RDW

Arhitectura de Cluj

Dorința unei priviri de ansamblu asupra activității arhitecților din toată țara, cu implicații multiple în domenii conexe predilect culturale, constituie o preocupare constantă a Uniunii Arhitecților. Revista Arhitectura inaugurează cu numărul special dedicat orașului Cluj-Napoca o serie de prezentări de arhitectură regională, polarizată de orașele mari ale tării. Nuclee generatoare de comandă care depășește interesul strict local spre interes regional și uneori național, adesea centre universitare cu tradiție, marile orașe poartă expresia propriei arhitecturi – istorică și/sau actuală – ca pe o amprentă inconfundabilă, pe care încercăm să o readucem în atenția breslei.

Orașul Cluj-Napoca se bucură de o situație privilegiată geografic, economic și cultural. Peisajul de coline molcome dăruit cu un climat prielnic descrie prima matrice născătoare de valori locale – un loc în care istoria a scris câteva file glorioase. La Cluj, istoria se simte, se respiră, ca și cultura. Datul formativ fundamental este Universitatea „Babeș-Bolyai”, de tradiție europeană. La fel de puternic este spiritul local viu și viguros, întemeietor de cultură și de expresie proprie. Pe acest teren fertil, actualitatea aduce aerul proaspăt al noilor tendințe, asimilate cu vervă de tânara generație de arhitecți. Nu în ultimul rând, seriozitatea ardeleanului (fie și adoptat) își spune cuvântul și în domeniul de care ne ocupăm. Ca să dâm numai un exemplu, perioada de dictatură comunistă a dat la Cluj monumente de arhitectură funcționalistă, prin activitatea arhitectului Vasile Mitrea (moldovean prin născare, dar ardelean prin consecvență), pe care îl readucem în paginile revistei cu toată considerația.

O imagine globală a activității de arhitectură din aria de influență a orașului Cluj-Napoca ar fi fost un proiect prea ambițios. Am ales să prezentăm tendințele care animă generația arhitecților în curs de afirmare, purtătoare a speranțelor locale. Zece ateliere de tineri arhitecți clujeni, care fac obiectul selecției noastre, exprimă – prin activitatea lor de proiectare și prin participarea culturală – direcțiile fundamentale ale spiritului local. O primă constatare este aceea că generația de arhitecți în plină ascensiune nu exprimă atât școala clujeană de arhitectură, cât conectarea locală la o realitate mai vastă. Trăsătura de maximă actualitate a generației noi din Cluj este extrema deschidere spre tendințele europene, într-o unică simbioză cu specificul local reformulat.

Pentru difuzarea mai amplă a mesajului arhitecturii în ansamblul mediului cultural, încercăm să depășim elitismul și izolarea discursului specific profesiei printr-o punte spre domenii conexe. Astfel, am inițiat un test de 10 întrebări referitoare la percepția arhitecturii, test la care au avut amabilitatea să răspundă atât arhitecți, cât și filosofi, sociologi, scenografi.

Sigur, nu am reușit să redăm decât o imagine caleidoscopică și parțială asupra arhitecturii din Cluj. În speranța că efortul nostru aduce lămuriri și trezește simpatie, vă dorim lectură plăcută!

Articolul face parte din numărul special ARHITECTURA de Cluj

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog