RDW

George Matei Cantacuzino sau atitudinea clasică1

Născut la Viena, Cantacuzino a crescut acolo vorbind limbile română, franceză şi germană (1899-1909); revenit în ţară după studiul arhitecturii la École des Beaux-Arts din Paris (1920-1929), a devenit „(le) chef incontesté de la jeune école d´architecture” şi figura integrativă a modernismului moderat…

George Damian și arhitectura de inspirație mediteraneană din București

O inventariere cuprinzătoare a lucrărilor arhitecţilor români din perioada interbelică denotă că majoritatea erau versatili, „pendulând între mai multe moduri de expresie stilistică”. Chiar şi cei mai apreciați, precum Duiliu Marcu sau Tiberiu Niga, îşi adaptau uneori vocabularul stilistic cerinţelor beneficiarilor.

Ion D. Trajanescu (1875-1964) arhitect, restaurator, publicist, profesor

Ioan Traianescu, cel care va semna ca arhitect cu numele Ion D. Trajanescu, s-a născut în București, la 30 mai 1875. În perioada 1892-1897, urmează cursurile nou-înființatei Școli de Arhitectură a Societății Arhitecților Români, obținând diploma de „conductor de lucrări”.

Petre Antonescu – Particularități și stereotipii în arhitectura rezidențială

Arhitectul Petre Antonescu, a cărui personalitate a dominat activitatea de proiectare românească în prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a născut la 29 iunie 1873, la Râmnicu-Sărat.

Le Corbusier și arhitectura în România | Le Corbusier and Architecture in Romania

Charles-Édouard Jeanneret ajunge la București – venind de la Giurgiu – în seara lui 16 iunie 1911. Este însoțit de prietenul său, August Klipstein, care poate fi considerat „cauza” sosirii la București.

Le Corbusier, stop-cadru arhitectural | Le Corbusier, an architectural stop-frame

În cartea LC FOTO: Le Corbusier Secret Photographer, profesorul Tim Benton dezvăluie o nouă fațetă a celebrului arhitect care a dispărut cu cinzeci de ani în urmă.

Cincinat Sfințescu – Inginer-urbanist

Ing. Cincinat Sfințescu (1887-1955) este părintele urbanismului românesc. A fost unul dintre cei mai longevivi specialiști din funcțiile de conducere ale Primăriei Municipiului București.

Le Corbusier 50 „Mesures de l’homme”: o retrospectivă sub semnul Modulor-ului

Le Corbusier, Capela Notre-Dame-du-Haut, Ronchamp, 1955, machetă ipsos, 36 x 61 x 56 cm, © Centre Pompidou / Dist. RMN-GP / J. Faujour © ADAGP, Paris 2015

Actul de geneză a celei mai mari colecții de arhitectură din lume a avut loc în 1956, când macheta Capelei Notre-Dame-du-Haut de Ronchamp, înscrisă în inventar drept o sculptură, a intrat în colecția Muzeului Național de Artă Modernă din Paris.

Horia Teodoru – Reper al școlii românești de restaurare

Fundația Dalles, București, arh. Horia Teodoru, fotografie de epocă, Emil Prager, Betonul armat in România, Vol. I, Ed. Științifică, 1979, pg. 258.

În anul 2014, Institutul Național al Patrimoniului a inițiat un ciclu de proiecte culturale intitulat „Restauratori români”, menit să reconsidere și să pună în valoare opera înaintașilor arhitecți, reprezentanți de seamă ai școlii românești de restaurare

Centenar

Pentru Școala de arhitectură din București, anul 2014 este semnificativ. Celebrarea unui dublu centenar Mircea Alifanti și Ascanio Damian ne determină să privim mai atent la ceea ce au însemnat aceste personalități pentru ideea de școală, dar și să chestionăm relația discipol-mentor.

Proiectul lui Ascanio Damian a fost Școala

Şcoala de arhitectură, corpul din Str. Academiei, 1970, arh. Elena Voinescu, George Filipeanu. [foto. Alexandru Panaitescu]

Interviu cu profesorul Emil Barbu Popescu, președinte al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.

ASCANIO DAMIAN 1914-2005

Pavilionul H, Parcul Herăstrău Bucureşti, Cezar Lăzărescu ş.a. Arhitectura românească contemporană, Editura Meridiane, 1972

Arhitect, profesor emerit, Doctor Honoris Causa al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, rugbist, Ascanio Damian este una dintre figurile incontestabile de prim-plan ale arhitecturii din România.

MIRCEA ALIFANTI 1914-1999

Cariera de arhitect și profesor a lui Mircea Alifanti este impresionantă, complexă și multifațetată, desfășurată pe o perioadă de peste 30 de ani, este un adevărat exemplu.

Marcel Maller – Viziuni ale spațiului modern bucureștean

Imobilul și cinematograful Scala, Bd. Magheru 2

Necunoscut, creativ, bun organizator, personalitate puternică, Marcel Maller (1896-1978) aparține unei generații de arhitecți care a contribuit la definirea și implementarea modernismului în România.

Powered by Jasper Roberts - Blog