RDW

PREMIUL Pritzker 2019: ARATA ISOZAKI

Pritzker Prize 2019 a fost acordat la Chicago în ziua de 5 marte 2019 arhitectului, urbanistului și teoreticianului japonez ARATA ISOZAKI care, în cei mai bine de 60 de ani de practică, a influențat profund arhitectura contemporană.

PREMIUL MIES VAN DER ROHE 2019

La finalul anului 2018 au fost nominalizate proiectele care concurează în acest an pentru Premiul Uniunii Europene pentru Arhitectură Contemporană Mies van der Rohe: 383 de proiecte, din 238 de orașe, din 38 de țări.

PREZENȚĂ ȘI REPREZENTARE

Aparent, filmul și arhitectura se situează la poluri opuse în domeniul artelor. Nimic mai deosebit decât prezența masivă, materială a unui obiect de arhitectură în spațiu în raport cu reprezentarea în timp a unui film, indiferent de gen.

SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA, NR.2-3/ 2019

În 2018, tema BNA a fost „100 de ani de Arhitectură în România” – o ediție istorică nu numai prin festivismul momentului,ci și prin amploarea participării.Desfășurarea Bienalei în întreaga țară a făcut ca această ediție să fie cea mai amplă și cea mai disputată,cu cea mai largă și cea mai tânără participare,o ediție cu proiecte ingenioase,care a dovedit că arhitectura de valoare se face în toate colțurile țării. Bienala Naționala de Arhitectură a dovedit că avem o tânără generație de arhitecți talentați, implicați, disponibili și entuziaști,că ștafeta a fost preluată cu succes.

DESCOPERIREA ORAȘULUI PRIN FILM. URBANEYE

UrbanEye vorbește despre oraș și viața urbană prin film. Festivalul are loc în fiecare an în luna noiembrie, la București, fiind singurul eveniment de acest tip din România care abordează această tematică. Filmele și evenimentele UrbanEye pun în discuție aspecte legate de viaţa urbană şi oferă publicului posibilitatea să descopere sau să aprofundeze noi idei şi abordări ale acesteia.

CINEMA MARCONI – SPAŢIU MUZEAL CINEMATOGRAFIC SENZORIAL

Tema proiectului de diplomă îşi propune să contureze un program contemporan pentru Cinematograful Marconi, care poate deveni astfel un factor polarizator şi revitalizant cultural în contextul arhitectural-urban al Bulevardului Buzeşti.
Concluzia analizei multicriteriale relevă o situaţie urbană caracterizată prin opoziţia a două câmpuri structurale şi funcţionale urbane.

IMAGINI ȘI SPAȚIU ÎN MIȘCARE.RIFFRAFF 3+4

Situat într-un cartier cu caracter industrial, RiffRaff se înscrie, de fapt, într-o tradiție cinematografică existentă, pe strada Neugasse din Zürich, ce datează din epoca filmului mut și reprezintă astăzi o parte importantă din scena culturală a orașului, principalul hub pentru filmul independent, al creațiilor situate în afara main-stream-ului, adresându-se cinefililor veritabili.

Modernizarea MODERN-ului. Cinematograful Modern, Suceava

(…)Deși tema și intențiile investitorului nu excludeau o in­tervenție ce ar fi anulat arhitectura inițială a clădirii, s-a optat pentru păstrarea momentului istoric și arhitectural al anilor ’50 și juxtapunerea clară a momentului actual, printr-o arhitectură contemporană ce se alătură și integrează elementele valoroase de arhitectură clasică (conceptul simetric și elemente decorative).(…)

MOARTEA ȘI VIAȚA GRĂDINII BLANDUZIEI. SECVENȚE CINEMATOGRAFICE

Ultima viață a Blanduziei

În 1937, informația demolării clădirilor de pe Strada Doamnei, nr. 7, ajunge în presa bucureșteană. Se anunța moartea Galeriilor Blanduziei. Grădina, vitrinele, fântâna și terasele aveau să dispară și, odată cu ele, o întreagă lume.
Ultimele fragmente ale vechiului oraș erau condamnate să asimileze exigențele unei noi urbanități, occidentale. Grădina Blanduziei era sacrificată unei noi viziuni arhitecturale și urbane, strâns legată de direcția pe care o dădea arhitectura palatului nou al Băncii Naționale, viziune care nu s-a materializat, însă, niciodată.

„Avem niște cinematografe. Ce facem cu ele?”

Ediția a IX-a a Festivalului Les Films de Cannes à Bucarest (19-28 octombrie 2018) a adus în România cele mai importante și premiate filme ale anului. Proiecțiile au avut loc la Cinema PRO, Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Union și la Cinema Muzeului Țăranului.
Într-un interviu pentru Adevărul Live, cineastul Cristian Mungiu, organizator al festivalului, a adus în discuție problemele spinoase ale cinematografiei românești, de la o legislație care nu este potrivită cerințelor industriei actuale, până la lipsa dotărilor din sălile de cinema. Regizorul deplângea statutul de cenușăreasă al cinematografiei românești, vizând în primul rând partea de finanțare, dar și pierderea sălilor de cinema și faptul că nu există structuri care să se afle în subordinea directă a unui decident politic.

DOMENIUL CANTACUZINO FLOREȘTI. Despre trecut, prezent și viitor

Într-un moment în care dezbaterile privind grija față de patrimoniul național, cu precădere față de cel de arhitectură, au ajuns, pe bună dreptate, într-o fază acută, care nu de puține ori atinge și cote de mare îngrijorare, determinate de neglijența și indiferența iresponsabilă cu care este tratată, în general, această parte esențială a unei culturi, publicarea unui volum despre Domeniul Cantacuzino și palatul Micul Trianon de la Florești, Prahova este o inițiativă bine-venită și necesară.

CINEMATOGRAFELE SOCIALISTE ÎN CIFRE

Dacă până în anii celui de-al Doilea Război Mondial cinematografele erau toate afaceri cu capital privat, odată cu decretarea naționalizării întreprinderilor industriale și, în particular, a celor cinematografice (în 11 iunie 1948 și respectiv 2 noiembrie 1948), toate cinematografele devin unități de stat, gestionate de întreprinderea Cinexfilm, ulterior înlocuită de Romfilm și temporar de Sovromfilm.

SALA DE CINEMA ARO (PATRIA). Detalii de arhivă

Sala Cinematografului ARO (Patria) a fost realizată în 1934 și inaugurată în ianuarie 1935, câțiva ani după construirea imobilului omonim. Era în acei ani cea mai mare sală de cinematograf din București, cu o capacitate de aproape 2.000 locuri, putând fi folosită pentru spectacole de teatru, conferințe etc. Forma generală trapezoidală a sălii (cu latura pe care se fac accesele având o largă curbură) a fost acoperită cu o boltă din beton armat cu deschidere de 32 m, considerată la vremea aceea o spectaculoasă realizare în domeniul ingineriei. Accesul a fost prevăzut la intersecția volumelor aliniate la cele două artere – bd. Magheru și str. Pictor Verona.

MEMENTO-SCALA

(…)La Scala, Fränkel lucrează cu ambele teme, adaptându-le situației unui teren alungit și oarecum exiguu. Dacă la imobilul situat pe partea cealaltă a Bulevardului Magheru10, colțul este marcat cu un volum vertical, la Scala raportul se inversează: din volumul mai înalt, vertical și stabilizator, situat în frontul bulevardului, se naște dinamica orizontală a volumului de înălțime mai redusă, care se curbează la intersecția cu strada C. A. Rosetti pentru a-i prelua direcția

Powered by Jasper Roberts - Blog