RDW

Parcelări istorice și comunități de vecinătate Sau cum să informezi 15.000 de bucureșteni despre istoria parcelării în care locuiesc

Proiectul de față face parte dintr-o inițiativă mai amplă, concepută și implementată începând cu 2012, care s-a concentrat, într-o primă etapă, pe cercetarea istoriei Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine (1910-1948) și a Casei Construcțiilor (1930-1949). Ambele instituții aveau ca scop – conform actelor de înființare – construirea de locuințe pentru clasa muncitoare și, în general, pentru populația săracă a Capitalei. Înainte de toate, am vrut să înțelegem istoria construirii locuințelor și a modului în care acestea au fost alocate locuitorilor, precum și condiționările care au generat adoptarea acestor măsuri, maniera în care cele două instituții și-au formulat politica în baza căreia au funcționat și măsura în care statul și-a asumat aceste demersuri ca parte a politicilor de locuire implementate în prima jumătate a secolului al XX-lea

MODERNITATEA PATRIMONIULUI CONSTRUIT

Evoluţia conceptului de patrimoniu construit e departe de a se fi încheiat. Subiectul nu e menţinut în actualitate doar de gâlceava fără sfârşit dintre cei care susţin păstrarea necondiţionată a arhitecturii vechi și cei care ar dori să cureţe terenul pentru arhitectura veșnicului prezent. Se poartă dezbateri aprinse și în interiorul taberei conservatoare, în jurul problemelor complexe ale conservării.

VIRGINIA SP. HARET (ANDREESCU) Prima arhitectă care a activat în România (1894-1962)

Întreaga activitate profesională a Virginiei Haret se întinde pe o perioadă ce depăşeşte 40 de ani. În acest timp, a proiectat şi executat – în afară de celelalte preocupări profesionale – peste 130 lucrări de arhitectură de diferite profile, fiind o pionieră în arhitectură şi tehnică. A fost prima femeie care, ridicîndu-şi diploma de arhitect, a folosit din plin cunoştinţele dobîndite pentru propăşirea arhitecturii româneşti în multiple domenii.

StudioBASAR. Către o practică angajată

Note de proiect StudioBASAR.Către o practică angajată text: Alex AXINTE, Cristi BORCAN © Dafina Jeacă Creşterea în complexitate a problemelor cu care se confruntă lumea de azi, alimentate de un neoliberalism globalizat, generator de crize economice, ecologice, sociale şi politice, cere o schimbare de paradigmă în formularea soluţiilor. Modelul expertului, ce se bazează doar pe […]

Lupta cu limitele: o arhitectură scrisă de oameni

Lupta cu limitele: o arhitectură scrisă de oameni text: Alexandra PURNICHESCU Un text despre îmblânzirea limitelor, arhitectura de aproape şi jocul cu cuvintele. Dor Mărunt şi Belciugatele, judeţul Călăraşi, două sate de câmpie în drum spre mare. Acolo am petrecut câteva zile în vara fiecărui an, începând cu prima ediţie din 2012 până anul trecut, […]

Carta Patrimoniului Industrial: definiții, terminologie, principii și concepte

Carta Patrimoniului Industrial: definiții, terminologie, principii și concepte Eusebi CASANELLES, preşedinte TICCIH, Director, Museu de la Ciència i de la Tècnica de Catalunya, Rambla d’Ègara 270, 08221 Terrassa, BARCELONA, Spania Stuart B. SMITH, secretar TICCIH, „Chygarth”, 5 Beacon Terrace, CAMBORNE, Cornwall TR14 7BU, UK Eugene LOGUNOV, organizatorul celui de-al XII-lea Congres Internaţional al TICCIH Moscova, […]

Conversaţie dinăuntrul revistei

Dragă Françoise, tu care pari a lua mereu totul în glumă, cum ai reuşit să te amuzi când ai luat în primire responsabilitatea revistei „Arhitectura”? Se întâmpla în…?

„Arhitectura” 1999-2010. Autonomie și deschidere

Cum am ajuns noi – câțiva oameni, aproape toți sub 30 de ani și având ca resurse doar cele două sau trei calculatoare personale – să reconstruim o revistă fondată în 1906? Ei bine, această șansă are legătură cu contextul sălbatic de tranziție.

La „Arhitectura”

La revista „Arhitectura” am început să colaborez imediat după revoluție, la invitaţia Ancăi Sandu-Tomașevschi. Mi-ar plăcea să recitesc articolele publicate atunci, când se va digitaliza revista. La câte numere sunt, cam unul pe an, nu cred să fie o povară.

Câțiva ani la „Arhitectura”

Curios, dacă nu chiar pretențios, să propui un „cuvânt-înainte” pentru un articol de revistă. O voi face, însă, pentru că eu consider registrul „amintirilor” extrem de delicat (…)

Despre critică în etapa socialistă

Este de apreciat faptul că împlinirea a 110 ani de la apariția primului număr al revistei „Arhitectura” a îndemnat la formularea unor puncte de vedere vizavi de etapele parcurse de acest „memorator” – cu limitele sale – al existenței profesiei de arhitect, în intenții și fapte.

Discreta disidență: Fică (Ştefan Radu) Ionescu, redactor-șef la „Arhitectura” anilor ’80

În numărul 5-6/ 1991, revista „Arhitectura” îmi publica articolul „Discreta rezistenţă”, o introducere la materialul prezentat de colegul Emil Anghel, din Arad, referitor la proiectul lui pentru Cinematograful Arta, din Arad, material pe care îl scrisese prin 1988.

Arhitectură și Cenzură

Relația dintre arhitectură și cenzură, în anii regimului comunist, implică două aspecte conjugate. Primul este acela al producției arhitecturale propriu-zise, privindu-l pe arhitect în calitatea lui de creator, de modelator al habitatului uman, activitatea sa de concepere și realizare a ambianței destinate existenței omenești, pe plan social și individual.

Locuirea – între proiect şi decizie politică. România 1954-1966 – Adnotări la cartea Mirunei Stroe

Revista „Arhitectura” mi-a cerut cu un timp în urmă, prin vocea doamnei arhitect Monica Lotreanu, redactor-şef, o recenzie a volumului Mirunei Stroe Locuirea între proiect și decizie politică. România 1954-1966.

Powered by Jasper Roberts - Blog