RDW

VIRGINIA SP. HARET (ANDREESCU) Prima arhitectă care a activat în România (1894-1962)

Întreaga activitate profesională a Virginiei Haret se întinde pe o perioadă ce depăşeşte 40 de ani. În acest timp, a proiectat şi executat – în afară de celelalte preocupări profesionale – peste 130 lucrări de arhitectură de diferite profile, fiind o pionieră în arhitectură şi tehnică. A fost prima femeie care, ridicîndu-şi diploma de arhitect, a folosit din plin cunoştinţele dobîndite pentru propăşirea arhitecturii româneşti în multiple domenii.

HOTELURILE DIN BULGARIA observate de Arhitect H. Delavrancea 1962

Itinerar de arhitect HOTELURILE DIN BULGARIA observate de Arhitect H. Delavrancea1962 În 1962, Henrieta Delavrancea participa împreună cu un grup de arhitecți la excursia organizată de UAR (prin ONT Carpați) în Bulgaria, ocazie cu care H.D. dorea să-și revadă, după mai bine de două decenii, lucrările realizate la Balcic în perioada interbelică. În articolul său […]

CHERCHEZ LES FEMMES, un fragment din povestea emancipării la Bauhaus din perspectivă balcanică

Eseu CHERCHEZ LES FEMMES, un fragment din povestea emancipării la Bauhaus din perspectivă balcanică text: Anca Sandu Tomaszewski Walter Gropius ar fi spus şi el odată o prostioară care, tocmai pentru că venea de la o minte raţională şi deschisă, a răsunat peste veac. Chiar numai peste veac, pentru că la vremea ei nu numai […]

„CROWN BARRACKS” BRUXELLES: DE LA CAZARMĂ MILITARĂ LA CAMPUS UNIVERSITAR

„CROWN BARRACKS” BRUXELLES: DE LA CAZARMĂ MILITARĂ LA CAMPUS UNIVERSITAR text: Andrei Eugen LAKATOS În anul universitar 2016-2017, proiectul atelierului „Conversia urbană a siturilor industriale” a fost materializarea unei propuneri a profesorului Francis Metzger (Facultatea de Arhitectură „La Cambre-Horta” din cadrul Universităţii Libere din Bruxelles – („Université Libre de Bruxelles” – ULB) de a contribui […]

PENTRU O REŢEA EUROPEANĂ DE FORMARE LA DISTANŢĂ ÎN DOMENIUL ARHEOLOGIEI INDUSTRIALE ASOCIAŢIA EUROCULTURES ŞI PROIECTELE FORCOPAR

(…)În timp ce proiectul Forcopar 1 viza „fezabilitatea” unei formări continue, la distanţă, în arheologia industrială, Forcopar 2 avea în vedere aspectul „operaţional”. Acest al doilea proiect a fost realizat câţiva ani mai târziu, între 2012 şi 2014, printr-o nouă finanţare în cadrul programului european Leonardo da Vinci pentru proiectul intitulat Formation professionnelle a distance en archéologie industrielle (…)

StudioBASAR. Către o practică angajată

Note de proiect StudioBASAR.Către o practică angajată text: Alex AXINTE, Cristi BORCAN © Dafina Jeacă Creşterea în complexitate a problemelor cu care se confruntă lumea de azi, alimentate de un neoliberalism globalizat, generator de crize economice, ecologice, sociale şi politice, cere o schimbare de paradigmă în formularea soluţiilor. Modelul expertului, ce se bazează doar pe […]

Morile abandonate ale Brăilei, repere identitare sau fantome ale patrimoniului industrial dunărean?

Morile abandonate ale Brăilei, repere identitare sau fantome ale patrimoniului industrial dunărean? text: Maria STOICA Planul Brăilei la 1892 „Există oraşe pentru care apropierea apei e vitală. Şi nu pentru că, în prezent, ar mai depinde neapărat de Apă (mă refer la o apă cu personalitate – fie ea fluviu, mare sau ocean), cum este şi […]

Uzina de Apă din Suceava – vocaţia culturală a patrimoniului arhitectural industrial

Uzina de Apă din Suceava – vocaţia culturală a patrimoniului arhitectural industrial text: Maria MĂNESCU 2012 Imagini extrase din panourile expoziției realizate cu ocazia evenimentului „Zilele Culturii Urbane”, 100 de ani de la constructiei Uzinei de Apă Suceava (1912-2012), puse la dispoziție de șeful de proiect, arh. Constantin Gorcea Cazul conversiei Uzinei de Apă din […]

Patrimoniul industrial din Bucovina. Prezervarea şi valorificarea la scară teritorială

(…)La nivel european, procesul de reutilizare a spaţiilor industriale a fost iniţial dedicat salvării acestor repere ale trecutului industrial. Transformarea în muzee tematice a unor obiective industriale a contribuit la salvarea lor, însă acest proces de „muzeificare” nu putea fi extins la un număr foarte mare de situri. Astfel, a devenit prioritară reutilizarea lor în scopuri productive, având în vedere avantajele economice şi sociale ale acestui demers. Numărul acestor intervenţii a fost şi el limitat de conformarea spaţiilor şi de costurile ridicate de transformare. (…)

„Moment Horia Creangă”, în cadrul complexului Laminorul Bucureşti. Memoriu explicativ

(…)Hala Laminor de care ne ocupăm este doar una din mulțimea de lucrări realizate de Creangă şi de valoroșii arhitecți contemporani lui; este important ca toți cetățenii ce vor utiliza acest obiectiv restaurat şi refuncţionalizat să fie iniţiaţi în ceea ce priveşte lumea acestei arhitecturi cu adevărat moderne.(…)

ATELIERELE CFR GRIVIȚA – GRIRO UN CAZ DE CONVERSIE FUNCȚIONALĂ A PATRIMONIULUI INDUSTRIAL

(…)După 1990, a luat ființă noua societate comercială GRIRO, care a preluat activele fostei întreprinderi de stat. În noile condiții social-economice, GRIRO a pierdut treptat poziția pe piața locală şi mondială. A fost luată decizia mutării activităților productive pe un nou amplasament, situat în zona de sud a Bucureștiului, accesibil şi bine echipat, astfel încât costurile de producție mai reduse să permită randamente economice mai bune. Acest amplasament, în suprafață de cca. 11 ha, din care cca. 9,5 ha sunt ocupate cu construcții industriale, face obiectul proiectului de conversie funcţională, proprietarii imobilului propunând realizarea unui proiect de centru multifuncțional: servicii, comerţ şi, eventual, locuire.(…)

Transformare postindustrială, cross-over arhitectural și laborator deschis de creativitate funcțională

Transformare postindustrială,cross-over arhitectural și laborator deschis de creativitate funcțională text: Peter MARX Hala Laminor, fațada de nord-vest © Peter Marx Hala Laminor fotografii de epocă de încercare a acestor ani în dezvoltarea urbană, nu doar pentru proiectanți, ci și pentru investitori și administrația locală. Situația este și mai complicată atunci când vorbim de foste ansambluri industriale, […]

Hala Laminor a Uzinelor Malaxa, o șansă de restaurare pentru patrimoniul industrial interbelic

Hala Laminor a Uzinelor Malaxa,o șansă de restaurare pentru patrimoniul industrial interbelic text: Ruxandra NEMŢEANU În anul 1987, în calitate de arhitectă proaspăt ieşită din stagiatură, lucram la IPCT – Institutul de Proiectare pentru Construcţii Tipizate1, unde, ca şef de proiect, mi s-a încredinţat realizarea unui proiect-tip pentru carcase fonoabsorbante: clopote semimobile, modulate, care se […]

Arhitectura Uzinelor „Malaxa”

Arhitectura Uzinelor „Malaxa” text: Nicolae LASCU Publicat în Centenar Horia Creangă (1892-1992), septembrie-octombrie 1992, pag. 123-136, catalogul expoziției organizate cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea arhitectului de către Uniunea Arhitecților din România și Ministerul Culturii. Nicolae Lascu a fost comisarul expoziției și coordonatorul catalogului. 1. Un domeniu aparte al creaţiei lui […]

Powered by Jasper Roberts - Blog