RDW

Proiectul feroviar românesc (1842-1916) – Toader Popescu

București: Editura Simetria, 2014 Epoca lui Cuza și a lui Carol I este una de schimbări profunde în istoria românilor. Pe parcursul a doar câteva generaţii, societatea românească, în general, şi oraşul, în special, sunt smulse dintr-o anume letargie istorică şi aruncate, aproape cu forţa, în vârtejul modernităţii. Calea ferată devine, în acest context, cauză şi simbol ale unui proces extrem de intens şi de rapid. Ea este... Read More

Urbanistica modernă

Revista ARHITECTURA în parteneriat cu Societatea Română de Radiodifuziune continuă seria ARHITECȚI LA RADIO cu manuscrisul emisiunii radio Dintr’o simplă aglomerare de gospodării particulare orașul a devenit cu timpul un organism. Începe însă urbanismul nu prin atenția pe care locuințele învecinate și-o acordă reciproc, ci cu preocuparea edililor de a contopi în amenajări colective diferitele funcțiuni comune fiecărei locuinți. Dacă... Read More

Marcel Maller – Viziuni ale spațiului modern bucureștean

Imobilul și cinematograful Scala, Bd. Magheru 2 Arhitectul Marcel Maller în 1953, Arhiva UAR Necunoscut, creativ, bun organizator, personalitate puternică, Marcel Maller (1896-19781) aparține unei generații de arhitecți care a contribuit la definirea și implementarea modernismului în România2. Filtrarea elementelor care constituie esența mișcării moderne și adaptarea la condițiile locale s-a datorat mai ales perseverenței unor anumiți... Read More

Reședința Ștefan Minovici din Popa Rusu nr. 24

© Dincolo de fațade. https://www.facebook.com/dincolodefatade Familia Minovici, istoria medicinei și cea a arhitecturii din București au câteva lucruri în comun, fie că este vorba de muzeele 1  înființate de Nicolae Minovici și Dumitru Furnică Minovici, de clădirea Institutului de Medicină Legală (demolată în anii 1980) sau de colecțiile de specialitate și bibliotecile personale donate facultăților de Medicină și Farmacie din... Read More

Arhitectura brâncovenească și vernacularul

Tradiția brâncovenească nu este una originară, ci un punct de inflexiune, când se produce o augmentare a tradiției locale, vernaculare, prin altoirea pe acest trunchi a unor influențe italiene (în primul rând toscane și venete) și post-bizantine (venite pe filiera sârbo-dalmată).  Este greu de distins care din aceste influențe predomină în formula care a ajuns până la noi după adăugiri și reinterpretări succesive. Grigore Ionescu... Read More

Domeniul Coroanei instituţia model a lui Carol I, după 130 de ani

Cartea prezintă istoria instituţiei pe parcursul celor șase decenii de existenţă începând cu domnia Regelui Carol I şi până la desfiinţarea ei de către comunişti. Autorii, inginerul Nicolae Noica, specialist în istoria construcţiilor româneşti, şi istoricul Ştefan Petrescu, analist al relaţiilor româno-greceşti în secolul al XIX-lea, au reușit printr-o cercetare interdisciplinară să ofere o imagine cuprinzătoare asupra... Read More

Câteva cuvinte şi despre educaţie sau „Aici a locuit Spiru Haret”… dar nu în clădirea aceasta 1

Imaginea 1 Spaţiu de lucru în locuinţa lui Spiru Haret, clădire ce s-a aflat până de curând în Bucureşti, pe strada General Gheorghe Manu, la numărul 7. Extras din Orăscu 1976 f.n. „Acea şcoală particulară a fost oficializată ca învăţământ de stat, sub denumirea de Şcoala Naţională de Arhitectură… prin reforma învăţământului iniţiată de ministrul Spiru Haret, în decembrie 1897.” Extras din istoricul Universităţii... Read More

George Matei Cantacuzino a Hybrid Modernist. Dan Teodorovici

„Sunt tradiţionaliștii, moderniștii si ceilalţi. În categoria din urmă se situează acei arhitecţi care cred că este necesar de găsit un echilibru pe bazele disciplinelor clasice, fără a nesocoti întru nimic nici una din temele moderne și fără a întoarce spatele tradiţiei.” G. M. Cantacuzino, Puncte de vedere (1947)1   La prima vedere atitudinea schiţată în acest citat pare banală. De fapt, este o provocare, fiind nu... Read More

Crânguri din Apuseni

Proiectul Crânguri din Apuseni a mizat pe experimentarea statutului și biografiei Muzeului ASTRA, din Sibiu, care inevitabil aduce cu sine experimentarea biografiei satului în datele sale actuale. Această perspectivă asupra Muzeului ASTRA implică o cercetare specializată pe mai multe paliere și ajunge să exprime cel mai bine dinamica actuală a instituției și felul în care se raportează la practicile sociale contemporane. În consecinţă,... Read More

Itinerar Kós Károly

#gallery-8 { margin: auto; } #gallery-8 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-8 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-8 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */ 1 Parohia bisericii reformate din Obuda: Kálvin köz nr. 4, Districtul III, Budapesta, Ungaria http://www.szecesszio.com/2009/08/09/karoly-kos-transylvanian-styled-church-in-the-iiith-district/ 2... Read More

KÓS KÁROLY

Kós Károly a avut o prodigioasă carieră de arhitect, de peste 70 de ani, s-a născut în Timişoara în 1883 şi s-a stins la 93 de ani, în 1977, la Cluj. Iniţial a studiat ingineria la Universitatea Tehnică din Budapesta, între anii 1902-1904, după care s-a transferat la secţia de Arhitectură, pe care a absolvit-o în 1907. După încheierea studiilor, a lucrat cu arhitecţi cunoscuţi ca: Moric Pogany, Dénes György şi Géza Mároti,... Read More

Rescrierea istoriei arhitecturii, începând cu sfârșitul

Rewriting  Architectural History,  Starting at the End Anul 2014 marchează cea de-a 25-a aniversare a începutului unei noi ere pentru Europa Centrală și de Est. Răsturnarea regimurilor socialiste a antrenat tranziția de la sistemele socialiste deficitare la o versiune imperfectă a capitalismului. La scară globală, sfârșitul Războiului Rece marchează un eveniment istoric important, care trebuie să fi constituit un moment definitoriu... Read More

Culele oltenești: răspunsul creativ al comunităților locale la evenimentele marii istorii

Ion Voinescu, Monumente de artă țărănească din România, Bucureşti, Carol Göbl, 1908, ilustrația 8 Rosario Asunto deschide cartea sa despre peisaj cu un capitol referitor la metaspațialitatea peisajului, făcând trimitere cronologic către definițiile noțiunii de peisaj conform dicționarelor explicative italiene, care era descris acum 150 de ani ca un fragment din natură demn de a fi un „subiect de pictură”, un decupaj, un cadru... Read More

Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet în Câmpulung

Arhitectura Berechet şi arhitectura Câmpulungului interbelic sunt două noţiuni ce se conjugă atât de armonios încât putem spune că ele sunt, întrucâtva, sinonime. Născut în Câmpulung Muscel la finele secolului al XIX-lea, într-o familie cu străvechi rădăcini în acest oraş, Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969), arhitect-şef al Patriarhiei Române (1930-1963), a rămas toată viaţa profund ataşat de urbea sa natală. Acest fapt... Read More

« Pagina precedentăPagina următoare »

Powered by Jasper Roberts - Blog