prevederea este contrară motivelor invo-cate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care au făcut necesară apa-riţia OUG. Apreciem că acesta, alături de completarea Art. II al OUG, „reconfirmarea avizelor expirate să se facă la faza de autorizare a construirii”, va conduce la destabilizarea evoluţiei oraşelor şi la nesi-guranţa investitorilor, ce vor lua decizii în baza unor avize despre care pot afla tardiv că nu mai sunt valabile.

Deşi invocă des lipsa unor PUG-uri actuale, deputaţii au prelungit termenul pe care localităţile îl au după trecerea valabilităţii unei astfel de documentaţii (10 ani) pentru a aproba un PUG (de la doi la cinci ani). Situaţia în care localităţile depăşesc acest termen a rămas în continuare fără sancţiuni pentru administraţia publică responsabilă de întârziere. Cazul în care ordonanţa permite, la o solicitare de modificare a preve-derilor documentaţiilor de urbanism, în-tocmirea documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de construire, fără a se mai solicita elaborarea unei documentaţii de urbanism a primit o generalizare din partea Comisiei pe care o considerăm neoportună. Potrivit OUG, acest fapt era posibil pentru fronturi „continue construite preexistente” în care clădirile de pe parcelele adiacente au acelaşi regim de înălţime. OAR a soli-citat adăugarea la regimul de înălţime şi a POT-ului şi CUT-ului. Comisia a respins propunerea şi a considerat oportună eliminarea descrierii frontului „continuu construit preexistent” [Art. 32, alin (1), lit. e].

Comisia Camerei Deputaţilor a decis ca Direcţiile de Cultură Judeţene/a Municipiului Bucureşti să reprezinte Ministerul Culturii în avizarea documentaţiilor de urbanism privind monumentele istorice şi zonele lor de protecţie (modificarea numerelor curente 82, 10, 12 şi 122 ale Anexei 1). În acest moment, decizia refe-ritoare la monumentele de grupa „B” (valoare locală) este a direcţiilor judeţene, însă cea care vizează monumentele de valoare naţională aparţine direcţiei de specialitate din MCPN. În ciuda existenţei unei adrese din partea Ministerului Culturii, care expunea situaţia, şi a opoziţiei OAR, comisia a adoptat respectivul amendament.

Un alt motiv de îngrijorare este scoaterea din aceeaşi anexă a zonelor de protecţie a monumentelor istorice (astfel, nu mai sunt explicitate organismele care avizează intervenţia în zonele de protecţie) sau înlocuirea acestei expresii cu mai vaga „zone care cuprind monumente, ansambluri sau situri înscrise în Lista monumentelor istorice”. Potrivit modificărilor operate în Anexa 1, avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului nu mai este necesar pentru aprobarea documentaţiilor de urbanism referitoare la zonele protejate (a se subînţelege că acest fapt este valabil şi pentru zonele de protecţie a monu-mentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, deşi prevederile OG 47/2000 nu au fost abrogate).

S-a constatat un număr însemnat de planuri urbanistice aprobate în lipsa figurării zonei construite protejate sau a zonei de protecţie a unui monument istoric, deşi aceasta exista. Având în vedere faptul că respectiva omisiune, în unele cazuri, se făcea alături de lipsa unui aviz de specialitate şi avea urmări asupra obiectivelor ce ar fi trebuit protejate, OAR a propus ca lipsa figurării zonei protejate să invalideze procedura de avizare a documentaţiei de urbanism. Amendamentul a fost respins.

 

Amendamente propuse de OAR, respinse de Comisia pentru administrație publică

PUZ-urile să fie realizate pentru o zonă care să includă cel puţin toată unitatea teritorială de referinţă (u.t.r.) în care se află terenul care le-a iniţiat. Propunerea OAR elimina planul urbanistic zonal pe o parcelă, anomalie care a generat haos urbanistic. Se întărea, astfel, puterea de gestiune a teritoriului dată autorităţii publice, iar prin aplicarea prevederilor regulamentului privind consultarea publicului, în vigoare, se asigura o dezvoltare coerentă şi echitabilă a unei întregi porţiuni din oraş şi o diminuare a numărului acţiunilor în justiţie ce au ca obiect planurile urbanistice.

Decizia Comisiei va avea un impact negativ asupra oraşelor, în special în zonele cu o calitate arhitecturală crescută şi va conduce, în cele din urmă, la scăderea valorii de piaţă a zonelor în care se va interveni. Acest efect va fi întărit de ponderea însemnată ce poate fi obţinută ca derogare de la CUT-ul maxim reglementat prin documen-taţia de urbanism anterioară (20%). Nici zonele construite protejate nu sunt ferite de posibilitatea realizării de PUZ-uri care să deroge cu 20% din CUT max. (Art. 32, alin. 10). Motivul formulării acestei derogări, invocat de Comisie, a fost că ea încearcă să rezolve problema extinderilor clădirilor
existente. OAR consideră că, pentru astfel de cazuri, derogările de 20% din CUT-ul maxim reglementat sunt supraestimate, un procent apropiat de realitate fiind 10%.

Altă propunere a OAR care a fost respinsă se referea la păstrarea definirii din OUG 7/2011 a Planurilor Urbanistice de Detaliu.

Comisia Camerei Deputaţilor a introdus po-sibilitatea ca acest instrument urbanistic să schimbe în mod nelimitat POT-ul (Art. 48, alin. 2). Considerăm că aglomerarea unor schimbări punctuale ale POT-ului, necorelate, într-o zonă va duce la scăde-rea condiţiilor de trai în întreaga zonă şi la scăderea valorii economice a acesteia. Schimbări importante ale POT-ului pe o parcelă vor crea cu siguranţă disconfort vecinilor.

Păstrarea „limitelor servituţilor propuse a fi instituite” între cerinţele avizului de oportunitate [Art. 32, alin. (3), lit. b].

Excluderea Zonelor Construite Protejate pentru care s-a definit un regim tehnic al construcţiilor supuse autorizării în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic dintre zonele în care pot fi rea-lizate PUD-uri. Păstrarea în definiţia avizu-lui de urbanism a caracteristicii: „înglo-bează şi corelează punctele de vedere ale instituţiilor avizatoare competente” [Art. 37, alin. 13]. Impunerea unui raport privind implementarea PUG şi nevoia de actua-lizare la cinci ani. Întărirea rolului Instituţiei Prefectului, al inspectoratului de stat în construcţii şi al asociaţiilor şi fundaţiilor cu activitate în domeniu, în atacarea în justiţie a planurilor urbanistice aprobate cu nerespectarea legii.

Creşterea amenzii pentru aprobarea unui plan urbanistic cu derogări neprevăzute în lege, proporţional cu mărimea derogării nelegale.

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog