RDW

Despre efemeritatea locuirii. Casa Arapu

Parcurgând Bucureștiul, ne atrag deseori atenția formele caselor, neobișnuite, strălucitoare sau numai natura care le învăluie. Fascinați, le acceptăm cu recunoștință perfecțiunea și dorim să descoperim secretul farmecului lor. Formele care ne captează primele atenția sunt în același timp într-o legătură intimă cu întâmplările trăite și cu amintirile noastre.
Atunci când remarcăm o casă, simțim instinctiv că asta se datorează faptului că ne-a dezvăluit o „sclipire” a ceva esențial legat de structura propriei noastre naturi.

Binarii şi trinarii. O recapitulare a valorilor patrimoniale

În 1945, Le Corbusier propunea oraşului Saint Dié un proiect de reconstrucţie, funcţional şi radical, cu zonificare, bulevarde şi opt Unités d’Habitation, pe care, bineînţeles, l-a prezentat simultan şi întregii lumi. Dar tocmai când suscita admiraţia arhitecţilor şi politicienilor, comunitatea locală, provinciali neştiutori din munţii Vosges, socialişti şi nesocialişti, oameni ai tuturor claselor sociale, s-au apărat.

CHERCHEZ LES FEMMES, un fragment din povestea emancipării la Bauhaus din perspectivă balcanică

Eseu CHERCHEZ LES FEMMES, un fragment din povestea emancipării la Bauhaus din perspectivă balcanică text: Anca Sandu Tomaszewski Walter Gropius ar fi spus şi el odată o prostioară care, tocmai pentru că venea de la o minte raţională şi deschisă, a răsunat peste veac. Chiar numai peste veac, pentru că la vremea ei nu numai […]

Culorile Bărăganului. A şasea vară împreună

Început de august. Spaţii plate, linii orizontale. Albastru deschis, apoi galben, verde – mai multe nuanţe, la sfârşit negru. Cer fierbinte. Aer cald, greu. În Câmpia Bărăganului, un grup de copii colorează o casă, îndrumaţi de prietenii lor mai mari – arhitecţi şi artişti – membri, studenţi şi voluntari ArhiPera. Curtea casei s-a umplut din nou de culoare, voci şi energie. Faţada capătă viaţă şi identitate cu ajutorul nuanţelor vii, prin participarea şi veselia copiilor, care au astfel ocazia să facă parte din procesul de finisare a propriei locuinţe.

Eseu Foto

Eseu Foto. Bienala de la Venetia

CRUCI. PLEDOARIE PRE-RESTAURARE

Eseu CRUCI. PLEDOARIE PRE-RESTAURARE text, desen, fotografii: Mihaela DUMITRU TRANCĂ „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie.” (Regele Mihai I) Datorez acest demers mai întâi bunicii mele, cea care mă lăsa să o însoţesc la cimitir, în ritualul ei de tămâiere şi pomenire a morţilor, prilej pentru mine, copil […]

Texturi – Bienala de la Veneţia

Eseu

Câteva notații privind tradiția arhitecturală rurală | Several Notes on the Rural Architectural Tradition

Pentru ca un produs cultural să devină tradițional într-o comunitate rurală el trebuie să treacă proba timpului, parcurgând, în mod obligatoriu, o etapă de configurare și definire, o etapă de stabilizare structurală și o etapă de perpetuare durabilă, în echilibru dinamic ponderat.

Habitatul rural din zona extracarpatică, un capitol încă neelucidat al istoriei noastre | The Rural Habitat in the Outer Carpathian Region, an Unsolved Mystery of Our History

Lucrarea de faţă îşi are originea în admiraţia nedisimulată a autorilor pentru valorile habitatului rural tradiţional. Am cunoscut de timpuriu frumuseţea aşezărilor muscelene şi, ulterior, a satelor din judeţul Prahova şi din Bucovina.

Mai constituie autenticitatea transpunerii în operă a materialului o temă astăzi?

Primul Goetheanum © www.goetheanum.org

Intriga declanșatoare a subiectului textului de față o reprezintă ceea ce profesorul Ioan Andreescu a numit în cartea sa „punctul zero” al modernității1: este vorba de „momentul” Rudolf Steiner, mai precis intervalul de timp scurs dintre construcția celebrelor sale edificii: cele două Goetheanum-uri.

MATERIALITATE = materialul + imaterialitatea lui = LOVE

Carlo Scarpa, Veneția / foto: Anca SANDU TOMAŞEVSCHI

Se spune că arhitectura ar fi făcut în Renaştere pasul de la activitate practică, manuală, la preocupare spirituală, abstractă. Ar fi trecut, cum ar fi, de la simplul gest ontic la creaţia luminată gnoseologic.

Architecture matters Pledoarie pentru o arhitectură grea de sens

Biserică de lemn construită în 2003 de Fundația Habitat și Artă în România la Muzeul Satului Vâlcean, Bujoreni. Autori: sculptorul Alexandru Nancu și arh. Augustin Ioan © Augustin Ioan

Mai mult decât alte arte, arhitectura se lasă greu reinventată integral. Durata stilurilor aici o depăşeşte pe cea din oricare alt domeniu artistic.

Avangardistul Marcel Iancu – arhitectul bine temperat1

Casa negustorului de vinuri Jean Fuchs, din 1927, este considerată prima casă cubistă din Bucureşti.

Marcel Iancu au participat la crearea dadaismului la Zürich, acea încântătoare adiere prin cultura Europei. Marcel Iancu a fost „autorul moral al modernismului în România”.

Concept întru arhitectura sacrului. Cum am conceput Catedrala

Pentru necesitatea temei de faţă, a caracterului conceptual al arhitecturii, m-am gândit că ar putea fi util să recapitulez gândirea dindărătul proiectului nostru, câştigător al concursului pentru Catedrala Patriarhală, din 2002.

Powered by Jasper Roberts - Blog