RDW

Doctoratul, simptomatic pentru cercetarea în arhitectură în Franţa

 

The doctorate, symptomatic 

of architectural research in France

Începând cu 2007, şcolile de arhitectură franceze au competenţa de a acorda doctorate în arhitectură. Acestea fac obiectul parteneriatelor între universităţi şi şcoli de arhitectură, fiind realizate în unul dintre cele aproximativ patruzeci de laboratoare de cercetare evaluate şi abilitate la nivel naţional şi găzduite de şcoli. Patruzeci de ani  de discuţii pasionate şi pasionale au fost necesari pentru ca doctoratul în arhitectură să fie recunoscut juridic şi reglementat. Mulţi alţi ani de acum înainte vor fi necesari pentru ca o formă de reconciliere să poată fi găsită între profesionişti şi cercetători în arhitectură:

• primii sunt revoltaţi la ideea că proiectul de arhitectură îşi poate pierde poziţia sa privilegată în programa şcolară şi că profesorii de proiectare – recunoscuţi internaţional, cu experienţă bogată, dar cel mai adesea fără diplomă de doctor – s-ar vedea detronaţi de către profesorii-cercetători;

• cei din urmă – adesea arhitecţi care au renunţat la prima lor calificare în favoarea formării universitare şi care au trecut mai apoi prin „carcanele” concursurilor de calificare şi titularizare – sunt îngrijoraţi de riscul de „contaminare” a cercetării ştiinţifice de către proiectul de arhitectură (E. Lengereau, 2005).

Doctorat profesional sau doctorat ştiinţific?

În ciuda faptului că doctoratul profesional („design doctorate” sau doctorat de concepţie) există în unele instituţii americane, în Norvegia sau în Italia, arhitecţii abilitaţi să dirijeze cercetare ştiinţifică, precum şi arhitecţii-star ce au răspuns la apelul Ministerului Culturii şi Comunicării din 2005 și, respectiv, 2008, vizând definirea specificului cercetării în arhitectură în Franţa, sunt de acord asupra faptului că doctoratul în arhitectură nu trebuie să corespundă unei validări omogene a studiilor (precum doctoratul în medicină, care acordă titlul de doctor oricărui absolvent). Rezervat aşadar unor temerari care au decis să-şi continue studiile universitare dincolo de Diploma de Stat în arhitectură, doctoratul în arhitectură trebuie să respecte criteriile cercetării științifice universitare, mai exact, trebuie să facă dovada capacităţii viitorului doctor de a formula o problematică şi una sau mai multe ipoteze, de a defini metode de cercetare pertinente, precum şi de a expune rezultatele argumentat şi structurat. Mai mult, un doctorat care respectă regulile jocului ar trebui să răstoarne idei şi discursuri instalate prea solid, să readucă în atenţie texte uitate, să scoată la lumină arhive ignorate, pe scurt, să aducă un suflu nou în cercetarea de arhitectură. Aşa se face că o simplă cercetare estetică sau funcţională a unei clădiri într-un sit definit nu este considerată suficientă pentru a deveni doctor în arhitectură în Franţa.

Citiți textul integral în numărul 2 / 2014 al Revistei Arhitectura
Since 2007, French architectural schools are competent to award the Doctorate of Architecture degree. These are the object of partnerships between universities and architecture schools and are deployed in one of the around forty research labs assessed and certified at the national level and hosted by the schools. Forty years of passionate and fiery debate were necessary in order for the Ph. D. in Architecture to be legally established and regulated. Many more years will yet be necessary to reach some form of reconciliation between professionals and researchers in the field of architecture:• the first are outraged at the idea that the architectural project may lose its privileged position in the curriculum and that design professors – internationally renowned, having a rich experience but most often with no Ph.D. – would see themselves overthrown by researcher-professors;

• the latter – most often architects who gave up their first qualification in favour of university teaching and who have subsequently submitted themselves to the “shackles” of grade assessments and tenure-track qualification – shudder at the thought of scientific research “contamination” by the architectural project (E. Lengereau, 2005).

A professional doctorate or a scientific one?

Despite the existence of a professional doctorate (or „design doctorate”) in some American institutions, as well as in Norway or Italy, both the architects authorized to supervise scientific research, as well as the star-architects who answered the call of the Ministry of Culture and Communication in 2005 and 2008, aimed at defining the specificities of architectural research in France, agreed that a Ph. D. in architecture should not imply a homogeneous validation of studies (as is the case with the doctorate of medicine, granting the MD title to any postgraduate). Thus reserved to a few braves who would take to pursuing their university education beyond the State Architecture Degree, the Ph. D. in architecture must observe the scientific research criteria proper to academia, meaning it has to ensure that the future doctor is able to identify problematic issues and one or more hypothesis, define relevant research methods and present results in an argumentative and well structured manner. Moreover, a doctorate playing by the rules of the game should overturn the establishment’s ideas and rhetoric, bring to attention forgotten texts, shed light on disregarded archives, in short infuse new life into architectural research. That’s why a mere aesthetical or functional research on a building within a predefined site is deemed insufficient to grant the Doctor of Architecture degree in France.

  Read the full text in the print magazine.

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog