Share

Casa de sub nuc

Feleac, jud. Cluj

Numele Proiectului: Casa de sub nuc

Locul: Feleac, jud. Cluj

  • Text : Adina SZTAHURA

Echipă

  • Autori : arh. Adina SZTAHURA, arh. SZTAHURA Márk
  • Birou de arhitectură : SztArhitecții
  • Realizare : 2013-2015
  • Proiectant instalații : SC Terax SRL
  • Proiectant structură : Dan Vasile Turda PFA
  • Realizare învelitoare : Telecan Mircea, „Acoperișuri cu stuf”

Indicatori

  • Regim de înălțime : P+M
  • S teren : 538 mp
  • S construită : 102 mp
  • S desfăşurată : 171 mp
  • S utilă : 131 mp
  • H max. : 3,51 m streașină, 10,50 m coamă
  • POT propus : 19%
  • CUT propus :  0,32

 

„Casa de sub nuc” este construită pe un teren mic, cu expunere Vest, amplasată într-o zonă cu caracter eterogen, în comuna Feleac, la 10 km de Cluj.

Proprietarii, mari iubitori ai naturii, ne-au subliniat încă de la început cele mai importante lucruri pentru ei: păstrarea copacilor existenţi pe teren, mai ales a vișinului care tocmai „decisese” să intre pe rod și a nucului.

Celelalte cerinţe au fost „vrem o casă mică, cu imagine de casă tradițională, cu pridvor și acoperiș de stuf”. Pe de altă parte, stăpânul casei, om priceput, pragmatic și umblat prin „șantierele patriei”, avea o viziune foarte clară din punct de vedere al echipamentelor și instalațiilor pe care și le dorea, precum și asupra sistemului constructiv (structură de lemn, stil american – realizată din dulapi de 5 X 10 cm, cu piese metalice de îmbinare). Beneficiarul a fost riguros cu detaliile, alegând materiale de calitate (precum lemn uscat, piatră naturală, cupru etc.) și meșteri pricepuți.

Ca arhitecți, am încercat să realizăm un obiect în primul rând la scara locului, iar soluția învelitorii din stuf ne-a ajutat. În procesul de proiectare am fost ghidați, pe lângă cele învăţate la facultate și în viață, de unele principii etice ale permaculturii: grija față de pământ și grija față de oameni.

Casa este responsabilă față de mediu din mai multe considerente:

• casa a fost subordonată terenului și naturii înconjurătoare existente. Nucul este stăpânul proprietății, iar silueta construcției se strecoară pe sub ramurile lui, în timp ce vişinul oferă fructe proaspete dimineața devreme, într-o zi de iunie, culese direct de la geamul dormitorului;

• casa oferă un confort sporit locatarilor: încălzirea și apa caldă sunt asigurate printr-o pompă de căldură aer-apă, sisteme de ventilare cu recuperare de căldură; apa potabilă este asigurată de un puț forat și utilizat de trei gospodării, iar apele reziduale sunt evacuate printr-o microstație de epurare;

• acoperișul și pereții sunt foarte bine izolaţi: stratul de stuf al acoperișului are 40 cm, la care se adaugă un strat de vată de 15 cm, iar la pereţi, termoizolația are grosimea de 30 cm;

• structura ușoară de lemn reprezintă o intervenție minimă în terenul natural, casa neavând subsol, iar partea de infrastructură fiind foarte redusă. Casa stă pe 9 blocuri de fundare, cuzineți și grinzi de fundare, legate cu o placă de 13 cm;

• materialele folosite sunt preponderent naturale;

• tâmplării din lemn stratificat cu geam termopan triplustrat, cu etanșeizări suplimentare.

Toate aceste soluții au condus către o locuință cu cheltuieli reduse de exploatare.

Grija față de comunitate și responsabilitate economică:

1. implicarea forței de muncă locale în fazele edificării;

2. implicarea proprietarilor în realizarea casei (scad costurile și crește atașamentul acestora față de casa lor);

3. imagine de casă tradițională de la țară, parter cu prispă, streașină largă și acoperiș înalt, specifică zonelor deluroase (suntem la peste 600 m altitudine în Masivul deluros Feleac, situat în sudul oraşului Cluj-Napoca, constituind o zonă de trecere între Munţii Apuseni şi Podişul Someşan, care flanchează spaţiul de uluc depresionar al văii Someşului Mic);

4. imagine subordonată naturii, dealurilor și vegetației abundente din împrejurimi.

Dacă nu ar fi fost nucul, s-ar fi numit „casa de sub stuf”, căci acoperișul pe care îl poartă ca o căciulă groasă de iarnă, bine îndesată până la sprâncene, face o mare parte din farmecul acestei case. Și cum vegetația abundentă din jur lasă să se întrezărească doar acoperișul, i se asigură o imagine idilică. Prin căciula de stuf se înalţă și un coș de fum, pentru un cuptor ţărănesc tradițional în zona aceasta, încă neconstruit.

Stuful a fost cules de pe lacurile din zona Apahidei, iar șeful echipei de montaj, pasionat de acoperișurile de stuf, este tot din zona Clujului (din Sălicea, acolo unde există mai multe case cu acoperiș cu stuf deja de mai mulți ani), iar restul echipei de montatori, originari din Delta Dunării, au învăţat detalii și în șantierele din străinătate. Astfel, căsuța a primit o coamă tipic englezească – care s-a realizat „din condei”. Inițial, detaliul de coamă era de altă manieră, la fel ca și detaliul de pazie – la final soluția dă un farmec în plus acoperișului și casei, în ansamblu, și, deși nu este autohton, nu perturbă imaginea generală, aducând un iz „exotico-romantic”.

Stuful costă între 6,5 lei și 8 lei/ snop, în funcție de cât de mare este snopul (maldărul), fiind necesari aproximativ 6 snopi/ mp de învelitoare; ca manoperă, prețurile variază în funcție de dimensiunea și forma acoperișului și sunt între 10-20 euro/ mp. Cu stuful a fost ceva bătaie de cap, căci este un material perisabil și se poate recolta doar iarna (decembrie-februarie, eventual și în luna martie, dacă temperaturile sunt încă scăzute și stuful nu a intrat în vegetație). Este foarte importantă depozitarea lui, de la momentul recoltării și până la punerea în operă – dacă stuful nu este depozitat corespunzător, se degradează. Este bine ca depozitarea să se facă în grămezi de formă conică, de 150-200 de snopi, iar fiecare snop să fie așezat în picioare și nu culcat pe sol. Este foarte important ca depozitarea să se facă în spații deschise, expuse la lumină (dar nu la soare direct) și curenți de aer, astfel ca, și în cazul în care plouă peste ei, să se usuce relativ repede. Din păcate, la „casa de sub nuc”, o parte a stufului a redevenit pământ, iar o parte a rezistat eroic până în octombrie, când s-a realizat învelitoarea. Montajul învelitorii a durat aproximativ trei săptămâni, perioadă în care a plouat destul de des. O învelitoare de stuf corect montată este garantată 40-50 de ani. După o perioadă de zece ani se impune o „reîmprospătare” a suprafeței acoperișului cu stuf, din cauză că pe latura nordică (care pe timpul zilei nu este expusă soarelui foarte mult timp sau sunt copaci în jur care umbresc acoperișul) poate apărea muşchiul, care se lipește de stuf și se extinde. Operațiunea de reîmprospătare este, de regulă, o operațiune de mai scurtă durată și se poate așeza încă un strat subțire de stuf peste cel existent.

Emoții am avut și la montarea ferestrelor de mansardă, pentru a evita infiltrările și pentru a le monta în poziția corectă, însă sistemul Fakro pe care l-am ales, cu rame speciale pentru stuf, funcționează foarte bine.

Reușita căsuței este datorată mai multor echipe de meșteri pricepuţi, a bunei colaborări între echipele de proiectanți și beneficiari, a implicării active în șantier a proprietarilor și a viziunii beneficiarilor, de la care s-a pornit de la bun început.

  • /

One Comment

Leave A Comment

Your email address will not be published.