RDW

Nicolae Nenciulescu (1879-1973)

Fiul unui funcționar la Tribunal, Nicolae Nenciulescu s-a născut pe 6 septembrie 1879, în Bucureşti. Între anii 1887-1910 a urmat Liceul Sfântul Sava din București și apoi Şcoala Naţională Superioară de Belle Arte din Paris, obținându-și diploma în 1910. Din 1912, după satisfacerea stagiului militar, având gradul de căpitan, se încadrează în Ministerul de Război, ca arhitect clasa II (prin concurs), de la 1 aprilie 1912 până la 30 noiembrie 1912, când a fost transferat la Ministerul de Agricultură şi Domenii, în funcţia de arhitect-şef al Serviciului de Arhitectură, unde a lucrat până în 1947.

În noiembrie 1928, a fost numit suplinitor, iar trei mai târziu profesor la Catedra de Sterotonomie și Teoria Umbrelor. În 1938 a nominalizat la Catedra de Arhitectură Generală, în postul rămas vacant în urma decesului profesorului Nicolae Ghica Budești, unde a predat până în octombrie 1946. În anul 1942 a primit titlul de prodecan al Facultăţii de Arhitectură.

Între anii 1948-1953 a fost salariat la Institutul de Proiectare a Construcțiilor din București (IPC), ocupându-se de problemele indicilor tehnico-economici, apoi a fost șef al Secției Tehnice de la ISPROR.

A fost membru în Consiliul Tehnic Superior din Ministerul Lucrărilor Publice, în Comisia de Sistematizare a oraşelor din ţară, în Comisia de refacere pentru lucrările de la Palatul Regal şi totodată arhitect diriginte al acestor lucrări, în perioada 1928-1949.

De-a lungul anilor a fost decorat cu distincțiile Coroana României și Steaua României în grad de ofițer, fiind și ofițer al Instrucțiunii Publice din Franța și ofițer al Legiunii de Onoare franceze.

Dintre lucrările principale, realizate și nerealizate, enumerăm: Palatul Regal (1928-1949)1, Sanatoriul maritim nr. 1 – băi calde de nămol în stațiunea Eforie, Antrepozitele și Abatorul de export din Constanța (1933-1936), proiect de amenajare a pieței din fața Palatului Regal2, planul de ansamblu cu modificările cerute pentru Arsenalul Armatei din Dealul Spirii, planurile extinderii Ministerului Agriculturii și Domeniilor proiectate între 1923-1925 (nerealizată).

În București, arhitectul Nenciulescu este autorul clădirilor din: strada Gen. Eremia Grigorescu 26, strada Ionel Perlea 8-10, strada Sfântul Constantin 12A, strada Radu de la Afumați 44, din intrarea I. L. Caragiale 1, strada Gina Patrichi 8, strada G. Gh. Cantacuzino 6 (locuința sa).

În decursul actvității sale profesionale a proiectat câteva imobile de raport: blocul Generala, Calea Victoriei nr. 100, realizat în colaborare cu arh. Gh. Negoescu, clădirea din Bd. Carol I, nr. 90, dar și locuințe pentru muncitori, ingineri, personal administrativ, manejuri, grajduri, remise în Splaiul Independenței3, București, realizate pentru Ministerul Domeniilor și Agriculturii, în comuna Zlatna, jud. Alba, în comuna Certejul de Sus, jud. Hunedoara, realizate pentru Societatea Minele de Aur, în 1942.

Se pare că arhiva arhitectului Nicolae Nenciulescu nu s-a păstrat. Acesta amintește că: „Trebuind să părăsesc casa mea din Bucureşti, strada Alexandru Sahia, numărul 6, şi să locuiesc de 14 ani cu soţia într-o ca-meră fără sobă şi cu doi pereţi interiori de scânduri, depunându-mi-se lucrurile într-un garaj la periferie, am pierdut o mare parte din arhivă şi nu am posibilitatea unei documentări mai corespunzătoare”4. Poate schițele sale „de arhitectură, întocmite pentru Institutul de Proiectare a Construcțiilor din București (IPC) între 1948-1952, în vederea întocmirii unei lucrări documentare de artă antică prin imagini”5 s-au păstrat.

 

*
Album de Schiţe – Proiecte şi Clădiri Executate. Referatul întocmit de arhitect, în anul 1965, păstrat la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, are și 23 de fotografii cu proiecte, schițe, machete și clădiri realizate de acesta. Acest manuscris este răspunsul arhitectului la chestionarul realizat de Institutul de Istoria Artei pentru obţinerea de informaţii, material documentar şi de identificare a curentelor din arhitectura românească (cererea nr. 1125, din 4 septembrie 1965).

Note:

1. Proiectul de refacere al Palatului Regal a primit Premiul I la Salonul de Arhitectură și Artă Decorativă din anul 1930.

2. Proiectul a fost realizat în colaborare cu arhitectul Nicolae Lupu. Planul și macheta pentru piața din fața Palatului Regal au fost expuse, în 1942, la Salonul Tinerimii Artistice.

3. Proiect realizat împreună cu arhitecții Alexandru Iosif și Gheorghe Lungu, între 1937-1940. Nicolae Lupu, Nicolae Gr. Nenciulescu, Arhitectura,
an XXIII, nr. 1 (152), 1975, p. 49-55.

4. Nicolae Nenciulescu, Album de Schiţe – Proiecte şi Clădiri Executate, fila 10.

5. Nicolae Nenciulescu, Album de Schiţe – Proiecte şi Clădiri Executate, fila 2.

 

Arhiva online de relevee UAUIM

http://relevee.uauim.ro/

 

Această arhivă conține copiile digitale ale releveelor realizate de studenții Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București

Dintre releveele clădirilor realizate de Nicolae Nenciulescu prezentăm clădirea fostei Legații a Spaniei, proiectată în anul 1927, amplasată în strada Orlando 6, actuală Gina Patrichi 8.

Autori reveveu stud. arh. Ileana Frățeanu, stud. arh. Radu Florian și stud. arh. Călin Popa, în

iunie-iulie 1974.

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog