RDW

Restaurarea peisagistică a grădinii istorice Liebrecht-Filipescu

Casa monument istoric Liebrecht-Filipescu1 cu imensa sa grădină, situate între străzile Dionisie Lupu, Arthur Verona și Jean Louis Calderon, reprezintă unul dintre simbolurile Bucureștiului, având un imens potențial cultural, istoric, arhitectural, peisagistic și, nu în ultimul rând, financiar2. Vechea proprietate Liebrecht-Filipescu este, în prezent, alcătuită din două entități: Casa și Grădina Universitarilor din București și […]

Arhitectul Victor Smigelschi, personalitate plurivalentă 1901-1973

Întâiul născut al cunoscutului pictor transilvănean Octavian Smigelschi (1866-1912), Victor Smigelschi își petrece primii ani din viață şi școală la Sibiu și Blaj, iar între 1908 şi 1912 în Italia, la Roma, unde tatăl său avea o bursă de studii.

Locuirea – între proiect şi decizie politică. România 1954-1966 – Adnotări la cartea Mirunei Stroe

Revista „Arhitectura” mi-a cerut cu un timp în urmă, prin vocea doamnei arhitect Monica Lotreanu, redactor-şef, o recenzie a volumului Mirunei Stroe Locuirea între proiect și decizie politică. România 1954-1966.

O cronică a reinventării unei profesiuni

Întâmplarea face ca puțin înainte de a fi invitată să scriu pentru dosarul „Arhitectura 110”, să fi vizionat documentarul Videograms of a Revolution (1992, Harun Farocki și Andrei Ujică). Am decis atunci că cel mai potrivit moment de comentat din istoria revistei este cel al revoluției din 1989.

Revista „Arhitectura” şi dezbaterea urbanistică în a doua jumătate a anilor 1960

În numărul 6/ 1966 al revistei „Arhitectura”, apare publicat proiectul lui Cezar Lăzărescu pentru centrul civic al oraşului Piteşti. În acea vreme, când nu se revenise încă la împărţirea administrativă a teritoriului României în judeţe, Piteştiul era una dintre capitalele regionale cel mai puţin dezvoltate.

Înaintașii noștri. Istoria unei rubrici (1972-1989)

Pentru „Arhitectura”, începutul anilor ’70 a reprezentat un punct de cotitură. Ieșită de sub co-tutela Comitetului de Stat pentru Economia și Administrația Locală și rămasă doar publicație oficială a Uniunii Arhitecților din România, revista își împrospătează Colegiul de redacție (1971) și își schimbă redactorul-șef (1972), Marcel Melicson cedându-i locul mult mai tânărului Mircea Lupu.

Lecturi interpretative ale proiectelor de arhitectură industrială în perioada postbelică

Industrializarea anilor 1945-1989 a reprezentat un instrument util de consolidare a sistemului socialist şi dezvoltare a economiei planificate, dar şi de sistematizare şi transformare a teritoriului naţional.

Reconstrucția postbelică în „Revistele Tehnice AGIR – (Arhitectură și) Construcții” (1947-1949)

În martie 1947, „Cuvântul înainte” al „Revistelor Tehnice AGIR – Construcții” anunța intenția Consiliului de Administrație al Asociației Generale a Inginerilor din România de îmbunătățire a practicii editoriale prin publicarea mai multor buletine periodice pe specialități.

Revista „Arhitectura” și cultura arhitecturală interbelică

Îndelungata perioadă de apariţie a revistei „Arhitectura” este, în sine, un fapt remarcabil, care o înscrie printre cele mai longevive reviste de profil ale Europei. În acelaşi timp însă, existenţa ei nu poate fi desprinsă din contextul din care a făcut parte, al arhitecturii noastre din secolul al XX-lea şi începutul acestui secol.

Revista „Arhitectura”. Meritele începuturilor

Cu numărul 5-6/2016, revista „Arhitectura” marchează 110 de ani de apariție ca publicație dedicată domeniului și purtător de cuvânt oficial al organizației arhitecților din România1. În toți acești ani, cu câteva excepții reprezentate de numere scoase sub altă egidă (…)

Circa 1703-3071 „Strălucește în valuri, este fructat, face și desface norocul, expandează, dar și clarifică…”

ἅπτω înseamnă în limba greacă atingere. De acolo vine cuvântul haptic. Percepția haptică se referă la procesul de recunoaștere a lucrurilor prin atingere. Grație unui interviu cu Laura Paraschiv descoperim un loc unic în București – Circa 1703-3071.

studio Est

Biroul studio Est a pornit ca o idee în Shanghai, a luat naștere în București în 2015 și funcționează ca o rețea colaborativă formată din patru arhitecți permanenți – Alex Muntean, Alexandrina Remescu-Șimo, Călin Lambrache și Valeriu Nicolaides – plus colaboratori din diverse domenii.

Primăria Municipiului Bucureşti, iniţial Ministerul Lucrărilor Publice – 1906-2016: momente

Semnificaţia culturală incontestabilă a clădirii concepute de Petre Antonescu, semnificaţie manifestă de la scara urbană (amplasare pe o arteră deloc lipsită de importanţă, cum este Bulevardul Regina Elisabeta) la scara detaliului de arhitectură, este atât de ridicată, încât nu poate fi cuprinsă în doar câteva pagini.

Arhiva de fotografie a UAR. Online și Offline

Fără să fi fost ascunsă vreodată precum finis Africae din povestea lui Umberto Eco, în întreg ansamblul său, Arhiva de fotografie a Uniunii Arhitecților a stat multă vreme în umbră; de foarte curând însă, datorită unei inițiative a conducerii UAR, susținute de Ministerul Culturii, un fragment al materialului documentar a fost digitalizat și pus la dispoziția publicului.

Powered by Jasper Roberts - Blog