Biserici de lemn. Reașezarea în comunitate Boz, Târnăvița, Cervicești

14.01.2013

Context

Monumente obișnuite și firești în peisajul rural, spectaculoase pentru mentalul urban, bisericile de lemn se supun unui devastator timp al nepăsării noastre. Multe dintre bisericile de lemn sunt în momentul de față într-un semi abandon. În ultimii ani ele au fost devalizate în repetate rânduri, pierzându-se astfel un important patrimoniu mobil aflat în proprietatea comunităților locale. Departe de a mai fi un simbol al unității naționale, al geniului popular, fiecare monument are o istorie aparte, una legată de dificultățile contemporane, legate de abandon și ruină.

Pornind de la aceste premise, fundația ProPatrimonio împreună cu Ordinul Arhitecților din România au inițiat proiectul 60 de biserici de lemn care a condus, într-o primă etapă, la o campanie extinsă de documentare, cartare și relevare de biserici din județele Hunedoara, Sibiu, Vâlcea și Gorj și mai apoi la o serie de restaurări pe cele mai degradate dintre acestea.

Continuând acest proiect consecvent și de durată, s-au putut deschide o serie de șantiere de intervenții de primă urgență asupra unui număr mai mare de biserici în stare avansată de degradare, lărgind proiectul la scară națională. Mizând pe o îmbunătățire a stării bisericilor și nu pe restaurarea lor, intervențiile au făcut posibilă totodată și prezența în sate a unor echipe de voluntari cu scopul de a documenta șantierele, de a inventaria patrimoniul bisericesc și de a iniția acțiuni de reintegrare a bisericilor abandonate în viața satelor în care se află.

Astfel, pe parcursul toamnei anului 2012, bisericile din satele Boz și Târnăvița, județul Hunedoara, și din satul Cervicești, județul Botoșani, au primit învelitori noi din șiță și au devenit centrul atenției voluntarilor care au inițiat un proces de recuperare a interesului comunităților locale pentru propriul patrimoniu, în vederea unei implicări a locuitorilor și a unei revigorări economice a zonelor rurale pe termen lung.

Așadar, intervențiile reprezintă doar etapa cea mai recentă a unei serii de evenimente și acțiuni, reunite în proiectul 60 de biserici de lemn, ce își propune salvarea acestor monumente dar și informarea și sensibilizarea asupra stării lor și a nevoii de implicare.

Activități desfășurate

Pentru ca această succesiune de activități să nu sfârșească numai printr-o asigurare temporară a integrității fizice, prezența echipelor de voluntari a constituit un prilej atât pentru o înțelegere aprofundată a acestor spații și a contextului social, cultural și economic de care aparțin, cât și pentru a iniția un mecanism autosuficient, bazat pe valorile specifice neexploatate ale locului.

Astfel, pe lângă exercițiile didactice de documentare a șantierelor și de inventariere a patrimoniului bisericesc, efortul echipelor de voluntari s-a concentrat asupra unor serii de intervenții complementare cu rolul de a reînsufleți aceste spații pentru comunitățile de care aparțin.

Încercarea de a le revitaliza a implicat atât amenajarea spațiului bisericilor, prin intervenții menite să îl facă simțit și trăit printr-o prezență cât mai fidelă materialului istoric original, dar mai ales acțiuni punctuale specifice contextului local, fie ele activități desfășurate sau obiecte construite, ce își propun restabilirea unei interacțiuni constante și bilaterale între biserici și comunitate. Bănci călătoare, cerbi din tablă, șițe împrăștiate prin sat și expoziții pentru săteni au căpătat o prioritate la fel de mare pe lista tinerilor voluntari pe cât avea și șantierul în sine.

Impulsul dat de aceste intervenții (amenajări, instalații, activități, evenimente) dorește a genera curiozitatea localnicilor și un schimb permanent între biserica altminteri uitată și comunitate, implicând sătenii în viața bisericii pentru ca aceasta să își poată redobândi ulterior însemnătatea în viața satului.

Expoziția

Consecință directă a acțiunilor întreprinse în cele trei sate, expoziția organizată la atelierele Casei Storck își propune a fi o continuare firească, dar de la distanță, a inițiativelor din Boz, Târnăvița și Cervicești și se va manifesta până la sfârșitul lunii ianuarie printr-o serie de activități, discuții și dezbateri care descoperă și adresează diferite probleme specifice bisericilor abandonate din mediul rural dar și probleme ale satului românesc contemporan în general : ce pași presupune o restaurare completă a acestor biserici ? Cum să desfășurăm și ce să așteptăm de la aceste activități de voluntariat în mediul rural ? Care sunt caracteristicile satului românesc contemporan și ce înseamnă a interveni respectând contextul actual al locului ?

Mutarea aventurii la București mizează pe informare la o scară largă, pe interesul și implicarea unor noi actori, sub același demers, de a oferi la final acestor biserici posibilitatea reînsușirii lor de către comunitate.

Evenimentul dorește să promoveze spațiul uitat al bisericii de lemn, al valorilor pe care le ascunde și al situației critice în care se află, pentru o mai bună înțelegere a necesității unor intervenții și a contextului în care ar putea avea ele loc. În acest sens experiențele echipelor de voluntari trebuie prezentate și privite ca studii de caz, ca încercări și prime inițiative în direcția găsirii unor soluții.

Expoziția se desfășoară pe două paliere, care îi definesc structura: un spațiu al acțiunilor practice și un altul al interacțiunii sociale și teoretice, ambele cu rolul de a ridica întrebări și de a găsi răspunsuri necesare și utile problemei pe care o adresează. Felul în care se ia contact și se interacționează cu aceste spații reprezintă o transpunere la scară mică a experienței echipelor de voluntari la fața locului.

Cunoașterea bisericilor a fost posibilă, și chiar determinată, de deschiderea șantierelor. Contactul cu acestea a fost inițiat și mediat de către șantier astfel încât și în cadrul expoziției, prima interacțiune se dorește a fi cu spațiul activităților practice. Acesta va găzdui un mic atelier de dulgherie care, pe durata expoziției, își propune să aducă soluții nevoilor imediate, materiale, ale celor trei biserici, prin realizarea unor obiecte sau ansambluri care să călătorească către biserici, unde vor aduce o contribuție directă.

Realizarea acestor acțiuni, considerate esențiale pentru a asigura în cele dintâi integritatea fizică și buna utilizare a spațiului, prilejuiește, ca și în cazul experienței de pe teren, o cunoaștere și aprofundare a contextului de care aparțin.

Întrebării firești „Ce altceva trebuie oferit acestor spații?” îi căutăm răspuns prin propunerea unui al doilea spațiu, al dezbaterilor teoretice în care, pe lângă studiile de caz privind acțiuni desfășurate complementar intervențiilor de primă necesitate, se dorește organizarea unor discuții și prezentări pluridisciplinare, pentru a intui următorii pași.

Expoziția își propune să devină un intermediar între cele trei sate și București împărtășind experiența trăită de echipele de voluntari în Boz, Târnăvița și Cervicești dar și producând obiecte și idei direct utile pentru cele trei biserici și comunitățile lor aferente. Atât exponatele cât și obiectele , discuțiile și ideile provenite din participarea activă a specialiștilor și a publicului la diversele evenimente ale expoziției vor permite continuarea proiectului la fața locului.

Scopul acestei etape în procesul reînsușirii acestor spații, este de a informa, de a implica, de a discuta și de a dezbate, de a ridica întrebări și de a găsi răspunsuri, de a asigura integritatea și buna funcționare a acestor spații, de a asigura cadrul unor intervenții viitoare.

Expoziția și atelierul de dulgherie rămân deschise pentru vizitatori până la data de 27 Februarie 2013, la atelierele Casei Storck din strada Vasile Alecsandri nr. 16 - de miercuri până vineri între orele 12:00 - 20:00, iar sâmbăta și duminica între 15:00 - 20:00.

Membrii echipelor de voluntari si autorii fotografiilor publicate: Ioana Bănică, Mihai Bucur, Dan Cioclu, Tudor Elian, Raluca Herman, Andreea Daniela Machidon, Răzvan Moldoveanu, Dana Ninulescu, Maria Daria Oancea, Alina Panait, Raluca Peștișanu, Sergiu Popa, Simina Ana-Maria Purcaru, Matei Eugen Stoean, Ioana Tilicea, Mara Vasile.

Biserici mici. Planuri mari / link pagina FB (https://www.facebook.com/BisericiMiciPlanuriMari)