RDW

BIENALA NAȚIONALĂ DE ARHITECTURĂ ediția a XIII-a „100 de ani de Arhitectură în România”

Bienala Națională de Arhitectură este cel mai important eveniment profesional al breslei arhitecților organizat de 25 de ani fără întrerupere (începând din 1994) de către Uniunea Arhitecților din România.
Bienala are un concept bine definit pentru fiecare ediție, propus de conducerea Uniunii Arhitecților din România, structurat ca program cultural, cu conținut complex și de maximum interes, atât pentru participanți, cât și pentru public.

Centrul Comunitar și Educațional (cinema) Gloria Proiect de diplomă UAUIM 2014

Cinematografele bucureștene de cartier se află, în prezent, la granița dintre demolare și „mica oportunitate” – o realitate de care am devenit conștient cu ocazia unui proiect de atelier al cărui sit se afla în proximitatea Cinematogra¬fului Floreasca.

CENTRUL CULTURAL EUROPEAN FAVORIT

Pe amprenta fostului Cinematograf Favorit, realizat în București în anii ’70 în cartierul Drumul Taberei, parte dintr-un complex comercial care-i poartă și astăzi numele (Complexul Favorit), se află în fază de execuție o construcție nouă ce va adăposti Centrul Cultural European Favorit.
Deși fostul cinema a încetat de mult să mai funcționeze, iar lipsa de întreținere din ultimii 17 ani l-a adus în stare de uzură avansată, locul în sine a rămas în memoria orașului, cinematograful propriu-zis păstrându-și notorietatea câștigată de-a lungul timpului.

PREMIUL Pritzker 2019: ARATA ISOZAKI

Pritzker Prize 2019 a fost acordat la Chicago în ziua de 5 marte 2019 arhitectului, urbanistului și teoreticianului japonez ARATA ISOZAKI care, în cei mai bine de 60 de ani de practică, a influențat profund arhitectura contemporană.

PREMIUL MIES VAN DER ROHE 2019

La finalul anului 2018 au fost nominalizate proiectele care concurează în acest an pentru Premiul Uniunii Europene pentru Arhitectură Contemporană Mies van der Rohe: 383 de proiecte, din 238 de orașe, din 38 de țări.

PREZENȚĂ ȘI REPREZENTARE

Aparent, filmul și arhitectura se situează la poluri opuse în domeniul artelor. Nimic mai deosebit decât prezența masivă, materială a unui obiect de arhitectură în spațiu în raport cu reprezentarea în timp a unui film, indiferent de gen.

SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA, NR.2-3/ 2019

În 2018, tema BNA a fost „100 de ani de Arhitectură în România” – o ediție istorică nu numai prin festivismul momentului,ci și prin amploarea participării.Desfășurarea Bienalei în întreaga țară a făcut ca această ediție să fie cea mai amplă și cea mai disputată,cu cea mai largă și cea mai tânără participare,o ediție cu proiecte ingenioase,care a dovedit că arhitectura de valoare se face în toate colțurile țării. Bienala Naționala de Arhitectură a dovedit că avem o tânără generație de arhitecți talentați, implicați, disponibili și entuziaști,că ștafeta a fost preluată cu succes.

DESCOPERIREA ORAȘULUI PRIN FILM. URBANEYE

UrbanEye vorbește despre oraș și viața urbană prin film. Festivalul are loc în fiecare an în luna noiembrie, la București, fiind singurul eveniment de acest tip din România care abordează această tematică. Filmele și evenimentele UrbanEye pun în discuție aspecte legate de viaţa urbană şi oferă publicului posibilitatea să descopere sau să aprofundeze noi idei şi abordări ale acesteia.

CINEMA MARCONI – SPAŢIU MUZEAL CINEMATOGRAFIC SENZORIAL

Tema proiectului de diplomă îşi propune să contureze un program contemporan pentru Cinematograful Marconi, care poate deveni astfel un factor polarizator şi revitalizant cultural în contextul arhitectural-urban al Bulevardului Buzeşti.
Concluzia analizei multicriteriale relevă o situaţie urbană caracterizată prin opoziţia a două câmpuri structurale şi funcţionale urbane.

IMAGINI ȘI SPAȚIU ÎN MIȘCARE.RIFFRAFF 3+4

Situat într-un cartier cu caracter industrial, RiffRaff se înscrie, de fapt, într-o tradiție cinematografică existentă, pe strada Neugasse din Zürich, ce datează din epoca filmului mut și reprezintă astăzi o parte importantă din scena culturală a orașului, principalul hub pentru filmul independent, al creațiilor situate în afara main-stream-ului, adresându-se cinefililor veritabili.

Modernizarea MODERN-ului. Cinematograful Modern, Suceava

(…)Deși tema și intențiile investitorului nu excludeau o in­tervenție ce ar fi anulat arhitectura inițială a clădirii, s-a optat pentru păstrarea momentului istoric și arhitectural al anilor ’50 și juxtapunerea clară a momentului actual, printr-o arhitectură contemporană ce se alătură și integrează elementele valoroase de arhitectură clasică (conceptul simetric și elemente decorative).(…)

MOARTEA ȘI VIAȚA GRĂDINII BLANDUZIEI. SECVENȚE CINEMATOGRAFICE

Ultima viață a Blanduziei

În 1937, informația demolării clădirilor de pe Strada Doamnei, nr. 7, ajunge în presa bucureșteană. Se anunța moartea Galeriilor Blanduziei. Grădina, vitrinele, fântâna și terasele aveau să dispară și, odată cu ele, o întreagă lume.
Ultimele fragmente ale vechiului oraș erau condamnate să asimileze exigențele unei noi urbanități, occidentale. Grădina Blanduziei era sacrificată unei noi viziuni arhitecturale și urbane, strâns legată de direcția pe care o dădea arhitectura palatului nou al Băncii Naționale, viziune care nu s-a materializat, însă, niciodată.

„Avem niște cinematografe. Ce facem cu ele?”

Ediția a IX-a a Festivalului Les Films de Cannes à Bucarest (19-28 octombrie 2018) a adus în România cele mai importante și premiate filme ale anului. Proiecțiile au avut loc la Cinema PRO, Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Union și la Cinema Muzeului Țăranului.
Într-un interviu pentru Adevărul Live, cineastul Cristian Mungiu, organizator al festivalului, a adus în discuție problemele spinoase ale cinematografiei românești, de la o legislație care nu este potrivită cerințelor industriei actuale, până la lipsa dotărilor din sălile de cinema. Regizorul deplângea statutul de cenușăreasă al cinematografiei românești, vizând în primul rând partea de finanțare, dar și pierderea sălilor de cinema și faptul că nu există structuri care să se afle în subordinea directă a unui decident politic.

DOMENIUL CANTACUZINO FLOREȘTI. Despre trecut, prezent și viitor

Într-un moment în care dezbaterile privind grija față de patrimoniul național, cu precădere față de cel de arhitectură, au ajuns, pe bună dreptate, într-o fază acută, care nu de puține ori atinge și cote de mare îngrijorare, determinate de neglijența și indiferența iresponsabilă cu care este tratată, în general, această parte esențială a unei culturi, publicarea unui volum despre Domeniul Cantacuzino și palatul Micul Trianon de la Florești, Prahova este o inițiativă bine-venită și necesară.

Powered by Jasper Roberts - Blog