RDW

CLUJ / RAUM

Consecvenţi în promovarea a ceea ce consideră că ar trebui să fie normalitatea şi firescul, în relaţie directă cu calitatea specificului autohton (climatic, geografic, social şi cultural), echipa RAUM intervine punctual, concretizându-şi viziunea.

Prin munca noastră încercăm să readucem omul în simbioză cu mediul ca determinant principal şi prioritar în arhitectură. Nu suntem preocupaţi nici de conceptul compoziţional (didactic), nici de volumetrie ca scop. Omul contemporan este prins în lumea artificială postindustrială, iar autohtonul – omul căruia ne adresăm cu precădere – este prea des rătăcit pe un drum greşit, din necunoaştere şi din lipsa exemplului pozitiv. Credem că arhitectul responsabil are datoria de a deschide calea spre redescoperirea naturii ca resursă şi izvor al regenerării, precum şi spre redescoperirea calităţii care încă se păstrează în spaţiul vernacular (rural şi urban), de cele mai multe ori spontan constituit. Credem că aceste două principii indivizibile, odată aplicate, pot aduce o restaurare profundă, structurală şi liniştitoare, în existenţa cotidiană şi în mentalitate.

RAUM
Echipa: Horaţiu Răcăşan, Gabriel Răcăşan, Andrei Köves,
Loredana Tripon, Alexandru Mociran, Melania Lipan
Anul înființării: 2003
Adresa: str. Octavian Goga, nr. 41, Cluj-Napoca
Contact: www.be.net/RAUM

 

Casa cu stuf

Această casă, amplasată într-un mediu pseudorural, este rezultatul unor gânduri adunate în mulţi ani, reiterate şi lăsate la „dospit” timp îndelungat. Ea îşi propune să ofere un cămin pentru un cuplu ce nu are nimic de demonstrat şi vrea doar să fie lăsat în pace, să trăiască normal – la o oarecare distanţă de ritmul urban.

Arhitectul şi-a propus să folosească pentru construcţia propriu-zisă resurse uşor accesibile din mediul rural şi tehnologii contemporane (energie regenerabilă, reciclare etc.), ţintind nu o performanţă tehnologică, conceptuală sau de alt tip, ci echilibrul între natură şi om.

La concretizarea acestui demers vor participa câteva elemente şi câţiva meşteri pricepuţi:

– acoperişul „ogivă” de stuf, realizat de Mircea Telecan din Sălicea, jud. Cluj;
– coastele de lemn lamelar ale ogivei acoperişului – Szalayi Márton din Izvorul Crişului, jud. Cluj;
– tâmplării din lemn stratificat şi placaje de lemn – realizate de Ţucu Dragu-Covriga din Floreşti, jud. Cluj;
– termoizolaţie din lână – realizată de Flaviu Moraru din Aşchileu Mic, jud. Cluj;
– piatră/tuf vulcanic – meșter pietrar Szabo Laszlo, Cariera Chidea, jud. Cluj;
– instalaţii – panouri solare/fotovoltaice, stocare energie, reciclare ape uzate – Florin Popa din Becaş, jud. Cluj;
– constructor şi zidării/betoane – Sami Şina din Valea Drăganului, jud. Bihor.

Locaţie: satul Sălicea, jud. Cluj
Destinaţia: Casă unifamilială
Proiectare/execuţie: 2005-2010
Echipa de proiectare:
Arhitectură: arh. Horaţiu Răcăşan, stud.-arh. Alexandra Ţîmpău
Rezistenţă: ing. Dan Turda
Instalaţii: ing. Popa Florin Nicolae
Vizualizare: stud.-arh. Vlad Moldovan
Machetă: stud.-arh. Horaţiu Dicoi

 

Casa MME

Situl se află în intravilanul comunei Petreştii de Jos, aproape de liziera pădurii. Casa propusă utilizează panta naturală a terenului, orientându-se cu deschiderea principală spre Cheile Turzii, aflate la sud-est. Priveliştea inspiră vitrajul central, iar vecinătăţile imediate permit inserţia unui „bârlog” omenesc, ascuns în peisaj, reţinut în fața naturii şi decent în devenirea temporală.

Intenţia arhitectului este de a înlesni simbioza dintre viaţa oamenilor şi ritmul firii, fără ca una să o influenţeze negativ pe cealaltă. De asemenea, am avut în vedere ca acest lucru să se întâmple discret şi fără risipă (de orice fel). Totul e gândit ca reciclabil sau „asimilabil” în timp de către natură (dacă oamenii vor pleca vreodată din acest loc).

Locaţie: Petreştii de Jos, jud. Cluj
Destinaţia: Casă unifamilială
Proiectare/Execuţie: 2006-2007
Echipa de proiectare: arh. Horaţiu Răcăşan, stud.-arh. Adrian Pop
Vizualizare: stud.-arh. Vlad Moldovan

 

Casa Edwards

Pe versantul vestic al unei coline neconstruite de la marginea Clujului (Colonia Şopor) un cuplu cu preocupări artistico-ecologice şi-a propus să-şi materializeze în propria casă reperele care îi jalonează existenţa.

„Lupta arhitectului cu beneficiarul” a fost mult uşurată, amândouă părţile dorind realizarea unei simbioze intervenţie umană/natură. În consecinţă, casa va avea:

– minimum de beton (fundaţiile, zidul de sprijin)
– maximum de materiale de provenienţa naturală (suprastructură – lemn lamelar, pereţi – cânepă compactată, piatră – tuf vulcanic)
– integrare maximă în peisaj
– consum de energie redus (50% faţă de uzual)
– acoperiş vegetat/faţade vegetate-agricole la parter
– surse de energie regenerabilă (panouri solare şi fotovoltaice)
– reciclare „in situ” a resturilor/apei menajere.

Locaţie: Colonia Şopor, intravilan Cluj-Napoca, jud. Cluj
Funcţiune: Reşedinţă unifamilială eco-friendly
Proiectare/execuţie: 2011-2012
Echipa de proiectare: Horaţiu Răcăşan, Andrei Köves, Vlad Cărăbaş,
Loredana Tripon, Alexandru Mociran
Machetă: Alexandru Stoica, Alexandru Mociran,
Andrei Köves, Melania Lipan

 

Ansamblul rezidențial „Amfiteatru”

Propunerea pentru ansamblul locativ se situează pe versantul sudic al Dealului Hoia, într-un găvan natural de la marginea vestică a Clujului.

Particularităţile sitului (însorirea maximă, panta accentuată, morfologia terenului, posibilităţile de acces/branşare la infrastructură precum şi vecinătăţile) în coroborare cu tema beneficiarului şi setul de valori promovat de echipa noastră ne-au condus spre soluţia adoptată.

Astfel, pe terenul studiat s-a intenţionat demararea construcţiei unui ansamblu rezidenţial cu toate dotările aferente standardelor civilizaţiei europene de început de secol al XXI-lea. Acesta se compune din trei grupuri de clădiri aşezate în trepte pe un corp comun de garaje care le leagă în subteran. Prin amenajarea la sol propusă, clădirile sunt configurate în jurul unui parc, două piaţete şi numeroase căi pietonale menite a face posibilă cristalizarea unei comunităţi. De asemenea, micul cartier conţine toate dotările complementare programului rezidenţial, elemente necesare unei locuiri normale: spaţii comerciale, cabinete medicale, parking subteran sau suprateran, de biciclete, cofetărie, restaurant, grădiniţă, sală de fitness, piste pentru biciclete și alergare etc.
Obiectivul urmărit de noi este de a propune un cadru de viaţă tihnit, curat şi sigur unei comunităţi dense, într-un mediu devenit prielnic. Acest demers are ca ţintă omul obişnuit care a crescut la bloc, ale cărui nevoi şi vise încercăm să le materializăm prin proiectul de faţă.

 

Locaţie: loc. Floreşti, jud. Cluj, versant Sud, Dealul Hoia
Funcţiune: Ansamblu rezidenţial 200 apartamente /CUT 1.4 POT 35%
Suprafaţă teren /Ad: 18.863 mp /28.347 mp
Proiectare /Execuţie: 2008-2009/-
Echipa de proiectare:
Arhitectura: coordonator proiect: arh. Horaţiu Răcăşan, proiectanţi: arh. Ion Andreca, arh. Dragoş Ciorobâtcă; arh. Demeter Kinga, arh. Perdi Levente, arh. Anamaria Popa, arh. Mark Sztahura, stud.-arh. Radu Mărginean
Instalaţii: SC Das Engineering Group SRL
Rezistenţă: SC CSR Structural Design SRL
Consultant rezistenţă: SC Lamina SRL
Vizualizare: Vlad Moldovan

 

Pietonalul „Corneliu Coposu”

Deseori, doar cu mai multă disponibilitate pentru oameni şi mai puţină obsesie pentru a reinventa focul, reuşim să ajungem la configuraţii care aduc bucurie directă şi surprize plăcute multora, inclusiv nouă.

Obiectivul fixat de către echipa noastră în cadrul acestui proiect a fost spaţiul urban de calitate – familiar şi inedit, în acelaşi timp, şi redescoperirea tactilă a spaţiului. Folosind materiale naturale de calitate (andezit, klinker galben, lemn de ipe, stejar etc.), având la bază un traseu regulator clar precum şi o dozare firească, echilibrată a mobilierului stradal, a luminii de seară, a vegetaţiei, am încercat, asamblându-le, „meşterindu-le” împreună să închegăm un spaţiu al tuturor. Astfel, rezultatul muncii noastre sperăm că este perceput de către sătmăreni ca un loc în care să se simtă la ei acasă, un loc în care să simtă că aparţin unei comunităţi şi în care fiecare generaţie să se regăsească, în felul ei. Ne bucurăm să vedem că locul acesta este deja asimilat de localnici şi folosit în mod adecvat.

Locaţie: Centrul civic Satu-Mare
Funcţiune: Spaţiu public amenajat/pietonal
Proiectare/Execuţie: 2005 – concurs public lansat de Primăria Satu Mare/finalizat – 2008
Echipa de proiectare:
Arhitectură: Horaţiu Răcăşan, Ion Andreca, Bakos Ferencz, Daniel Barna, Radu Roşca,
Flaminiu Taloș, Emilia Ţugui
Peisagistică: Carmen Bărbat
Instalaţii: Instal DAS SRL – ing. Alexandra Stoica
Rezistenţă: SC Lamina SRL – ing. Dan Turda
Machetă: Anamaria Baciu, Benedek-Andir Teodora, Horaţiu Dicoi, Cristian Hudrea, Radu Mărginean

 

Fațada verde

Acoperirea anvelopei unei clădiri cu un strat de vegetaţie + termoizolaţie organică (lână sau cânepă compactată) are avantaje concrete şi semnificative în ceea ce priveşte izolarea termică şi fonică a clădirii, precum şi prelungirea duratei de viaţă a elementelor de construcţie expuse mediului exterior. Prin înverzirea faţadelor, sistemul contribuie la îmbunătăţirea calităţii aerului, fixarea dioxidului de carbon şi eliberarea oxigenului în atmosferă, normalizarea umidităţii, reducerea temperaturii ambientale, fixarea prafului.

În urma calculelor, se poate afirma că faţadele înverzite + termoizolaţia organică au un rol important în creşterea performanţei energetice a clădirilor, astfel că acest nou sistem poate înlocui cu succes „polistirenuirea” blocurilor la preţuri comparative.
Prin faţadele vegetale, cartierele-dormitor alcătuite din blocuri şi din spaţii lipsite de repere pot aspira la atribuirea unei identităţi. Se pot realiza numeroase combinaţii de plante şi flori diferite, în proporţii variate, pentru fiecare bloc în parte, la alegerea locatarilor; astfel, ei se pot identifica mai uşor cu locul în care trăiesc, participând la întreţinerea şi înfrumuseţarea acestuia.

Este important de ştiut că suprafeţele vegetate ale unui cvartal de blocuri au un efect similar cu al unui parc de mărime medie.

Cercetare pentru anvelope vegetate destinate blocurilor de locuinţe
Perioada de desfăşurare a studiului: 2010-2012
Echipa de documentare/cercetare/proiectare: Andrei Köves,
Darius Mârţ, Maria Stancu
Vizualizări: Vlad Moldovan, Melania Lipan
Coordonator: Horaţiu Răcăşan

Citiți articolul integral în numărul special al revistei ARHITECTURA dedicat Clujului

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog