Guvernul a adoptat, în luna aprilie, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, legea care îi obligă pe proprietari să-şi repare faţadele pe cheltuială proprie. În cazul în care proprietarii refuză, lucrările se vor face pe banii administraţiei locale, instituţiile urmând să-i recupereze de la beneficiari, până la terminarea lucrărilor. Legea va intra în vigoare după ce va fi adoptată de Parlament şi promulgată de preşedinte.

“Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor a venit pe fondul constatării creşterii îngrijorătoare a accidentelor grave provocate de desprinderea unor elemente de construcţie de la nivelul faţadelor sau teraselor clădirilor care, prin nivelul avansat de degradare, pun în pericol siguranţa şi sănătatea populaţiei. Totodată, nivelul avansat de degradare a faţadelor clădirilor generează scăderea calităţii arhitectural-ambientale a cadrului urban construit”, se arată într-un comunicat trimis de Ministerul Dezvoltării. Pentru a-i sprijini pe proprietari să efectueze lucrările, Guvernul va facilita acordarea de credite­ bancare, de la instituţii de credit, cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată. Finanţarea va fi împărţită astfel: minimum 10% din surse proprii ale beneficiarului şi maximum 90% prin credit garantat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii. Perioada de rambursare a creditelor bancare cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată este de maximum 5 ani.

În cazul persoanelor care realizează venituri medii nete lunare, pe mem­bru­ de familie, sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie, lucrările vor fi suportate de primării, în limita bugetului disponibil. De asemenea, acestea pot cofinanţa cheltuielile aferente lucrărilor la clădirile amplasate în zone protejate sau în centrele istorice. În plus, autorităţile administraţiei publice centrale pot cofinanţa lucrările la clădirile amplasate în zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial.

Clădirile vechi riscă să fie distruse

Deşi este o lege normală pentru o ţară civilizată, în România, arhitecţii susţin că acest act normativ ar face mai mult rău decât bine: “Într‑adevăr, sunt zeci de clădiri cu faţadele foarte degradate. Au fost şi cazuri când bucăţi de tencuială din aceste imobile au căzut pe trotuar, punând viaţa trecătorilor în pericol. Pentru blocurile de la periferie sau cele fără
valoare arhitecturală, este un proiect bun. Pentru monumente şi pentru zonele protejate este, însă, un dezastru. Mulţi dintre proprietarii acestor clădiri nu vor avea bani să plătească restauratori să le repare şi vor chema “meşteri” pricepuţi la toate, care vor strica toate ornamentele. Şi pot să vă spun că avem o mulţime de astfel de exemple, chiar înainte ca proprietarii să fie obligaţi să repare faţadele. În plus, am văzut că, pentru mulţi, repararea faţadei şi eficientizarea termică a clădirii înseamnă să pună polistiren pe faţadă şi tâmplărie PVC cu rame de plastic. Or, dacă faci asta la o clădire monument, e ca şi cum ai demola-o. Îşi pierde valoa­rea”, spunea arhitectul Dan Marin, în cadrul unei dezbateri organizate la Grupul de Dialog Social în noiembrie 2010.