RDW

3 TINERI SUCEVENI ÎN AVANGARDA ARHITECTURII SPITALICEȘTI ȘI CULTURALE

Interviul a fost realizat de arhitectul Constantin Gorcea care, după o experiență de studii și proiectare de arhitectură de circa trei ani în Franța anilor ’90, a renunțat la statutul de expat…
Se mai întreabă și acum dacă a făcut bine sau rău…

AMA DESIGN a câștigat două premii la German Design Awards 2020

Două proiecte de design interior realizate de AMA Design – spațiul de birouri BitterStrawberry și cafeneaua 5ENSI – nominalizate la categoria Excellent Architecture, au fost declarate „Winner” la German Design Awards 2020. Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc vineri, 7 februarie 2020, la Frankfurt.

„ARHITECȚII ȘI EXILUL”

Exilul este un fenomen complex, cu sfâșieri lăuntrice greu de redat în cuvinte. Paul Barbă Neagră, realizatorul ciclului de filme pentru televiziunea franceză „Arhitectura și geografia sacră”, a afirmat că există studii care atestă că procentul celor distruși în integritatea sistemului lor nervos este de cinci ori mai mare la cei care au emigrat decât la cei care au rămas în țară.

ARHITECȚI SPRE ȘI DINSPRE ROMÂNIA PÂNĂ ÎN 1940

Pentru impunerea profesională a primei generații de arhitecți români se va reuși, după unele tatonări eșuate, constituirea la 26 februarie 1891 a Societății Arhitecților Români – SAR, urmată în 1892 de înfiinţarea Școlii de Arhitectură, mai întâi ca instituție particulară aparținând de SAR, din 1897/1904 preluată de către stat; urmată în 1906 de apariția primului număr al revistei Arhitectura. Activitatea acestora, care în timp au trebuit să depășească numeroase obstacole, a continuat până astăzi, dovedindu-se durabile.

Migrația… Exodul… Speranța

Acest număr al revistei încearcă să facă o succintă trecere în revistă a mișcărilor arhitecților spre și dinspre Țările Române, de-a lungul vremurilor. Pentru că, începutul arhitecturii noastre culte se datorează, în principal, prezenței arhitecților străini veniți în mai multe etape și valuri pe aceste meleaguri: catalanul Xavier Villacrosse, elvețianul Johann Schlatter, nemții Joseph Weltz, Conrand Schink, Johann Veit, Gustav Freywald, Anton Heft, Luigi Lipizer, francezul Michel Saint-Jourand, austriacul Friederich Hartmann, cehul Marin Kubelka.

SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA, NR.1-2 / 2020

Arhitecții au fost din totdeauna profesioniști „fără frontiere”. Locul de baștină le-a alimentat energia creatoare, a fost sursa inspirațională, rădăcinile, dar fructele/roadele muncii lor s-au pârguit care încotro, în cele patru zări. Din antichitate și până astăzi, în pragul celui de-al treilea deceniu al mileniului III, arhitectura operează peste și dincolo de granițe, ca un proces natural, cu consecințe sociale și spațiale globale.

Un concurs din 1936: Piaţa 8 Iunie

Una din direcţiile importante ale Planului Director de Sistematizare a Bucureştiului, aprobat prin Decret Regal în mai 1935, a fost asigurarea unei reţele principale de circulaţie urbană. Realizarea prelungirii axei nord-sud, spre sudul orașului, dincolo de Piaţa Universităţii, până la actualul Liceu Gh. Şincai1 – a fost una dintre priorităţi.(…)

ARHITECTURA GERMANĂ ÎN ROMÂNIA

Acum doar câțiva ani am avut prilejul să ne bucurăm de surprinzătoarele perspective care s-au deschis în fața expansiunii arhitecturii germane în Orientul Îndepărtat asiatic. Atribuirea de către guvernul imperial japonez domnilor Ende & Böckmann a comenzii pentru marele ansamblu monumental plănuit la Tokyo încă mai face obiectul interesului general, în mod deosebit al cercurilor de specialitate; însă deja ne aflăm în postura de a putea da seamă despre un nou succes similar privitor la o comandă din străinătate, atribuită unui alt birou de arhitectură berlinez.

Biserica Parcul Domeniilor – Cașin din București.

În data de 10 iunie 1936, Consiliul parohial al Parohiei Parcul Domeniilor lansează un concurs restrâns, pe bază de invitații, pentru arhitecții români creștini, în vederea elaborării planurilor bisericii și casei parohiale, care urmau să se construiască în noul cartier, pe terenul viran de la intersecția Bd. Mărăști cu Bd. Mănăstirea Cașin.

CONCURSUL PENTRU SISTEMATIZAREA PIEŢEI CASEI CENTRALE A ARMATEI DIN BUCUREŞTI

Opinia autorului despre proiectele prezentate a fost susţinută de o glumă: „Am spune că de astă dată parcă urbaniştii nu sunt destul de arhitecţi şi arhitecţii destul de urbanişti”. Nu facem aprecieri legate de soluţiile prezentate în sine, dar nu putem să nu remarcăm, cu oarecare admiraţie, modul de redactare al acestora şi aspectul grafic foarte elaborat al fiecărei piese desenate.

Îmi pare foarte rău că nu-mi mai pot permite să particip la competiții deschise

Un concurs reprezintă o mare investiție de efort și creativitate, fiind important în evoluția profesională a oricărui arhitect, iar noi regretăm că nu ne mai putem permite să participăm, deocamdată, la concursuri deschise.
La începutul carierei, făceam concurs după concurs, indiferent de natura lui. Pe atunci nu ne invita nimeni, dar foarte important pentru noi era să avansăm în profesie, să înțelegem mai mult și să ne cunoaștem mai bine. Deci, sfatul meu pentru toți tinerii arhitecți este să intre în cât mai multe competiții deschise.

CONCURSUL DE ARHITECTURĂ

Concursul de arhitectură are o veche tradiţie. Cu mai bine de 600 de ani în urmă, în Florenţa anului 1401, a fost iniţiat un concurs (poate primul?) de către Fondul „Arte di Calimala” – ghilda înfloritoare a negustorilor de textile – pentru a desemna, dintre mai mulţi arhitecţi-sculptori-pictori renascentişti, pe cel ce va realiza porţile (de nord şi mai apoi de vest) ale Baptisteriului. Porţile proiectate şi realizate de Lorenzo Ghiberti se pot admira şi astăzi.

„Un teatru ambulant”, Londra, 1961

În anul 1961, UIA a lansat un concurs internaţional cu tema „Un teatru ambulant”. Proiectele premiate la nivel naţional urmau să fie prezentate în expoziţia studenţilor-arhitecţi care a avut loc între 4-7 iulie 1961, la Londra, cu ocazia celui de al VI-lea Congres al UIA.

Andrzej Wajda – regizorul spațiului

Regizor al spațiului, Andrzej Wajda a dăruit Cracoviei Manggha nu numai ca instituție a dialogului, ci, mai presus de toate, ca simbol al arhitecturii contemporane. Autorul acestei construcții neobișnuite, amplasate chiar în fața complexului Wawel, este Arata Isozaki, un clasic al arhitecturii japoneze. Viziunea imaginată de el, în 1989, a fost realizată între anii 1993-1994 de o echipă de arhitecți cracovieni, condusă de Krzysztof Ingarden, și a devenit un simbol al sintezei dintre idee și tehnologie.

Powered by Jasper Roberts - Blog