RDW

Concursul ca generator de succes

Privit în esența sa, concursul nici măcar nu ar avea de ce să constituie subiectul unei contradicții sau a unei dezbateri între actorii contributori în dezvoltarea peisajului urban indiferent de scara investiției. Concursul este un concept axiomatic și logic în orice domeniu de activitate și se reflectă pozitiv asupra oricărui rezultat dorit.

Experiența mea

Am aflat de concursurile internaționale de arhitectură încă din primul an de facultate, când printr-o întâmplare am ajuns să ajut la realizarea unei machete pentru un concurs de locuințe pentru Abu Dhabi, la care participa un grup de asistenți.
Am urmărit cu admirație participările studenților mai mari, veniți de la Timișoara, la concursurile Shinkenchiku de la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ‘80 publicate în JAPAN Architect.(…)

CONCURSURILE LA CLUJ-NAPOCA

(…)Au trecut 30 de ani în noul context politic și se manifestă tot mai mult dorința de a ne plia pe tendințele practicii contemporane, dar nu pot fi neglijate efectele globalizării, ale ritmului alert al civilizației informației (când orice defazare față de exigențele ei poate duce la efecte negative), ale condiționărilor climatice, ale unui ecosistem viabil ș.a. (…)

International Competitions in Architecture (ICARCH)

Arhitectura, dacă într-adevăr este „o stare de spirit”, ne poate susține în momentele noastre cel mai dificile existențial, dar nu o poate face dacă dăm uitării esența sa.
Și e foarte posibil ca, dacă o renaștere în arhitectură ar fi să aibă loc, ea să vină dinspre metafizică. Poate metafizica va salva fizica, ca sa spun așa, poate.
Pe lângă asta, poate gândul lui Alvar Aalto ne-ar stimula spre o altă înțelegere a arhitecturii, ca fenomen cultural: „Architecture belongs to culture, not to civilization”. Interesantă distincție.

Competiţia Diplomelor

Concursul European Architectural Medals for the Best Diploma Projects a fost organizat de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM) împreună cu Asociaţia Europeană pentru Educaţia de Arhitectură (EAAE) şi Consiliul European al Arhitecţilor (ACE) pe parcursul a trei ediţii (2015-2017). Obiectivele concursului au fost promovarea standardelor de calitate în rândul şcolilor de arhitectură europene, creşterea nivelului de conştientizare a provocărilor ce îi vizează pe viitorii arhitecţi şi nevoia de a le răspunde profesionist, dezbateri pe tema educaţiei de arhitectură. Iniţiativa concursului a aparţinut profesorului Emil Barbu Popescu, preşedintele UAUIM.

Concursul: Coeziune profesională și Competitivitate individuală

În toate variantele menționate în DEX, definiția cuvântului CONCURS conține „întrecere, competiție între persoane (mai mult de două) care se termină cu un clasament și cu acordarea unor premii celor mai buni participanți”. O altă definiție se referă la „sprijin, ajutor”.

Experiențele mele CONCURS DE SOLUŢII

Soluţia de amenajare urmăreşte transformarea celor două axe de compoziţie în direcţii de mişcare în spațiu. Acest lucru se realizează prin multiplicarea şi oscilaţia limitelor acestui ansamblu definit de straturi istorice succesive.

Concursul internațional de soluții pentru revitalizarea Turnului Pompierilor

Experiența personală legată de concursul pentru revitalizarea Turnului Pompierilor din Cluj, lansat în iarna anului 2017 de către Primăria orașului în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, cuprinde toate etapele acestuia: de la faza de fundamentare și consultare publică la cea de implementare a soluției câștigătoare. Acest concurs reprezintă o reluare a acestei proceduri de achiziție publică din partea administrației locale pentru investițiile proprii, după o pauză de câțiva ani buni, în care s-a preferat atribuirea contractelor de proiectare pe criteriile cantitative ale licitațiilor publice.

Concursul de Arhitectură, prilej de reflecție și cercetare în vremuri potrivnice

Într-o perioadă în care gândirea era uniformizată de un materialism dialectic sărac, concursurile de arhitectură propuse de revistele Japan Architect, Architectural Design și alte instituții au prilejuit o deschidere pentru tinerele generații de arhitecți din anii ’70-’80.

BUCUREȘTI 2000

Tema concursului a fost redactată de o echipă din Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Formula de concurs aleasă, în lipsa unor date importante – proprietate asupra terenului, piața imobiliară, perspectiva de dezvoltare a zonei și a orașului, într-un moment în care noul sistem legislativ și instituțional nu era funcțional – a fost cea a unui concurs de idei, urmând ca, ulterior, să poată fi definite soluțiile de implementare ale proiectului câștigător.

Concursul ca generator de succes

Privit în esența sa, concursul nici măcar nu ar avea de ce să constituie subiectul unei contradicții sau a unei dezbateri între actorii contributori în dezvoltarea peisajului urban indiferent de scara investiției. Concursul este un concept axiomatic și logic în orice domeniu de activitate și se reflectă pozitiv asupra oricărui rezultat dorit.

UN VEAC ŞI JUMĂTATE DE CONCURSURI DE ARHITECTURĂ 1859-1990

Preocuparea pentru promovarea valorilor arhitecturale printr-o competiţie permanentă între arhitecţi, inclusiv prin susţinerea şi organizarea concursurilor profesionale, are în România o tradiţie de peste un veac şi jumătate. Practica a fost preluată din experienţa occidentală, inclusiv a şcolilor de arhitectură, mai a ales a celebrei Ecole de Beaux-Arts din Paris şi a devenit curentă mai ales spre sfârşitul secolului al XIX-lea, odată cu iniţierea realizării primelor clădiri publice reprezentative.(…)

CONCURSURILE PUBLICE DE ARHITECTURĂ ORGANIZATE PÂNĂ LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

După 1848, oraşele Ţării Româneşti şi Moldovei încep să-şi pună probleme urbanistice. Procesul de modernizare, care are loc în urma dezvoltării capitalismului, a obligat Eforiile oraşelor, apărute la începutul secolului al XIX-lea, să întocmească legi privind reglementări edilitare, urbanistice şi arhitectonice. Oraşele îşi măresc suprafeţele de la o zi la alta, apar clădiri pentru instituţiile administrative, cum ar fi tribunale, primării, poştă, gări, şcoli etc., create, mai ales, după modelul francez. În timpul domniei lui Carol I are loc un avânt edilitar şi urbanistic, care va continua după declararea independenţei României în 1877.

CONCURSUL DE ARHITECTURĂ, ATUNCI ȘI ACUM

(…)Concursul de arhitectură nu era doar ocazia unor exerciții de proiectare pe teme reale, ori a unei selecții de proiecte și proiectanți, ci era și un prilej de reflecție profesională și un exercițiu de critică de arhitectură – într-un fel, concursul era văzut ca o lecție profesională pe care arhitecții păreau să o aprecieze și pentru care luptau. (…)

Powered by Jasper Roberts - Blog