RDW
  • Carta Patrimoniului Industrial: definiții, terminologie, principii și concepte

    Carta Patrimoniului Industrial: definiții, terminologie, principii și concepte Eusebi CASANELLES, preşedinte TICCIH, Director, Museu de la Ciència i de la Tècnica de Catalunya, Rambla d’Ègara 270, 08221 Terrassa, BARCELONA, Spania Stuart B. SMITH, secretar TICCIH, „Chygarth”, 5 Beacon Terrace, CAMBORNE, Cornwall TR14 7BU, UK Eugene LOGUNOV, organizatorul celui de-al XII-lea Congres Internaţional al TICCIH Moscova, […]

  • Cărămida aparentă în arhitectura industrială

    Eseu Foto Cărămida aparentă în arhitectura industrială foto: Daniela Maria PUIA Bursa Marfurilor Bursa Marfurilor   Bursa Marfurilor Bursa Marfurilor   Turn de apa Moara Assan   Moara Assan Moara Assan   Metropolis Metropolis   Sumarul Revistei ARHITECTURA, NR 4-5/2017 Arhitectura Industriala

  • CENTRUL CULTURAL AL FUNDAŢIEI STAVROS NIARCHOS, ATENA

    CENTRUL CULTURAL AL FUNDAŢIEI STAVROS NIARCHOS, ATENA Renzo Piano Building Workshop text: Maria MĂNESCU „What I really do in life is sailing.” (Renzo Piano) Perspectivă amplasament Cel mai nou complex cultural al lui Renzo Piano – Centrul Cultural al Fundației Stavros Niarchos din Atena – este o clădire care integrează sub același acoperiș două componente […]

  • CENTENAR DE STIJL. Despre Vaca Olandeză cu Stil

    Actualitatea Internațională CENTENAR DE STIJL. Despre Vaca Olandeză cu Stil text: Maria MĂNESCU „Scopul naturii este omul, scopul omului este stilul” (Mondrian, De Stijl, octombrie 1919) Studiu de Compozitie VIII (Vaca), Theo Van Doesburg, 1918 Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la înființarea în 1917 a revistei De Stijl (în limba olandeză „Stilul”) […]

  • FACULTATEA DE URBANISM, LA 20 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE

    FACULTATEA DE URBANISM, LA 20 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE text: Mihaela HĂRMĂNESCU, Simona MUNTEANU Preambul. Ce înseamnă astăzi Facultatea de Urbanism? Înființată în anul 1997 în cadrul Institutului de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Facultatea de Urbanism reprezintă până în prezent singura instituție de învățământ superior din România care pregătește urbaniști. Este […]

  • Restaurarea și conversia patrimoniului industrial. Studii de caz din România și Valonia (Belgia)

    Restaurarea și conversia patrimoniului industrial. Studii de caz din România și Valonia (Belgia) Conferinţă comună Irina Iamandescu, Vanessa Krins 23 ianuarie 2018, Bucureşti Text: Maria MĂNESCU Întâlnirea organizată de Delegația Valonia-Bruxelles în asociere cu Institutul Naţional al Patrimoniului (23 ianuarie, Sala Mater, Bucureşti) a avut ca subiect o dezbatere deschisă pe tema restaurării și conversiei […]

  • Proiect de Diplomă: CONVERSIA GARAJULUI CICLOP

    Promisiuni Proiect de diplomă CONVERSIA GARAJULUI CICLOP stud.-arh. Diana POPESCU (TRIF) coordonator: lect. dr. arh. Andrei Eugen LAKATOS Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti Garajul Ciclop, deşi are statutul de monument istoric, se află în prezent într-o stare avansată de degradare. Potenţialul uriaş al acestui spaţiu este atestat prin desfăşurarea, în trecutul apropiat, […]

  • Proiect de Diplomă: CONVERSIA ȘI REGENERAREA VĂMII ANTREPOZITE BUCUREȘTI

    Promisiuni Proiect de diplomă CONVERSIA ȘI REGENERAREA VĂMII ANTREPOZITE BUCUREȘTI tud.-arh. Ersin BACTIȘA coordonator: lect. dr. arh. Andrei Eugen LAKATOS Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti „Orașul este un teatru de acțiune socială și orice altceva – artă, politică, educație, comerț – doar creează drama socială; mai mult, dacă este bine conceput, intensifică […]

  • Din arhiva foto U.A.R. – Hidrocentrala BICAZ

    Din arhiva foto U.A.R. Hidrocentrala BICAZ text: Maria MĂNESCU Decizia construirii hidrocentralei de la Bicaz a fost luată la o lună după aprobarea planului de electrificare a României pe o perioadă de zece ani, 1951-1961. Barajul are o înălţime de 127 m, iar la vremea aceea era cel mai mare baraj din România şi al […]

  • Proiecte culturale:Mina de idei Anina.

    Proiecte Culturale Mina de idei Anina. Peisajul industrial Anina: reprezentări şi interpretări patrimoniale text: Oana ŢIGANEA , Gabriela PAŞCU Ansamblul Puţului I din Anina. Foto: Cosmin Scorcealof, Mina de idei Anina 2015 Textele prezentate în cadrul acestui articol sunt extrase din publicaţia „Peisajul industrial Anina: reprezentări şi interpretări patrimoniale” – coordonată de Oana Ţiganea şi […]

  • România la Bienala de la Veneția 2018. Mnemonics: altfel de Amintiri din Epoca de Aur.

    ALTFEL DE AMINTIRI DIN EPOCA DE AUR PROIECTUL MNEMONICS, locul I Bienala de la Veneţia 2018 FREESPACE Tema „spațiului liber” – freespace aduce cu sine încercarea de a testa multiplele nuanțe ale acestei sintagme, indicând, în egală măsură, sensul libertății și al lipsei de restricții și sensul gratuității, al lipsei de costuri de orice fel […]

  • Dosar Tematic-Arheologie Industrială

    Dosar Tematic nr.4-5/2017 ARGUMENTRuinele industriale, între poetica memoriei şi arheologie © Foto Ovidiu Micșa Toposul ruinelor, implantat viguros în imaginarul poetic încă din pre-romantismul secolului al XVIII-lea, introduce o notă distinctă de melancolie în cultura europeană. Toată poezia romantică europeană tratează, într-o formă sau alta, această temă a ruinelor, a spaţiilor delabrate, măcinate de timp, […]

  • Sumarul Revistei ARHITECTURA, NR 4-5/2017

    ARHEOLOGIE INDUSTRIALĂ INDUSTRIAL ARCHAEOLOGY ACTUALITATEA INTERNĂ Ziua Mondială a Urbanismului 2017 în România I Gabriel PASCARIU, Matei COCHECI, Irina FLOREA-SAGHIN, Wendy Laura CÎNŢA, Paul MUREŞAN-IUGA Facultatea de Urbanism la 20 de ani de la înfiinţare I Mihaela HĂRMĂNESCU, Simona MUNTEANU Premiul AFCN pentru celebrarea Centenarului 2017: REGINA SOLDAT, Proiectul cultural al Asociaţiei România Culturală (ARC) […]

Arhitectura 2-3/2017 – cheie de lectură

Arhitectura nr 2-3/2017Din dorința de a oferi cititorului o cât mai succintă, dar cuprinzătoare introducere, cât și o justificare a cuprinsului, voi puncta asupra actualității subiectului și a direcțiilor de cercetare ce se conturează la intersecţia domeniilor studiilor de gen și al arhitecturii. Așadar, problematica se încadrează în contextul internaţional al discuţiilor referitoare la statutul profesional al femeii arhitect (corelat vizibilităţii publice a acesteia) raportat relativ recentei modificări demografice a structurii corpului profesional.
Discursul științific cu privire la prezenţa feminină în arhitectură presupune, desigur, determinări statistice, dar, pe de altă parte, mediază contradicția feminitate vs. construcţia socială a profilului arhitectului ca bărbat caucazian, de vârstă mijlocie, occidental, cunoscut pentru agresivitatea şi egocentrismul său. (...)

Citiţi mai mult

Revista

Covoare orientale, pictură, arhitectură, jazz – corespondențe subtile

Interviu cu arhitectul Lucian George Păiș, pe marginea expoziției „Geometrie și culoare”, deschise la Centrul de Cultură Arhitecturală Calderon al UAR (februarie 2017)

Restaurarea peisagistică a grădinii istorice Liebrecht-Filipescu

Casa monument istoric Liebrecht-Filipescu1 cu imensa sa grădină, situate între străzile Dionisie Lupu, Arthur Verona și Jean Louis Calderon, reprezintă unul dintre simbolurile Bucureștiului, având un imens potențial cultural, istoric, arhitectural, peisagistic și, nu în ultimul rând, financiar2. Vechea proprietate Liebrecht-Filipescu este, în prezent, alcătuită din două entități: Casa și Grădina Universitarilor din București și […]

Arhitectul Victor Smigelschi, personalitate plurivalentă 1901-1973

Întâiul născut al cunoscutului pictor transilvănean Octavian Smigelschi (1866-1912), Victor Smigelschi își petrece primii ani din viață şi școală la Sibiu și Blaj, iar între 1908 şi 1912 în Italia, la Roma, unde tatăl său avea o bursă de studii.

Conversaţie dinăuntrul revistei

Dragă Françoise, tu care pari a lua mereu totul în glumă, cum ai reuşit să te amuzi când ai luat în primire responsabilitatea revistei „Arhitectura”? Se întâmpla în…?

„Arhitectura” 1999-2010. Autonomie și deschidere

Cum am ajuns noi – câțiva oameni, aproape toți sub 30 de ani și având ca resurse doar cele două sau trei calculatoare personale – să reconstruim o revistă fondată în 1906? Ei bine, această șansă are legătură cu contextul sălbatic de tranziție.

La „Arhitectura”

La revista „Arhitectura” am început să colaborez imediat după revoluție, la invitaţia Ancăi Sandu-Tomașevschi. Mi-ar plăcea să recitesc articolele publicate atunci, când se va digitaliza revista. La câte numere sunt, cam unul pe an, nu cred să fie o povară.

Câțiva ani la „Arhitectura”

Curios, dacă nu chiar pretențios, să propui un „cuvânt-înainte” pentru un articol de revistă. O voi face, însă, pentru că eu consider registrul „amintirilor” extrem de delicat (…)

Despre critică în etapa socialistă

Este de apreciat faptul că împlinirea a 110 ani de la apariția primului număr al revistei „Arhitectura” a îndemnat la formularea unor puncte de vedere vizavi de etapele parcurse de acest „memorator” – cu limitele sale – al existenței profesiei de arhitect, în intenții și fapte.

Discreta disidență: Fică (Ştefan Radu) Ionescu, redactor-șef la „Arhitectura” anilor ’80

În numărul 5-6/ 1991, revista „Arhitectura” îmi publica articolul „Discreta rezistenţă”, o introducere la materialul prezentat de colegul Emil Anghel, din Arad, referitor la proiectul lui pentru Cinematograful Arta, din Arad, material pe care îl scrisese prin 1988.

Arhitectură și Cenzură

Relația dintre arhitectură și cenzură, în anii regimului comunist, implică două aspecte conjugate. Primul este acela al producției arhitecturale propriu-zise, privindu-l pe arhitect în calitatea lui de creator, de modelator al habitatului uman, activitatea sa de concepere și realizare a ambianței destinate existenței omenești, pe plan social și individual.

Locuirea – între proiect şi decizie politică. România 1954-1966 – Adnotări la cartea Mirunei Stroe

Revista „Arhitectura” mi-a cerut cu un timp în urmă, prin vocea doamnei arhitect Monica Lotreanu, redactor-şef, o recenzie a volumului Mirunei Stroe Locuirea între proiect și decizie politică. România 1954-1966.

O cronică a reinventării unei profesiuni

Întâmplarea face ca puțin înainte de a fi invitată să scriu pentru dosarul „Arhitectura 110”, să fi vizionat documentarul Videograms of a Revolution (1992, Harun Farocki și Andrei Ujică). Am decis atunci că cel mai potrivit moment de comentat din istoria revistei este cel al revoluției din 1989.

Revista „Arhitectura” şi dezbaterea urbanistică în a doua jumătate a anilor 1960

În numărul 6/ 1966 al revistei „Arhitectura”, apare publicat proiectul lui Cezar Lăzărescu pentru centrul civic al oraşului Piteşti. În acea vreme, când nu se revenise încă la împărţirea administrativă a teritoriului României în judeţe, Piteştiul era una dintre capitalele regionale cel mai puţin dezvoltate.

Înaintașii noștri. Istoria unei rubrici (1972-1989)

Pentru „Arhitectura”, începutul anilor ’70 a reprezentat un punct de cotitură. Ieșită de sub co-tutela Comitetului de Stat pentru Economia și Administrația Locală și rămasă doar publicație oficială a Uniunii Arhitecților din România, revista își împrospătează Colegiul de redacție (1971) și își schimbă redactorul-șef (1972), Marcel Melicson cedându-i locul mult mai tânărului Mircea Lupu.

Lecturi interpretative ale proiectelor de arhitectură industrială în perioada postbelică

Industrializarea anilor 1945-1989 a reprezentat un instrument util de consolidare a sistemului socialist şi dezvoltare a economiei planificate, dar şi de sistematizare şi transformare a teritoriului naţional.

Reconstrucția postbelică în „Revistele Tehnice AGIR – (Arhitectură și) Construcții” (1947-1949)

În martie 1947, „Cuvântul înainte” al „Revistelor Tehnice AGIR – Construcții” anunța intenția Consiliului de Administrație al Asociației Generale a Inginerilor din România de îmbunătățire a practicii editoriale prin publicarea mai multor buletine periodice pe specialități.

Revista „Arhitectura” și cultura arhitecturală interbelică

Îndelungata perioadă de apariţie a revistei „Arhitectura” este, în sine, un fapt remarcabil, care o înscrie printre cele mai longevive reviste de profil ale Europei. În acelaşi timp însă, existenţa ei nu poate fi desprinsă din contextul din care a făcut parte, al arhitecturii noastre din secolul al XX-lea şi începutul acestui secol.

Revista „Arhitectura”. Meritele începuturilor

Cu numărul 5-6/2016, revista „Arhitectura” marchează 110 de ani de apariție ca publicație dedicată domeniului și purtător de cuvânt oficial al organizației arhitecților din România1. În toți acești ani, cu câteva excepții reprezentate de numere scoase sub altă egidă (…)

Powered by Jasper Roberts - Blog