RDW

Nu avem voinţă politică și viziune de ansamblu

Ernest Pafka a călătorit mult, a văzut mult și a învățat mult, folosindu-și întreaga experiență pentru revigorarea spiritului și a spațiului civic și pentru crearea unei noi abordări asupra construcțiilor și a spațiilor publice din orașul care l-a adoptat. Este intransigent, perfecționist, categoric și nu negociază calitatea arhitecturii pe care o practică. Nu vrea să fie pe placul autorităților, nici al comanditarilor sau colaboratorilor, pentru că nu are altă măsură decât lucrul bine făcut, fără compromisuri și fără concesii.

ORADEA de mâine

Tema atelierului de proiectare pentru anul V, din cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj, a propus studenților analizarea unei inserții noi în zona centrală a municipiului Oradea. A fost un bun prilej de căutări, cu multe constrângeri urbanistice, însă bogat în semnificații și conținut arhitectural.
Proiectul s-a elaborat individual, acesta reprezentând ultimul studiu ce precede lucrarea de diplomă și care atinge complexitatea acesteia, din punctul de vedere al nivelului cerințelor.

Elemente de strategie municipală

Succesul de care se bucură Oradea în privința stării monumentelor istorice se datorează unei strategii locale coerente de reabilitare a clădirilor centrului istoric. Demersurile legale privind atingerea acestui obiectiv au fost realizate cu ajutorul unei comisii alcătuite din: specialiști ai Instituției Arhitectului-Șef, Fundația pentru Protejarea Monumentelor Istorice, Direcția Economică, Direcția Juridică, Direcția Patrimoniului Imobiliar și Poliția Locală.

Un certain regard…

Primul meu contact cu patrimoniul românesc avusese loc în noaptea de 20 septembrie, când am ajuns la Cetate la o oră târzie. Acest ansamblu gigantic impresionează orice vizitator, fiind o relicvă monumentală a fostelor confruntări din zona est-europeană.

SINAGOGILE ORADEI

Începând cu anul 1867, anul emancipării evreilor, se poate observa o schimbare în mentalitatea celor stabiliți în cartierul Subcetate; ei vor fi atinși de această „febră creatoare” a orașului, vor căuta noi oportunități pentru antreprizele lor, vor direcționa investițiile către celelalte cartiere ale orașului, cu precădere către Orașul Nou, unde vor deschide prăvălii sau vor construi case de locuit.

„SPRE ORADEA”

Oradea reprezenta cândva cea mai importantă şi mai activă comunitate evreiască din Ungaria (cea mai numeroasă, după Budapesta) şi, după Marea Unire, cea mai importantă şi mai activă comunitate evreiască din România, martor al impactului major al culturii evreieşti asupra principalelor aspecte ale societăţii, dezvoltării vieţii urbane, dar, mai ales, asupra arhitecturii.

Oradea Heritage

Capitalul noilor puncte de atracție de pe harta arhitecturii orădene, readuse la viață prin eforturile Primăriei Oradea, ale constructorilor, restauratorilor și ale proprietarilor, merită să fie făcut cunoscut publicului european, care țintește, în planurile de călătorie, destinații cu o astfel de încărcătură culturală.

Arhitectura orădeană şi creatorii ei din prima parte a secolului al XX-lea

În primul rând, este relaţia arhitect – comanditar (de ce au proiectat anumiți arhitecţi, în acel loc?; de ce au fost aleşi de către comanditar?), apoi este funcţiunea clădirii, tema de proiectare. Mai pot fi menţionate: statutul comanditarului (nivelul de instruire şi averea lui); contextul economic al oraşului, al zonei, politica urbană a municipalităţii; relaţia cu centre de iradiere culturală, cu marile modele şi influenţa acestora.

Frânturi de arhitectură orădeană la început de secol XX

(…)Spiegel a fost un artist complex, cu preocupări în diverse domenii: arhitectură, amenajări interioare, arte aplicate, bijuterii etc. S-a remarcat prin faptul că a proiectat la Budapesta primul imobil cu faţadă decorată în manieră Art Nouveau, Casa Lindenbaum (1896-1897) şi prin concepţia modernă privind organizarea spaţiului interior al imobilelor şi locuinţelor. (…)

Orașul și cetatea

Schimbarea semnificațiilor arhitecturale nu echivalează cu dispariția lor, ci, dimpotrivă, cu diversificarea și îmbogățirea semantică a mediului construit. Asumarea valorilor patrimoniale de către comunități – fie și doar marginal, ca fundal pentru fotografii – susține speranța că vom ști să ni le păstrăm peste timp. Iar economicitatea reabilitării structurilor istorice pentru funcțiuni actuale se compune, cum nu se poate mai bine, cu imperioasa nevoie de a drămui resursele planetei. Din acest motiv și în acest sens, conservarea monumentelor de arhitectură nu ține de paseism, ci de o nouă avangardă.

VĂ PLACE SPAȚIUL PUBLIC?

Titlul dezbaterii profesionale, care s-a ținut în incinta Cetății Oradea, în spațiile reamenajate din zona fortificațiilor, a fost sugerat de tematica și titlul similar al numărului 18, din 2014, al revistei Urbanismul Serie nouă. La dezbatere au fost circa 20 de invitați: participanții și laureații celor două secțiuni ale BNA 2018, găzduite de municipiu: Secțiunea 3 – Restaurare. Consolidare. Clădiri restituite comunităților și Secțiunea 5 – Spațiul public incluziv.

De ce un număr despre Oradea?

Oradea „orașul-punte” dintre două lumi, dintre două „plăci tectonice” culturale, vestică și estică, în diferite momente istorice apropiat de regalitatea maghiară, de Curtea vieneză, sub dominație turcă sau întregind România Mare, în perioade înfloritoare sau totalitare, a încercat să-și continue mersul ascendent, să se dezvolte economic, cultural și comercial. Oradea este un posibil răspuns la tema atât de prezentă și actuală „Living Together”, în context european.

Powered by Jasper Roberts - Blog