RDW

ARHITECTURA LA FEMININ. FEMEI ARHITECT ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ

Articolul încearcă doar să evalueze situația femeilor arhitect în perioada comunistă și să ofere o altă perspectivă asupra invocatei egalității de care s-au bucurat, dezvăluind astfel realități ”din spatele scenei” pe care le-a generat viața profesională locală. ”Arhitectura la feminin” este mai degrabă o narațiune empatică, în care numerele și procentele sunt însoțite de amintiri și ipoteze subiective, în căutarea unui portret mai nuanțat al femeilor arhitect din România comunistă.

VIRGINIA HARET. Cine are ceva de spus?

Şi fir a păr iată-ne în faţa celei dintâi femei arhitect din lume, Virginia Andreescu, căsătorită Haret, care a pătruns prin „uşa cea mare” în arta de a construi, în anul 1919. Nepoata pictorului Ioan Andreescu s-ar fi putut, tot aşa de bine, dedica Picturei sau Sculpturei, dacă n-ar fi mijit în ea acel sfredel puternic şi ample năzuinţe care cereau mai mult, cucerirea spaţiului, care-i dă arhitectului înalte satisfacţii, nebănuite de cei din afara breslei.

VIRGINIA SP. HARET (ANDREESCU) Prima arhitectă care a activat în România (1894-1962)

Întreaga activitate profesională a Virginiei Haret se întinde pe o perioadă ce depăşeşte 40 de ani. În acest timp, a proiectat şi executat – în afară de celelalte preocupări profesionale – peste 130 lucrări de arhitectură de diferite profile, fiind o pionieră în arhitectură şi tehnică. A fost prima femeie care, ridicîndu-şi diploma de arhitect, a folosit din plin cunoştinţele dobîndite pentru propăşirea arhitecturii româneşti în multiple domenii.

„CROWN BARRACKS” BRUXELLES: DE LA CAZARMĂ MILITARĂ LA CAMPUS UNIVERSITAR

„CROWN BARRACKS” BRUXELLES: DE LA CAZARMĂ MILITARĂ LA CAMPUS UNIVERSITAR text: Andrei Eugen LAKATOS În anul universitar 2016-2017, proiectul atelierului „Conversia urbană a siturilor industriale” a fost materializarea unei propuneri a profesorului Francis Metzger (Facultatea de Arhitectură „La Cambre-Horta” din cadrul Universităţii Libere din Bruxelles – („Université Libre de Bruxelles” – ULB) de a contribui […]

PENTRU O REŢEA EUROPEANĂ DE FORMARE LA DISTANŢĂ ÎN DOMENIUL ARHEOLOGIEI INDUSTRIALE ASOCIAŢIA EUROCULTURES ŞI PROIECTELE FORCOPAR

(…)În timp ce proiectul Forcopar 1 viza „fezabilitatea” unei formări continue, la distanţă, în arheologia industrială, Forcopar 2 avea în vedere aspectul „operaţional”. Acest al doilea proiect a fost realizat câţiva ani mai târziu, între 2012 şi 2014, printr-o nouă finanţare în cadrul programului european Leonardo da Vinci pentru proiectul intitulat Formation professionnelle a distance en archéologie industrielle (…)

Uzina de Apă din Suceava – vocaţia culturală a patrimoniului arhitectural industrial

Uzina de Apă din Suceava – vocaţia culturală a patrimoniului arhitectural industrial text: Maria MĂNESCU 2012 Imagini extrase din panourile expoziției realizate cu ocazia evenimentului „Zilele Culturii Urbane”, 100 de ani de la constructiei Uzinei de Apă Suceava (1912-2012), puse la dispoziție de șeful de proiect, arh. Constantin Gorcea Cazul conversiei Uzinei de Apă din […]

Patrimoniul industrial din Bucovina. Prezervarea şi valorificarea la scară teritorială

(…)La nivel european, procesul de reutilizare a spaţiilor industriale a fost iniţial dedicat salvării acestor repere ale trecutului industrial. Transformarea în muzee tematice a unor obiective industriale a contribuit la salvarea lor, însă acest proces de „muzeificare” nu putea fi extins la un număr foarte mare de situri. Astfel, a devenit prioritară reutilizarea lor în scopuri productive, având în vedere avantajele economice şi sociale ale acestui demers. Numărul acestor intervenţii a fost şi el limitat de conformarea spaţiilor şi de costurile ridicate de transformare. (…)

„Moment Horia Creangă”, în cadrul complexului Laminorul Bucureşti. Memoriu explicativ

(…)Hala Laminor de care ne ocupăm este doar una din mulțimea de lucrări realizate de Creangă şi de valoroșii arhitecți contemporani lui; este important ca toți cetățenii ce vor utiliza acest obiectiv restaurat şi refuncţionalizat să fie iniţiaţi în ceea ce priveşte lumea acestei arhitecturi cu adevărat moderne.(…)

ATELIERELE CFR GRIVIȚA – GRIRO UN CAZ DE CONVERSIE FUNCȚIONALĂ A PATRIMONIULUI INDUSTRIAL

(…)După 1990, a luat ființă noua societate comercială GRIRO, care a preluat activele fostei întreprinderi de stat. În noile condiții social-economice, GRIRO a pierdut treptat poziția pe piața locală şi mondială. A fost luată decizia mutării activităților productive pe un nou amplasament, situat în zona de sud a Bucureștiului, accesibil şi bine echipat, astfel încât costurile de producție mai reduse să permită randamente economice mai bune. Acest amplasament, în suprafață de cca. 11 ha, din care cca. 9,5 ha sunt ocupate cu construcții industriale, face obiectul proiectului de conversie funcţională, proprietarii imobilului propunând realizarea unui proiect de centru multifuncțional: servicii, comerţ şi, eventual, locuire.(…)

Transformare postindustrială, cross-over arhitectural și laborator deschis de creativitate funcțională

Transformare postindustrială,cross-over arhitectural și laborator deschis de creativitate funcțională text: Peter MARX Hala Laminor, fațada de nord-vest © Peter Marx Hala Laminor fotografii de epocă de încercare a acestor ani în dezvoltarea urbană, nu doar pentru proiectanți, ci și pentru investitori și administrația locală. Situația este și mai complicată atunci când vorbim de foste ansambluri industriale, […]

Hala Laminor a Uzinelor Malaxa, o șansă de restaurare pentru patrimoniul industrial interbelic

Hala Laminor a Uzinelor Malaxa,o șansă de restaurare pentru patrimoniul industrial interbelic text: Ruxandra NEMŢEANU În anul 1987, în calitate de arhitectă proaspăt ieşită din stagiatură, lucram la IPCT – Institutul de Proiectare pentru Construcţii Tipizate1, unde, ca şef de proiect, mi s-a încredinţat realizarea unui proiect-tip pentru carcase fonoabsorbante: clopote semimobile, modulate, care se […]

Arhitectura Uzinelor „Malaxa”

Arhitectura Uzinelor „Malaxa” text: Nicolae LASCU Publicat în Centenar Horia Creangă (1892-1992), septembrie-octombrie 1992, pag. 123-136, catalogul expoziției organizate cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea arhitectului de către Uniunea Arhitecților din România și Ministerul Culturii. Nicolae Lascu a fost comisarul expoziției și coordonatorul catalogului. 1. Un domeniu aparte al creaţiei lui […]

ECOLOGII POST-INDUSTRIALE: MOLOZ INDUSTRIAL, NATURĂ ŞI LIMITELE REPREZENTĂRII

ECOLOGII POST-INDUSTRIALE: MOLOZ INDUSTRIAL, NATURĂ ŞI LIMITELE REPREZENTĂRII text: Liviu CHELCEAPublicat în Parcours anthropologiques, 10 / -1, 186-201. Figura 1 – Zidul unei fabrici din secolul al XIX-lea, după demolare © Liviu Chelcea Introducere Principala problemă abordată în articolul de faţă se referă la metodele de clasificare şi reprezentare a peisajelor urbane post-industriale, materialităţilor şi […]

Patrimoniul industrial în România – despre stadiul inventarierii specializate

Patrimoniul industrial în România – despre stadiul inventarierii specializate text: Ioana Irina IAMANDESCU În România, industria a marcat teritoriul şi peisajul urban într-un mod ce nu poate fi ignorat şi care, cu siguranţă, este prezent pregnant în memoria fiecăruia dintre noi şi în rutina cotidiană. De la simpla prezenţă a acestor urme în teritoriu la […]

Powered by Jasper Roberts - Blog