RDW

URBANISM DEROGATORIU – UN PAS MIC PENTRU DEPUTAŢI, UN PAS URIAŞ PENTRU INTERESE PRIVATE ILEGITIME

Bucureşti, 15 octombrie 2012. Ordinul Arhitecţilor din România se opune amendamentelor propuse în Parlamentul României în vederea modificării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. O.A.R. consideră că amendamentele propuse în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor întorc legislaţia privind urbanismul înainte de anul 2008, când erau permise derogări substanţiale de la caracterul reglementat al unei zone prin Planul Urbanistic General.

Situaţia anterioară anului 2008 a adus mari prejudicii dreptului de proprietate, prin nerespectarea prevederilor PUG – ului adoptat de consiliile locale şi, drept urmare, prin crearea unor dezechilibre teritoriale. De asemenea, a determinat dezvoltarea incoerentă a oraşului, alterarea imaginii localităţilor şi agresarea zonelor protejate, suprasolicitări ale infrastructurii, nesiguranţă a investiţiilor.

Amendamentele invocate de OAR ca fiind inoportune au fost iniţiate de Antonella Marinescu şi de Eduard Martin, ambii deputaţi PSD de Constanţa. În abordarea acestor modificări, O.A.R. semnalează absenţa fundamentului profesional (a studiilor, a statisticilor) şi nerespectarea principiilor europene ale dezvoltării teritoriale şi urbane durabile la care România a aderat. Aceste amendamentele au primit votul Comisiei în şedinţa din 9 octombrie a.c., însă în lipsă de cvorum, deoarece reprezentanţii PDL s-au retras de la dezbateri. Promulgarea acestor modificări va duce la slăbirea rolului administraţiei şi la încurajarea speculei imobiliare. În plus, amendamentele destructurează concepţia de amenajare si gestiune a teritoriului

Motivele invocate de iniţiatorii amendamentelor au fost vechimea considerabilă a regulamentelor de urbanism şi dorinţa de a atrage investitori. Dar modificările propuse tind spre reinstaurarea generalizării urbanismului derogatoriu de dinainte de anul 2008, un mediu propice pentru specula imobiliară. O adevărată revigorare a pieţei imobiliare are loc prin creşterea calităţii mediului construit şi prin întărirea rolului administraţiei publice, de garant al respectării interesului public.

Legislaţia din urbanism trebuie modernizată pe baza unor principii solide şi nu prin amendări conjuncturale care, sub pretextul flexibilizării, conduc la neplanificare. Administraţiile trebuie să devină garantul sustenabilităţii dezvoltării prin arhitecţii şefi, departamente proprii de planificare şi comisii tehnice”, a subliniat arh. Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România.

Pentru atragerea investitorilor serioşi e nevoie de constanţa legislaţiei în domeniu (o păstrare cât mai amplă a prevederilor O.U.G. 7/2011), de valoarea mediului construit şi de predictibilitatea prezervării acesteia (o limitare fermă a derogărilor din zonele cu o calitate arhitecturală crescută).

În aceste condiţii, Ordinul Arhitecţilor din România protestează împotriva formei O.U.G. nr. 7/2011 rezultate în cadrul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, în lipsa unei consultări publice în interiorul breslei, cu instituţiile ce reglementează domeniul sau cu societatea civilă. De asemenea, îi solicită Preşedintelui României o analiză atentă a argumentelor aduse de profesionişti împotriva amendamentelor propuse şi retrimiterea legii spre dezbatere în Parlament, în cazul votării acesteia în plenul Camerei Deputaţilor.

 

______________________________________

 

DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE                                    15 OCTOMBRIE 2012 

 

 

AMENDAMENTE PROPUSE DE OAR,

RESPINSE DE COMISIA DE ADMINISTRAŢIE

 

  • Amendament OAR respins de Comisia Camerei Deputaţilor: PUZ-urile să fie realizate pentru o zonă care să includă cel puţin toată unitatea teritorială de referinţă (u.t.r.) în care se află terenul care le-a iniţiat. O u.t.r. este o parte dintr-o aşezare umană caracterizată prin omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, delimitată cu scopul asigurării unei reglementării urbanistice omogene în respectivul teritoriu. Propunerea OAR elimina Planul Urbanistic Zonal pe o parcelă, anomalie care a generat haos urbanistic. Se întărea, astfel, puterea de gestiune a teritoriului dată autorităţii publice şi, prin aplicarea prevederilor regulamentului privind consultarea publicului, în vigoare, se asigura o dezvoltare coerentă şi echitabilă a unei întregi porţiuni din oraş şi o diminuare a numărului acţiunilor în justiţie ce au ca obiect planurile urbanistice.

 

Decizia Comisiei va avea un impact negativ asupra oraşelor, mai cu seamă în zonele cu o calitate arhitecturală crescută şi va conduce, în cele din urmă, la scăderea valorii de piaţă a zonelor în care se va interveni. Acest efect va fi întărit de ponderea însemnată ce poate fi obţinută ca derogare de la maximul Coeficientului de Utilizare a Terenului reglementat prin documentaţia de urbanism anterioară (20%, deci o cincime din volumul clădirii). Nici zonele construite protejate nu sunt ferite de posibilitatea realizării de PUZ-uri pe fragmente din acestea care să deroge cu 20% din CUT maximum (v. art. 32, alin. 10).

Motivul formulării acestei derogări, invocat de Comisie, a fost că ea încearcă să rezolve problema unor mici extinderi ale clădirilor existente. Ordinul Arhitecţilor din România consideră că, pentru astfel de cazuri, derogările de 20% din CUT maxim reglementat sunt supraestimate (un procent mai apropiat de realitate fiind probabil 10%).

  • Altă propunere a OAR respinsă se referea la păstrarea definirii din O.U.G. 7/2011 a Planurilor Urbanistice de Detaliu. Comisia Camerei Deputaţilor a introdus posibilitatea ca acest instrument urbanistic să schimbe în mod nelimitat, Procentul de Ocupare al Terenului (art. 48, alin. 2). Considerăm că aglomerarea unor schimbări punctuale ale POT-ului, necorelate, într-o zonă va duce la scăderea condiţiilor de trai în întreaga zonă şi de aici la scăderea valorii economice a acesteia. Schimbări importante ale POT-ului pe o parcelă vor crea cu siguranţă disconfort vecinilor.
  • Păstrarea “limitelor servituţilor propus a fi instituite” între cerinţele avizului de oportunitate [art. 32, lin (3), lit. b].
  • Excluderea Zonelor Construite Protejate pentru care s-a definit un regim tehnic al construcţiilor supuse autorizării în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic (detaliere la nivel de parcelă) dintre zonele în care pot fi realizare PUD-uri.
  • Păstrarea în definiţia avizului de urbanism a caracteristicii: “înglobează şi corelează punctele de vedere ale instituţiilor avizatoare competente” [art. 37, alin. 13].
  • Impunerea unui raport privind implementarea PUG şi nevoia de actualizare a acestuia la cinci ani de valabilitate.
  • Întărirea rolului Instituţiei Prefectului a al Inspectoratului de Stat în Construcţii şi a asociaţiilor şi fundaţiilor cu activitate în domeniu, în atacarea în justiţie a planurilor urbanistice aprobate cu nerespectarea legii.
  • Creşterea amenzii pentru aprobarea unui plan urbanistic cu derogări neprevăzute în lege, proporţional cu mărimea derogării nelegale.

 

AMENDAMENTE PROPUSE DE MEMBRI AI COMISIEI, RESPINSE DE OAR

  • Comisia Camerei Deputaţilor a adoptat un amendament privind posibilitatea derogării sporite a CUT în unele zone ale oraşului. Art. 32, alin (8) “Prevederile alin.(7) referitoare la CUT nu se aplică pentru planul urbanistic zonal destinat zonelor de interes economic, respectiv constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, zone de servicii şi altele asemenea.”

Observaţii. Prin înşiruirea de situaţii, aproape întreaga localitate poate fi supusă unor asemenea derogări. Amendamentul foloseşte expresii nedefinite prin lege (parcuri tehnologice, parcuri comerciale), iar prin expresia “altele asemenea” îl generalizează în mod excesiv. Este de observat că nu orice supermagazin sau alăturare de clădiri de birouri trebuie considerate un obiectiv pentru oraş, care să justifice o derogare nelimitată a CUT-ului.

Înţelegem necesitatea ca pentru unele zone aflate în proprietatea statului (de ex. unităţi militare care nu mai sunt folosite), reglementate prin planuri urbanistice învechite cu indicatori urbanistici scăzuţi, în noile condiţii, ce vizează absorbţia de fonduri europene pentru realizarea de obiective de utilitate publică, o astfel de derogare să fie necesară. OAR propune Comisiei Camerei Deputaţilor ca prevederile unui astfel de articol (care să pornească de la „interesul public”, şi nu de la un vag „interes economic”) să intre în vigoare numai după publicarea unor Norme Metodologice care să stabilească aplicabilitatea lui.

  • Pe de altă parte, importanţa viziunii strategice asupra interesului public a fost diminuată de către deputaţi prin abrogarea art. VI al OUG 7/2011. Acesta prevedea ca autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism, să identifice zonele pentru care vor fi elaborate planuri urbanistice zonale potrivit legii, în raport cu strategia de dezvoltare şi planurile de investiţii. Articolul era cu atât mai necesar în cazul localităţilor cu Planuri Urbanistice Generale învechite, invocat de Comisie ca necesitate a legiferării derogărilor.
  • Comisia a hotărât ca planurile urbanistice care nu au fost aprobate, ce conţineau derogări care nu mai pot fi acceptate potrivit OUG 7/2011, şi pentru care aceasta stabilise o perioadă de graţie de un an de la publicarea ei în care să poată fi adoptate de consiliile locale, să poată fi în continuare aprobate. Prevederea este contrară motivelor invocate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care au făcut necesară apariţia OUG. Apreciem că acesta, alături de completarea Art. II al OUG, “reconfirmarea avizelor expirate, să se facă la faza de autorizare a construirii”, va conduce la destabilizarea evoluţiei oraşelor şi la nesiguranţa investitorilor, ce vor lua decizii în baza unor avize despre care pot afla tardiv că nu mai sunt valabile.
  • Deşi invocă des lipsa unor PUG-uri actuale, deputaţii au prelungit termenul pe care localităţile îl au după trecerea valabilităţii unei astfel de documentaţii (10 ani) pentru a aproba un PUG (de la doi la cinci ani). Situaţia în care localităţile depăşesc acest termen a rămas în continuare fără sancţiuni pentru administraţia publică responsabilă de întârziere.
  • Cazul în care ordonanţa permite, la o solicitare de modificare a prevederilor documentaţiilor de urbanism, întocmirea documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de construire, fără a se mai solicita elaborarea unei documentaţii de urbanism a primit o generalizare din partea Comisiei pe care o considerăm neoportună. Potrivit OUG, acest fapt era posibil pentru fronturi “continue construite preexistente” în care clădirile de pe parcelele adiacente au acelaşi regim de înălţime. OAR a solicitat adăugarea la regimul de înălţime şi a POT-ului şi CUT-ului. Comisia a respins propunerea şi a considerat oportună eliminarea descrierii frontului “continuu construit preexistent” [art. 32, lin (1), lit. e].
  • Comisia Camerei Deputaţilor a decis ca Direcţiile de Cultură Judeţene / a Municipiului Bucureşti să reprezinte Ministerul Culturii în avizarea documentaţiilor de urbanism privind monumentele istorice şi zonele lor de protecţie (modificarea numerelor curente 82, 10, 12, şi 122 ale Anexei 1). În acest moment, decizia referitoare la monumentele de grupa “B” (valoare locală) este a direcţiilor judeţene, însă cea care vizează monumentele de valoare naţională/ internaţională aparţine direcţiei de specialitate din MCPN. În ciuda existenţei unei adrese din partea Ministerului Culturii, care expunea situaţia, şi a opoziţiei OAR, comisia a adoptat respectivul amendament.
  • Un alt motiv de îngrijorare este scoaterea din aceeaşi anexă a zonelor de protecţie a monumentelor istorice (astfel, nu mai sunt explicitate organismele care avizează intervenţia în zonele de protecţie), sau înlocuirea acestei expresii cu mai vaga “zone care cuprind monumente, ansambluri sau situri înscrise în Lista monumentelor istorice”.

Observaţii. Potrivit modificărilor operate în Anexa 1, avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului nu mai este necesar pentru aprobarea documentaţiilor de urbanism referitoare la zonele protejate (a se subînţelege că acest fapt este valabil şi pentru zonele de protecţie monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, deşi prevederile OG 47/2000 nu au fost abrogate).

S-a constatat un număr însemnat de planuri urbanistice aprobate în lipsa figurării zonei construite protejate sau a zonei de protecţie a unui monument istoric, deşi aceasta exista. Având în vedere faptul că respectiva omisiune, în unele cazuri, se făcea alături de lipsa unui aviz de specialitate şi avea urmări asupra obiectivelor ce ar fi trebuit protejate, OAR a propus ca lipsa figurării zonei protejate să invalideze procedura de avizare a documentaţiei de urbanism. Amendamentul a fost respins.

__________________________________

 

Departamentul de comunicare                                                  15 octombrie  2012

 

 

Comments

comments

Comments
2 Responses to “URBANISM DEROGATORIU – UN PAS MIC PENTRU DEPUTAŢI, UN PAS URIAŞ PENTRU INTERESE PRIVATE ILEGITIME”
Trackbacks
Check out what others are saying...
  1. […] potrivit lui Nicuşor Dan, Ordinul Arhitecţilor din România a trimis amendamente la această lege, dar care nu au fost luate în considerare de Comisia de Administraţie Publică şi Amenajarea […]

  2. […] potrivit lui Nicuşor Dan, Ordinul Arhitecţilor din România a trimis amendamente la această lege, dar care nu au fost luate în considerare de Comisia de Administraţie Publică şi Amenajarea […]



Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog