G. M. Cantacuzino – între tradiție și modernism
Vineri, 7 octombrie, celebrăm atitudinea clasică și particularitatea limbajului modernist a arhitectului G.M. Cantacuzino, cu ocazia lansării volumului George Matei Cantacuzino. Modernismul Hibrid, în prezența autorului Dan Teodorovici. Vă așteptăm începând de la ora 18.00, la Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR, din strada Jean-Louis Calderon 48. Volumul George Matei Cantacuzino. Modernismul Hibrid situează opera și... Read More
Avangardistul Marcel Iancu – arhitectul bine temperat
Casa negustorului de vinuri Jean Fuchs, din 1927, este considerată prima casă cubistă din Bucureşti. #gallery-1 { margin: auto; } #gallery-1 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-1 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-1 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */ The Avant-Gardist Marcel Iancu – the Well-Tempered Architect1 România... Read More
Marcel Maller – Viziuni ale spațiului modern bucureștean
Imobilul și cinematograful Scala, Bd. Magheru 2 Arhitectul Marcel Maller în 1953, Arhiva UAR Necunoscut, creativ, bun organizator, personalitate puternică, Marcel Maller (1896-19781) aparține unei generații de arhitecți care a contribuit la definirea și implementarea modernismului în România2. Filtrarea elementelor care constituie esența mișcării moderne și adaptarea la condițiile locale s-a datorat mai ales perseverenței unor anumiți... Read More
Bolsa Pampulha: experiențe, fricțiuni și juxtapuneri cu modernismul brazilian
Museu de Arte da Pampulha, 1960-1970 Arquivo Público Mineiro BOLSA PAMPULHA: experiences, frictions, and juxtapositions with brazilian modernism Muzeul de Artă din Pampulha (Museu de Arte da Pampulha – MAP), aflat în orașul Belo Horizonte, Brazilia, s-a deschis în anul 1957, ca urmare a unei tendințe naționale de instituționalizare a artei, manifestate inițial în São Paulo, odată cu înființarea Muzeului de Artă din São... Read More
Fragmentul dada rearticulat
Un dadaism genuin, ca o enzimă corozivă, marcă a timpului nostru, se ascunde în orice destin de creator modern care se joacă cu fragmente, încalcă regnurile şi regulile, destructurează şi restructurează (mai mult sau mai puţin), vizând un anume şoc al incongruităţii. Pe o scală de nuanţări ale dominantelor stilistice aplicabile anistoric (clasic-baroc-manierist-romantic), trebuie adăugat dadaismul, pentru posteritatea sa insidioasă... Read More
Romanian Modernism, The Architecture Of Bucharest 1920-1940
Luminita Machedon and Ernie Scoffham MIT PRESS 1999 După aproape 12 ani de la editarea cărţii Romanian Modernism, The Architecture of Bucharest 1920-1940, o nouă prezentare ar avea poate un caracter redundant, având în vedere că, în acest răstimp, cei interesaţi de subiect au putut lua contact nemijlocit cu conţinutul ei.Poate mai interesant ar fi de comentat apariţia acestei cărţi, remarcile criticilor internaţionali, mai puţin... Read More
Transparența: cameleonul arhitecturii
Crystal Palace (http://www.uh.edu/engines/epi1158.htm accessed at 11/09/2011) Transparency: the chameleon of architecture Transparenţa este starea sau calitatea unor obiecte de a lăsa să treacă lumina prin ele, astfel încât obiectele din spatele lor pot fi văzute cu claritate. În afara semnificaţiei literale, termenul este adesea asociat cu deschiderea, onestitatea, dematerializarea, integritatea, publicitatea şi chiar democraţia.... Read More
Antoni Gaudi – arhitectul și decoratorul
I s-a spus „vizionarul”… Antoni Gaudi y Cornet a fost, fără îndoială, cel mai original arhitect şi decorator de la începutul secolului al XX-lea, în epoca revoluţionară pe care francezii o numesc Art Nouveau, germanii Jugendstil şi spaniolii „modernistă”. Născut în 1852, Gaudi şi-a legat numele şi opera de un oraş, Barcelona. Acolo, lucrările sale, casele Mila, Batllo şi Vicentz, Parcul Guell şi mai ales uluitoarea Catedrală... Read More
Art Deco sau modernismul bine temperat
Eclipsat de epopeea eroică a modernismului progresist şi ignorat de marii istorici ai Mişcării Moderne (Giedion, Zevi, Pevsner), fenomenul Art Deco a fost reabilitat şi relansat în anii 1960-’70, primele decade aşa-zis „postmoderne”. Şi nu întâmplător. În cadrul dezbaterii asupra postmodernităţii, filosoful Gianni Vattimo, care a lansat celebra distincţie între gândirea slabă şi gândirea tare, observa că filosofia tradiţională,... Read More
