RDW

Morile abandonate ale Brăilei, repere identitare sau fantome ale patrimoniului industrial dunărean?

Morile abandonate ale Brăilei, repere identitare sau fantome ale patrimoniului industrial dunărean? text: Maria STOICA Planul Brăilei la 1892 „Există oraşe pentru care apropierea apei e vitală. Şi nu pentru că, în prezent, ar mai depinde neapărat de Apă (mă refer la o apă cu personalitate – fie ea fluviu, mare sau ocean), cum este şi […]

Uzina de Apă din Suceava – vocaţia culturală a patrimoniului arhitectural industrial

Uzina de Apă din Suceava – vocaţia culturală a patrimoniului arhitectural industrial text: Maria MĂNESCU 2012 Imagini extrase din panourile expoziției realizate cu ocazia evenimentului „Zilele Culturii Urbane”, 100 de ani de la constructiei Uzinei de Apă Suceava (1912-2012), puse la dispoziție de șeful de proiect, arh. Constantin Gorcea Cazul conversiei Uzinei de Apă din […]

Patrimoniul industrial din Bucovina. Prezervarea şi valorificarea la scară teritorială

(…)La nivel european, procesul de reutilizare a spaţiilor industriale a fost iniţial dedicat salvării acestor repere ale trecutului industrial. Transformarea în muzee tematice a unor obiective industriale a contribuit la salvarea lor, însă acest proces de „muzeificare” nu putea fi extins la un număr foarte mare de situri. Astfel, a devenit prioritară reutilizarea lor în scopuri productive, având în vedere avantajele economice şi sociale ale acestui demers. Numărul acestor intervenţii a fost şi el limitat de conformarea spaţiilor şi de costurile ridicate de transformare. (…)

„Moment Horia Creangă”, în cadrul complexului Laminorul Bucureşti. Memoriu explicativ

(…)Hala Laminor de care ne ocupăm este doar una din mulțimea de lucrări realizate de Creangă şi de valoroșii arhitecți contemporani lui; este important ca toți cetățenii ce vor utiliza acest obiectiv restaurat şi refuncţionalizat să fie iniţiaţi în ceea ce priveşte lumea acestei arhitecturi cu adevărat moderne.(…)

ATELIERELE CFR GRIVIȚA – GRIRO UN CAZ DE CONVERSIE FUNCȚIONALĂ A PATRIMONIULUI INDUSTRIAL

(…)După 1990, a luat ființă noua societate comercială GRIRO, care a preluat activele fostei întreprinderi de stat. În noile condiții social-economice, GRIRO a pierdut treptat poziția pe piața locală şi mondială. A fost luată decizia mutării activităților productive pe un nou amplasament, situat în zona de sud a Bucureștiului, accesibil şi bine echipat, astfel încât costurile de producție mai reduse să permită randamente economice mai bune. Acest amplasament, în suprafață de cca. 11 ha, din care cca. 9,5 ha sunt ocupate cu construcții industriale, face obiectul proiectului de conversie funcţională, proprietarii imobilului propunând realizarea unui proiect de centru multifuncțional: servicii, comerţ şi, eventual, locuire.(…)

Transformare postindustrială, cross-over arhitectural și laborator deschis de creativitate funcțională

Transformare postindustrială,cross-over arhitectural și laborator deschis de creativitate funcțională text: Peter MARX Hala Laminor, fațada de nord-vest © Peter Marx Hala Laminor fotografii de epocă de încercare a acestor ani în dezvoltarea urbană, nu doar pentru proiectanți, ci și pentru investitori și administrația locală. Situația este și mai complicată atunci când vorbim de foste ansambluri industriale, […]

Hala Laminor a Uzinelor Malaxa, o șansă de restaurare pentru patrimoniul industrial interbelic

Hala Laminor a Uzinelor Malaxa,o șansă de restaurare pentru patrimoniul industrial interbelic text: Ruxandra NEMŢEANU În anul 1987, în calitate de arhitectă proaspăt ieşită din stagiatură, lucram la IPCT – Institutul de Proiectare pentru Construcţii Tipizate1, unde, ca şef de proiect, mi s-a încredinţat realizarea unui proiect-tip pentru carcase fonoabsorbante: clopote semimobile, modulate, care se […]

Arhitectura Uzinelor „Malaxa”

Arhitectura Uzinelor „Malaxa” text: Nicolae LASCU Publicat în Centenar Horia Creangă (1892-1992), septembrie-octombrie 1992, pag. 123-136, catalogul expoziției organizate cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea arhitectului de către Uniunea Arhitecților din România și Ministerul Culturii. Nicolae Lascu a fost comisarul expoziției și coordonatorul catalogului. 1. Un domeniu aparte al creaţiei lui […]

ECOLOGII POST-INDUSTRIALE: MOLOZ INDUSTRIAL, NATURĂ ŞI LIMITELE REPREZENTĂRII

ECOLOGII POST-INDUSTRIALE: MOLOZ INDUSTRIAL, NATURĂ ŞI LIMITELE REPREZENTĂRII text: Liviu CHELCEA Publicat în Parcours anthropologiques, 10 / -1, 186-201. Figura 1 – Zidul unei fabrici din secolul al XIX-lea, după demolare © Liviu Chelcea Introducere Principala problemă abordată în articolul de faţă se referă la metodele de clasificare şi reprezentare a peisajelor urbane post-industriale, materialităţilor […]

Patrimoniul industrial în România – despre stadiul inventarierii specializate

Patrimoniul industrial în România – despre stadiul inventarierii specializate text: Ioana Irina IAMANDESCU În România, industria a marcat teritoriul şi peisajul urban într-un mod ce nu poate fi ignorat şi care, cu siguranţă, este prezent pregnant în memoria fiecăruia dintre noi şi în rutina cotidiană. De la simpla prezenţă a acestor urme în teritoriu la […]

Volker Wollmann. Arheologie industrială

Ex libris Volker Wollmann.Patrimoniu preindustrial și industrial în România Volumele I-VI (2010-2016)Editura Honterus, Sibiu „România se înscrie printre țările cu un bogat patrimoniu tehnic, destul de armonios distribuit în urma dezvoltării economice moderne. El este parte a bogăției comunitare, asupra căreia trebuie să ne îndreptăm cât mai degrabă atenția, demarând proiecte și programe de reconversie […]

AUTORUL COLECTIV. ISTORII PRIVATE ALE ARHITECTURII PUBLICE

Expoziţia Autorul Colectiv deschisă în toamna trecută, în A5 Studio Space, strada Piața Amzei nr. 5, are la bază un proiect ce investighează istoria orală a construcţiei Casei Poporului, inițiat de artistul vizual Călin Dan în colaborare cu Celia Ghyka, ca parte a cercetării sale artistice pe termen lung privind Arhitectura Emoțională.

Demersul este, în primul rând, de natură documentară, expoziția fiind doar un prim reper public al unui proiect de lungă durată, care are ca scop crearea unui cadru interdisciplinar pentru realizarea unei baze de date cu mărturii directe ale participanţilor la proiectarea şi construcţia Casei Poporului, rezultate în urma unor interviuri axate pe experiențele personale ale celor intervievați.

Proiect de diplomă Construire comunitară în satul Bărcuț

Promisiuni Proiect de diplomăUniversitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, 2016 Construire comunitară în satul Bărcuț Stud.-arh. Irina Ștefania SCOBIOLACoordonatori: prof. dr. arh. Gabriela TABACU, lect. dr. arh. Lorin NICULAE (cotutelă) Revitalizarea sustenabilă a unui spațiu rural se poate face doar prin construire comunitară, care integrează condițiile primare ale existenței umane în context actual […]

KENGO KUMA „ANTI-OBIECT: DISOLUȚIA ȘI DEZINTEGRAREA ARHITECTURII”

KENGO KUMA„ANTI-OBIECT: DISOLUȚIA ȘI DEZINTEGRAREA ARHITECTURII” Traducere: Alexandra PurnichescuEditura ProCultura, 2017Prima ediție în limba română, tradusă după ediția în limba engleză publicată de AA Publications, Ltd. în 2008, de Alexandra PurnichescuCuvânt înainte semnat de E. S. Kisaburo Ishii, ambasador al Japoniei în RomâniaEdiție coordonată și îngrijită de conf. dr. arh. Mihaela Pelteacu și drd. arh. […]

Powered by Jasper Roberts - Blog