Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan și ale dosarului său

Autor: Gheorghe Săsărman Editura: Nemira, Bucureşti, 2011, 335 p. În toamna anului 2011*, Editura Nemira a tipărit Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan şi ale dosarului său. Un roman de Gheorghe Săsărman – se spune pe copertă. E o carte frumos făcută, o iei cu plăcere în mână, are un format (foarte puțin) alungit, margini de pagină de proporții clasice, mai generoase decât cele cu care ne-au obișnuit cărțile mai noi, literă bine aleasă și... Read More

Covoare orientale, pictură, arhitectură, jazz – corespondențe subtile

Arhitecți, 2013 Interviu cu arhitectul Lucian George Păiș, pe marginea expoziției „Geometrie și culoare”, deschise la Centrul de Cultură Arhitecturală Calderon al UAR (februarie 2017) Monica Lotreanu: Într-o succintă prezentare descriptivă, expoziția arhitectului Lucian George Păiș, cunoscut ca arhitect, pictor și interpret percuționist de jazz, este organizată în două secțiuni distincte, perfect așezate în spațiul expozițional al Centrului Calderon.... Read More

Restaurarea peisagistică a grădinii istorice Liebrecht-Filipescu

Din fotografia de epocă a casei Liebrecht-Filipescu se pot observa peluza centrală, precum şi insulele de vegetaţie arboricolă perimetrale sau aliniamentul din ceea ce par a fi trandafiri altoiţi pe trunchi pe spaţiul median dintre casă şi peluză. În centru se află un vas îngropat cu o plantă de Dracena. Casa monument istoric Liebrecht-Filipescu1 cu imensa sa grădină, situate între străzile Dionisie Lupu, Arthur Verona și Jean Louis Calderon, reprezintă unul... Read More

Arhitectul Victor Smigelschi, personalitate plurivalentă 1901-1973

„A fost tatăl meu. Un ardelean rectangular, harnic şi taciturn, emotiv mascat, temeinic şi fidel, cu mâini de aur, ureche muzicală şi talent la limbi străine, mare perfecţionist, dar total lipsit de simţ practic, cânta la vioară până târziu în noapte… Ca arhitect proiectant la institutul unde a rămas, fidel, până la pensie era persoana la care se apela de fiecare dată pentru problemele dovedite prea dificile, «nimic nu iese din Institut dacă nu a trecut... Read More

Conversație dinăuntrul revistei

Void Deck, Singapore, © Kamilla Csegzi, Kelvin NG Anca Sandu Tomaszewski: Dragă Françoise, tu care pari a lua mereu totul în glumă, cum ai reuşit să te amuzi când ai luat în primire responsabilitatea revistei „Arhitectura”? Se întâmpla în…? Françoise Pamfil: 2010. Atunci nu prea mi-a ieşit. Gluma s-a transformat repede de tot în seriozitate, când am constatat că n-aveam de rezolvat doar elegante probleme de natură intelectuală, ci aveam, în primul rând,... Read More

„Arhitectura” 1999-2010. Autonomie și deschidere

#gallery-25 { margin: auto; } #gallery-25 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-25 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-25 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */ Cum am ajuns noi – câțiva oameni, aproape toți sub 30 de ani și având ca resurse doar cele două sau trei... Read More

La „Arhitectura”

Anghel Marcu. Din ciclul „Sboruri”. Macheta. 1986 La revista „Arhitectura” am început să colaborez imediat după revoluție, la invitaţia Ancăi Sandu-Tomașevschi. Mi-ar plăcea să recitesc articolele publicate atunci, când se va digitaliza revista. La câte numere sunt, cam unul pe an, nu cred să fie o povară. Țin minte că, la revelionul dintre 1991-1992, făcut în sala de consiliu a Școlii, am pledat cauza revigorării revistei dinaintea dlui Alexandru Beldiman... Read More

Câțiva ani la „Arhitectura”

Cuvânt-înainte Curios, dacă nu chiar pretențios, să propui un „cuvânt-înainte” pentru un articol de revistă. O voi face, însă, pentru că eu consider registrul „amintirilor” extrem de delicat, cel puțin pentru motivele următoare: în primul rând, o expunere deliberată la o curiozitate care – putem spune orice ca s-o negăm – constituie o caracteristică umană „naturală”; în al doilea, o tendință generalizată de a pune în evidență partea pozitivă... Read More

Despre critică în etapa socialistă

#gallery-32 { margin: auto; } #gallery-32 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-32 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-32 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */ Caricatură în „Arhitecura”, nr. 6, 1976, p. 5 Caricatură în „Arhitecura”, nr. 1,... Read More

Discreta disidență: Fică (Ștefan Radu) Ionescu, redactor-șef la „Arhitectura” anilor ’80

Secvenţa inaugurală a numărului 1/ 1984, p. 11 În numărul 5-6/ 1991, revista „Arhitectura” îmi publica articolul „Discreta rezistenţă”, o introducere la materialul prezentat de colegul Emil Anghel, din Arad, referitor la proiectul lui pentru Cinematograful Arta, din Arad, material pe care îl scrisese prin 1988. Ca să fiu mai exact, vorbeam despre rezistenţa la presiunile exercitate asupra arhitecţilor de către puterea comunistă sau contextul economic şi... Read More

Arhitectură și Cenzură

Ilustrația articolului este făcută la propunerea redacției. Imaginile fac parte dintr-un material documentar conținut în Arhiva de fotografii a UAR și reprezintă decupaje din ziarul „Scînteia”, din anii 1963-1964, înaintea înființării rubricii speciale pentru arhitectură și urbanism. Relația dintre arhitectură și cenzură, în anii regimului comunist, implică două aspecte conjugate. Primul este acela al producției arhitecturale propriu-zise, privindu-l... Read More

Locuirea – între proiect și decizie politică. România 1954-1966 – Adnotări la cartea Mirunei Stroe

Lipsa de poziţie a arhitecţilor întreţinea o confuzie greu definibilă, care arunca tot ce se construise după război sub oprobriul (public?) faţă de fostul regim şi îi lipea automat eticheta (difamantă?) de ,,arhitectură comunistă”, care înlocuia asertoric orice judecată de valoare. O spuneau studenţii, cărora încă li se vorbea prea puţin despre arhitectura perioadei; o spuneau însă cu aceeași uşurătate şi personalităţi mediatice, şi oameni de cultură... Read More