Fundația iNES lansează albumul „București demolat. Arhive neoficiale de imagine – 1985”
Vineri, 28 martie, Fundaţia iNES lansează albumul “Bucureşti demolat. Arhive neoficiale de imagine – 1985”. Lansarea va avea loc la orele 19.00, la sediul O.A.R. din Strada Arthur Verona nr. 19. Invitaţi la eveniment vor fi autorii Hanna Derer, Corina Popa şi Şerban Bonciocat precum şi dl. Şerban Sturdza, preşedinte O.A.R.. Întâlnirea va fi moderată de către Ioana Gruenwald. Albumul înfăţişează chipul ariei demolate, din centrul... Read More
New York. O versiune retroactivă a viitorului. 2013
După cum afirma arhitectul şi teoreticianul Rem Koolhaas, „Manhattan este un teatru al progreselor”1, oferind constant o imagine în avans a viitorului şi a posibilităţilor generate de acesta, figurând ca o scenă arhitecturală şi artistică la nivel mondial. Manhattan este scris după o reţetă foarte complexă, rescrisă în repetate rânduri de creatorii săi, având ca ingrediente de bază: gridul, block-ul şi turnul. Aceste elemente... Read More
Proiecte finanțate de UAR din fondul „timbrul arhitecturii” în anul 2013 – Istorie urbană. Lotizarea și Parcul Ioanid din București în context european
Lotizarea şi Parcul Ioanid din Bucureşti alcătuiesc un elegant cartier rezidenţial situat în zona centrală a Capitalei, realizat după un proiect de urbanism întocmit de către municipalitate în 1909 şi executat, în mare parte, în perioada 1909-1914. Conceptul proiectului consta în crearea unui luxos cartier de vile în jurul unui parc public. Pentru aceasta, Primăria a cumpărat un teren în suprafaţă de aproximativ 1 ha, pe care... Read More
Trei proiecte de peisagistică USAMV
Cele trei proiecte de diplomă ale studenţilor specializării Peisagistică din cadrul USAMV Bucureşti ilustrează complexitatea unui domeniu ce îmbină designul urban cu ecologia, arhitectura cu planificarea spaţială, ingineria cu arta, urbanul cu teritoriul. Astfel, două dintre ele abordează spaţiul urban din perspective diferite, în timp ce al treilea se apleacă asupra peisajului anonim al unei periferii dominate de o natură imprevizibilă. Profil... Read More
Fragmente de Ceuta
Fragments of Ceuta Orașul Ceuta este situat între Marea Mediterană și Oceanul Atlantic, în nordul extrem al Africii, amplasamentul său reproducând în oglindă sudul extrem al Peninsulei Iberice. Datorită poziției sale, la confluența a diferite culturi, având în vecinătate muntele Hacho, care flanchează strâmtoarea Gibraltar – una dintre coloanele lui Hercule – orașul a fost martorul a nenumărate evenimente istorice,... Read More
„Peisajul ca arhivă”: istoria structurării peisajului de vilegiatură sinăian
Fig.2 Compoziţia peisajului de vilegiatură sinăian din anul 1900, reflectând prima parcelare a Eforiei Spitalelor Civile pe moşia Furnica, văzută de la chioşcul (punct de belvedere amenajat) Piscul Câinelui; Sursa: arhiva personală a autorilor Peisajul este o creaţie a timpului care reclamă privirea retrospectivă asupra teritoriului modelat odată cu dezvoltarea comunităţilor umane. Peisajul natural a fost transformat în mod progresiv,... Read More
Bucureștiul neiubit, peisaj… sau nu… (?)
Se vorbeşte deseori despre Bucureştiul neiubit (cele mai multe oraşe româneşti sunt neiubite, dar am să vorbesc despre Bucureşti căci eu în el trăiesc şi, mai ales, pe el eu îl iubesc). Cu toate acestea, cunosc foarte mulţi alţi oameni care iubesc Bucureştiul. Cu pasiune! Este perfect adevărat că mulţi dintre aceştia fie nu sunt români, fie nu locuiesc în România. Să fie oare vorba despre distanţa necesară percepţiei clare... Read More
Tranziția naturii urbane
Teren viran, strada Barbu Văcărescu Natura urbană nu e un element inocent. Indiferent de felul în care se prezintă – lucrată sau lăsată să crească – diversele forme de vegetaţie vorbesc limbaje suprapuse: despre politică şi ideologie, despre concepţie arhitecturală şi urbană, dar şi, pur şi simplu, despre gust. La Bucureşti, de câţiva ani buni, vegetaţia a intrat şi ea într-o perioadă de tranziţie. Schimbarea... Read More
Din oraș până la margine
Locuiesc în cartierul Titan, pe Bulevardul Camil Ressu. O mașină poate ajunge în dreptul scării blocului meu doar dacă vine de pe Aleea Fizicienilor, iar accesul unui pieton, dacă se face dinspre bulevard, este mult mai rapid decât al mașinii. Cu bicicleta fac până în centrul orașului circa douăzeci și cinci de minute, și traseul este aproape o linie dreaptă. În sensul diametral opus centrului, la aproximativ cinci kilometri de... Read More
Urbanismul printre urbanisti
În luna mai a anului în curs s-a înființat Asociația Absolvenților Urbaniști și Peisagiști din România (AAUPR), institutia marcându-şi prezenţa în domeniul urbanismului, peisagisticii şi amenajarea teritoriului printr-un vernisaj găzduit de Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București (UAUIM) – singura instituţie de învăţământ superior acreditată să pregătească specialişti în urbanism şi... Read More
Peisaj
A compune un dosar de revistă în jurul relației dintre peisaj și arhitectură presupune dintru-nceput asumarea unor parti-pris-uri. Ne raportăm la câteva precedente asemenea încercări: dosarul „Verde” din recentul număr al revistei Dilema veche1, numărul subintitulat „Peisaj urban” al revistei Arhitext design2, cel preocupat de „Grădini, parcuri, spațiu public: peisaj și arhitectură” al revistei budapestane de arhitectură... Read More
Argumente pentru conversia clădirilor industriale
Combinatul de Utilaj Greu Iași – un colos industrial lăsat distrugerii (Foto: Radu Andrei) Evoluția procesului de industrializare a determinat o permanentă modificare a componentelor sale, atât în ceea ce privește obiectele produse, cât și metodele de producție folosite. Perfecționarea proceselor tehnologice și a modului de valorificare a materiilor prime, procesul continuu de miniaturizare a componentelor mecanice și electronice... Read More
Unde este centrul Bucureștiului? Aceeași întrebare, din anii ’70 până în prezent
Conturarea centrului perceput al Bucureştiului; nucleul oraşului este arealul cuprins între izoliniile de 90% – 100%, coroana este arealul cuprins între izoliniile de 75% – 90%, protuberanţele formează arealul cuprins între izoliniile de 50,1%-75% (Damian, 1976) Indiferent de mărimea, structura şi morfologia oraşului, centrul este un loc al interacţiunii sociale, al suprapunerii traseelor cotidiene, omniprezent în spaţiul... Read More
Dreptul la oraș sau cui îi aparține orașul?
Piața Unirii – Oradea Motto „…dreptul la oraș este un strigăt sau o cerință …este dreptul la informație, dreptul de a folosi numerose servicii, dreptul utilizatorilor de a își face cunoscute ideile despre timpul și spațiul activităților lor în zonele urbane, dreptul de a folosi centrul.”1 Lefebvre milita pentru dreptul la oraș, iar tonul său se instala pe fondul protestatar al mișcărilor studențești din Parisul... Read More
