RDW

Texturi – Bienala de la Veneţia

Eseu

Câteva notații privind tradiția arhitecturală rurală | Several Notes on the Rural Architectural Tradition

Pentru ca un produs cultural să devină tradițional într-o comunitate rurală el trebuie să treacă proba timpului, parcurgând, în mod obligatoriu, o etapă de configurare și definire, o etapă de stabilizare structurală și o etapă de perpetuare durabilă, în echilibru dinamic ponderat.

Habitatul rural din zona extracarpatică, un capitol încă neelucidat al istoriei noastre | The Rural Habitat in the Outer Carpathian Region, an Unsolved Mystery of Our History

Lucrarea de faţă îşi are originea în admiraţia nedisimulată a autorilor pentru valorile habitatului rural tradiţional. Am cunoscut de timpuriu frumuseţea aşezărilor muscelene şi, ulterior, a satelor din judeţul Prahova şi din Bucovina.

Mai constituie autenticitatea transpunerii în operă a materialului o temă astăzi?

Primul Goetheanum © www.goetheanum.org

Intriga declanșatoare a subiectului textului de față o reprezintă ceea ce profesorul Ioan Andreescu a numit în cartea sa „punctul zero” al modernității1: este vorba de „momentul” Rudolf Steiner, mai precis intervalul de timp scurs dintre construcția celebrelor sale edificii: cele două Goetheanum-uri.

MATERIALITATE = materialul + imaterialitatea lui = LOVE

Carlo Scarpa, Veneția / foto: Anca SANDU TOMAŞEVSCHI

Se spune că arhitectura ar fi făcut în Renaştere pasul de la activitate practică, manuală, la preocupare spirituală, abstractă. Ar fi trecut, cum ar fi, de la simplul gest ontic la creaţia luminată gnoseologic.

Architecture matters Pledoarie pentru o arhitectură grea de sens

Biserică de lemn construită în 2003 de Fundația Habitat și Artă în România la Muzeul Satului Vâlcean, Bujoreni. Autori: sculptorul Alexandru Nancu și arh. Augustin Ioan © Augustin Ioan

Mai mult decât alte arte, arhitectura se lasă greu reinventată integral. Durata stilurilor aici o depăşeşte pe cea din oricare alt domeniu artistic.

Avangardistul Marcel Iancu – arhitectul bine temperat1

Casa negustorului de vinuri Jean Fuchs, din 1927, este considerată prima casă cubistă din Bucureşti.

Marcel Iancu au participat la crearea dadaismului la Zürich, acea încântătoare adiere prin cultura Europei. Marcel Iancu a fost „autorul moral al modernismului în România”.

Concept întru arhitectura sacrului. Cum am conceput Catedrala

Pentru necesitatea temei de faţă, a caracterului conceptual al arhitecturii, m-am gândit că ar putea fi util să recapitulez gândirea dindărătul proiectului nostru, câştigător al concursului pentru Catedrala Patriarhală, din 2002.

Abstracţie şi conceptomanie

Întrebarea – retorică, de altfel – dacă există Arhitectură fără concept, e legitimă în deruta în care ne zbatem. De la înalta lui poziţie de concept filosofic, produs al gândirii multiplu distilate, termenul concept a fost democratizat cu inocenţă şi generozitate (nu zic vulgarizat), de către toţi producătorii de obiecte cu cât de mică natură creativă.

Vecinătatea: o definiție infantilă în trei timpi

Observ un copac. Pot să-l percep ca imagine: stâlp țeapăn în grădina luminii sau verde țâșnitor de blândețea azurului din fundal. Pot să-l simt ca mișcare: sistem de vase izbucnind năvalnic dintr-un nucleu fix și palpitând, absorbție a rădăcinilor, respirație a frunzelor, infinit schimb cu pământul și văzduhul – întunecata creștere însăși.

BOLSA PAMPULHA: experiențe, fricțiuni și juxtapuneri cu modernismul brazilian

Museu de Arte da Pampulha, 1960-1970 Arquivo Público Mineiro

Muzeul de Artă din Pampulha (Museu de Arte da Pampulha – MAP), aflat în orașul Belo Horizonte, Brazilia, s-a deschis în anul 1957, ca urmare a unei tendințe naționale de instituționalizare a artei, manifestate inițial în São Paulo (…)

Vecinătatea lui Dürer

Nürnberg, Albrecht Dürer’s native city

La noi, la arhitecţii generaţiilor post-structuraliste, conceptul de vecinătate poartă în el acel oniric sens pozitiv din vremea lumilor pierdute, sens recuperat de critica modernismului. Mulţi au încercat să-l reediteze de facto, începând cu Ebenezer Howard.

Paradisuri Verzi sau Ghetouri Cenuşii

1 Forme de locuire. Stradă în vremea lui Peter Bruegel cel Bătrân

„A-casă”, în apartament. Nu ştiu până unde s-ar cuveni ca locuirea să fie o problemă a oraşului, în raport cu iniţiativa privată. Cred totuşi că, dată fiind ponderea ei în oraş faţă de celelalte programe, ideal ar fi ca ea să rămână sarcina oraşului.

Desenul de arhitectură, liber şi angajat

Toată lumea ştie că azi nu-ţi mai trebuie talent la desen ca să fii arhitect. Păi, nu face azi toată lumea modelare 3D?

Toată lumea ştie că bunul gust, simţul formelor, al culorilor, al proporţiilor… se învaţă. Şi nimeni nu vrea să ştie exact cum le învaţă cel talentat şi cum se prind de cel modest.

Powered by Jasper Roberts - Blog