RDW

Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan şi ale dosarului său

Autor: Gheorghe Săsărman Editura: Nemira, Bucureşti, 2011, 335 p. În toamna anului 2011*, Editura Nemira a tipărit Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan şi ale dosarului său. Un roman de Gheorghe Săsărman – se spune pe copertă. E o carte frumos făcută, o iei cu plăcere în mână, are un format (foarte puțin) alungit, margini de pagină de proporții clasice, mai generoase decât cele cu care ne-au obișnuit cărțile mai... Read More

Arhitectul Victor Smigelschi, personalitate plurivalentă 1901-1973

„A fost tatăl meu. Un ardelean rectangular, harnic şi taciturn, emotiv mascat, temeinic şi fidel, cu mâini de aur, ureche muzicală şi talent la limbi străine, mare perfecţionist, dar total lipsit de simţ practic, cânta la vioară până târziu în noapte… Ca arhitect proiectant la institutul unde a rămas, fidel, până la pensie era persoana la care se apela de fiecare dată pentru problemele dovedite prea dificile, «nimic nu... Read More

Conversaţie dinăuntrul revistei

Void Deck, Singapore, © Kamilla Csegzi, Kelvin NG Anca Sandu Tomaszewski: Dragă Françoise, tu care pari a lua mereu totul în glumă, cum ai reuşit să te amuzi când ai luat în primire responsabilitatea revistei „Arhitectura”? Se întâmpla în…? Françoise Pamfil: 2010. Atunci nu prea mi-a ieşit. Gluma s-a transformat repede de tot în seriozitate, când am constatat că n-aveam de rezolvat doar elegante probleme de natură intelectuală,... Read More

„Arhitectura” 1999-2010. Autonomie și deschidere

#gallery-40 { margin: auto; } #gallery-40 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-40 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-40 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */ Cum am ajuns noi – câțiva oameni, aproape toți sub 30 de ani și având ca resurse... Read More

La „Arhitectura”

Anghel Marcu. Din ciclul „Sboruri”. Macheta. 1986 La revista „Arhitectura” am început să colaborez imediat după revoluție, la invitaţia Ancăi Sandu-Tomașevschi. Mi-ar plăcea să recitesc articolele publicate atunci, când se va digitaliza revista. La câte numere sunt, cam unul pe an, nu cred să fie o povară. Țin minte că, la revelionul dintre 1991-1992, făcut în sala de consiliu a Școlii, am pledat cauza revigorării revistei... Read More

Câțiva ani la „Arhitectura”

Cuvânt-înainte Curios, dacă nu chiar pretențios, să propui un „cuvânt-înainte” pentru un articol de revistă. O voi face, însă, pentru că eu consider registrul „amintirilor” extrem de delicat, cel puțin pentru motivele următoare: în primul rând, o expunere deliberată la o curiozitate care – putem spune orice ca s-o negăm – constituie o caracteristică umană „naturală”; în al doilea, o tendință generalizată de... Read More

Discreta disidență: Fică (Ştefan Radu) Ionescu, redactor-șef la „Arhitectura” anilor ’80

Secvenţa inaugurală a numărului 1/ 1984, p. 11 În numărul 5-6/ 1991, revista „Arhitectura” îmi publica articolul „Discreta rezistenţă”, o introducere la materialul prezentat de colegul Emil Anghel, din Arad, referitor la proiectul lui pentru Cinematograful Arta, din Arad, material pe care îl scrisese prin 1988. Ca să fiu mai exact, vorbeam despre rezistenţa la presiunile exercitate asupra arhitecţilor de către puterea comunistă... Read More

Arhitectură și Cenzură

Ilustrația articolului este făcută la propunerea redacției. Imaginile fac parte dintr-un material documentar conținut în Arhiva de fotografii a UAR și reprezintă decupaje din ziarul „Scînteia”, din anii 1963-1964, înaintea înființării rubricii speciale pentru arhitectură și urbanism. Relația dintre arhitectură și cenzură, în anii regimului comunist, implică două aspecte conjugate. Primul este acela al producției arhitecturale... Read More

Locuirea – între proiect şi decizie politică. România 1954-1966 – Adnotări la cartea Mirunei Stroe

Lipsa de poziţie a arhitecţilor întreţinea o confuzie greu definibilă, care arunca tot ce se construise după război sub oprobriul (public?) faţă de fostul regim şi îi lipea automat eticheta (difamantă?) de ,,arhitectură comunistă”, care înlocuia asertoric orice judecată de valoare. O spuneau studenţii, cărora încă li se vorbea prea puţin despre arhitectura perioadei; o spuneau însă cu aceeași uşurătate şi personalităţi... Read More

O cronică a reinventării unei profesiuni

#gallery-62 { margin: auto; } #gallery-62 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-62 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-62 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */ Conferință Șerban Cantacuzino, Sala Frescelor, Institutul de Arhitectură. 5 noiembrie... Read More

Înaintașii noștri. Istoria unei rubrici (1972-1989)

Coperta nr. 3-4/ 1972, în care a apărut pentru prima dată un articol sub genericul Înaintașii noștri; acest număr va obține, în 1975, premiul al III-lea la Concursul revistelor de arhitectură organizat în cadrul Congresului U.I.A. de la Madrid. Pentru „Arhitectura”, începutul anilor ’70 a reprezentat un punct de cotitură. Ieșită de sub co-tutela Comitetului de Stat pentru Economia și Administrația Locală1 și rămasă doar... Read More

Reconstrucția postbelică în „Revistele Tehnice AGIR – (Arhitectură și) Construcții” (1947-1949)

#gallery-74 { margin: auto; } #gallery-74 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-74 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-74 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */ În martie 1947, „Cuvântul înainte” al „Revistelor Tehnice AGIR – Construcții”... Read More

Proiect de diplomă: Ateneu de Lisboa (Băi Publice) – de la enclava istorică, la ţesutul urban activat şi deschis

Stud.-arh. Alexandru Cristian Beşliu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, 2016 Prezența curioasă a colinei Santana ca enclavă în dinamica urbană a Lisabonei, în ciuda poziției sale centrale, și importanța istorică și culturală a Ateneului, măcinat de accelerata stare actuală de degradare, sunt premisele determinante ale intervenției, atât ca artefact arhitectural al orașului, cât și ca important... Read More

studio Est

Biroul studio Est a pornit ca o idee în Shanghai, a luat naștere în București în 2015 și funcționează ca o rețea colaborativă formată din patru arhitecți permanenți – Alex Muntean, Alexandrina Remescu-Șimo, Călin Lambrache și Valeriu Nicolaides – plus colaboratori din diverse domenii. Atrași fiind de „Est” – ne-am format în România, am locuit și lucrat în China, am călătorit prin Asia de Est și Sud-Est – numele... Read More

Pagina următoare »

Powered by Jasper Roberts - Blog