RDW

CALL FOR PAPERS: De la arhitectură la patrimoniu construit… și mai departe

 

Uniunea Arhitecţilor din Romania şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu – Bucureşti au plăcerea să anunţe organizarea la Sinaia, între 27-29 septembrie 2013 a Congresului Naţional privind protejarea, reabilitarea şi valorificarea patrimoniului arhitectural, urban şi peisagistic cu titlul 

 

DE LA ARHITECTURĂ LA PATRIMONIU CONSTRUITŞI MAI DEPARTE  

 

În „Sur la Restauration”, E. E. Viollet-le-Duc spunea : “Chiar dacă epoca noastră nu ar avea nimic altceva de transmis generaţiilor viitoare decât metoda de studiu a monumentelor trecutului – fie cele din domeniul material sau din cel moral – şi ea îşi va fi meritat gratitudinea posterităţii. Dar ştim că epoca noastră nu se mulţumeşte cu aruncarea unei priviri scrutătoare trecutului; această operă de retrospecţie nu poate să scape a dezvolta problemele puse de către viitor şi să nu urmărească a facilita soluţionarea lor.”

Instituţiile organizatoare ale acestei manifestări, ca şi partenerii (ICOMOS România, UNRMI), doresc să supună atenţiei mediului profesional, publicului interesat, precum şi administratorilor patrimoniului construit românesc relaţia dintre creaţie şi moştenirea culturală a colectivităţilor, dintre conservare şi dezvoltare, într-o dezbatere asupra rolului arhitecţilor în protejarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, a patrimoniului urban şi peisager.

 

CALL FOR PAPERS

Download: Call for papers.doc

–              Participanţii care doresc să prezinte comunicări la Congres trebuie să transmită până în data de 13.05 ora 24.00 un CV şi rezumatul prezentării (500 cuvinte în română şi 400 în engleză, inclusiv key-words) care să cuprindă: Titlul, numele (co)autorilor şi secţiunea căreia i se adresează, un cod de identificare a autorului şi rezumatului, precum şi adresa e-mail de corespondenţă.

–              Adresa de corespondenţă şi la care se transmit rezumatele este uauimcs2013@yahoo.com

–              Selecţia se va face în sistem blind peer-review prin evaluarea într-o singură etapă a fiecărui rezumat de câtre 2 membri ai Comitetului ştiinţific. În cazul unei decizii în contradictoriu a celor 2 peer-reviewers, rezultatul este decis de o a treia opinie, din partea unui membru al Comitetului ştiinţific desemnat aleator, care va avea acces şi la CV-ul autorului.

–              Decizia cu privire la selectarea sau respingerea unei participări este definitivă.

–              Condiţiile de tehnoredactare vor fi comunicate odată cu notificarea acceptării prezentării.

–              Comunicările ce vor fi prezentate în congres nu vor depăşi 20 minute, iar ca text vor avea între 25.000 – 35.000 semne, inclusiv spaţiile.

 

TITLUL CONGRESULUI:           

DE LA Arhitectură LA patrimoniu construit… şi mai departe

Architecture, built heritage… and beyond

  

Plen 1:             Arhitectură, patrimoniu arhitectural şi din nou arhitectură

Architecture, Architectural Heritage and Again Architecture

Domeniu: Comunicarea osmotică dintre actul creaţiei şi cele ale valorizării sale, inclusiv prin protecţie şi conservare, străbate de 150 de ani filozofia protecţiei patrimoniului cultural, de la Ruskin la Convenţia Patrimoniului Mondial. Prezentările selectate pentru Plen 1 au misiunea de a propune spre dezbatere, prin abordări critice, excursuri teoretice şi experienţe practice revelatoare, relaţia actuală dintre protejare, conservare şi creaţie în contextul schimbărilor de la manifestările clasice ale arhitecturii şi patrimoniului arhitectural către noile lor expresii.

Motto: “(…) şi prin urmare, atunci când construim, să o facem ca şi cum am face-o pentru eternitate. Să o facem nu numai pentru deliciul şi nici doar pentru folosinţa prezentului; să fie o operă pentru care descendenţii noştri ne vor mulţumi, şi să ne gândim, atunci când aşezăm piatră peste piatră, că va veni o vreme când aceste pietre vor fi venerate pentru că mâinile noastre le-au atins, iar oamenii vor spune uitandu-se la ele: Uitaţi-vă, aceste lucruri au fost făcute de părinţii noştri pentru noi.” – John Ruskin, The Seven Lamps of Architecture, Chapt. VI

 

Sectiunea 1 :     Patrimoniul si durabilitatea dezvoltării

Built Heritage and Sustainable Development

Domeniu: Problematica prezentărilor participanţilor la această secţiune va aborda (fără a se mărgini) subiectul patrimoniului arhitectural, urbanistic şi peisager ca depozitar de “resurse reutilizabile” şi “neregenerabile”. Vor fi explorate dimensiunile teoretice ale conceptelor, aplicabilitatea lor în amenajarea teritoriului şi urbanism, şi vor fi împărtăşite critic experienţele practice relevante pentru legătura dintre protejarea patrimoniului şi dezvoltarea umană în teritoriu. 

Motto:”Utilizarea patrimoniului cultural drept resursă trebuie să se înscrie in procesul dezvoltării sustenabile determinând constrângeri care se nasc în folosirea oricăror alte resurse ne-regenerabile. Pentru a ne asigura că aceste resurse se transmit viitorului de o manieră care păstrează autenticitatea, în acelaşi timp neexcluzând schimbarea, toţi operatorii implicaţi, fie ei din sectorul public sau din cel privat, trebuie să adopte practici compatibile cadrului socio-cultural.” – Declaraţia de la Helsinki cu privire la dimensiunea politică a conservării patrimoniului cultural al Europei, adoptată la cea de-a VI-a Conferinţă europeană a miniştrilor responsabili cu patrimoniul cultural, Helsinki, 30-31 Mai 1996

 

Secţiunea 2:      Conservarea integrată a patrimoniului

Integrated Heritage Conservation

Domeniu: Prezentările participanţilor la această secţiune vor aborda, prin prisma teoriei şi a experienţelor relevante, principiile şi mijloacele de protejare a zonelor urbane istorice, instrumentarul tehnic, dar şi de politici publice din acest domeniu şi rezultatele practice din România, exemple, îndrumare şi ghiduri de ‘bune practici’ în gestionarea patrimoniului, rolul patrimoniului în afirmarea identităţii culturale locale.

Motto:Dar naţiunile nu mai sunt emoţionate doar de capodopere, ci sunt sensibile la chiar simpla prezenţă a trecutului lor. Aici este punctul decisiv: ele au descoperit că sufletul acestui trecut nu este făcut doar din capodopere, că acestea, izolate, riscă să fie nişte opere moarte; că dacă Palatul de la Versailles ori Catedrala din Chartres sunt dintre cele mai nobile creaţii ale omenirii, ele nu ar aparţine decât arheologiei dacă ar fi înconjurate de zgârie-nori.” – André Malraux, Paris – Adunarea Naţională, 23.07.1962, în argumentarea legii care îi va purta numele (Legea Sectoarelor Protejate).

Secţiunea 3:      Tehnici noi, tehnici tradiţionale, abordări interdisciplinare.

New and Traditional Techniques, Cross-disciplinary Approaches

Domeniu: Tematica prezentărilor participanţilor la această secţiune va ilustra (fără a se mărgini) problematica, subiectele şi studiile de caz complexe şi relevante pentru reliefarea locului şi rolului tehnologiilor tradiţionale şi moderne în evidenţa, inventarierea, monitorizarea, diagnosticarea şi tratamentul patrimoniului construit, în evaluarea şi prevenirea riscurilor şi în protectia în faţa ameninţărilor naturale şi antropice contemporane, unele venind din chiar intervenţia contemporană asupra construcţiei istorice.

Motto: “Multe variabile sunt implicate în problemele tehnice ale patrimoniului, şi o bună parte din acestea exced domeniul de competenţă al experţilor şi oamenilor de ştiinţă. Rezultatul final al restaurării poate fi apreciat doar după o lungă perioadă: efectul intervenţiilor inovatoare nu poate fi cunoscut la momentul aplicării acestora. Din cauza dificultăţii de apreciere a rezultatului (criteriile de apreciere nu au întotdeauna o bază ştiinţifică constituită, iar timpul necesar evaluării este lung) nu trebuie să fim surprinşi să constatăm coexistenţa dintre profesionişti şi „amatori” într-o piaţă a muncii de o calitate foarte variabilă”. – Giorgio Torraca, The Scientist’s Role in Historic Preservation…, 1982

 

Secţiunea 4:      (Re)cunoaşterea patrimoniului

(Ac)Know(ledg)ing the Heritage

Domeniu: Prezentările participanţilor la această secţiune vor aborda subiectele, problematica şi, după caz, experienţele practice relevante pentru formarea şi educația pentru patrimoniu într-o lume în curs de globalizare, identificarea misiunii specifice şi creşterea rolului instituţiilor academice şi a organismelor profesionale în formarea şi atestarea specialiştilor, partajarea competenţelor între diversele domenii de investigare ştiinţifică în condiţiile relaţiei complexe de apropriere a patrimoniului arhitectural de către colectivităţile patrimoniale.

Motto: “ Privind ce a devenit astăzi formarea în domeniul protecţiei patrimoniului putem remarca o atenţie deosebită acordată conservării şi restaurării construcţiilor, monumentelor – din perspectiva păstrării calităţilor lor arhitecturale, urbanistice, chiar şi naturale – dar nu şi din perspectiva identităţii culturale şi a problematicii patrimoniului intangibil. Doar foarte de curând perspectiva identitar-culturală a ieşit la iveală. Una din principalele provocări ale formării în protejarea patrimoniului va fi dată în viitorul apropiat de integrarea conceptelor ţinând de relaţia dintre patrimoniul tangibil şi cel imaterial şi dintre acestea şi identitatea culturală, într-un domeniu ce este prin definiţie multinaţional, multidisciplinar şi multispectral. Deşi conservarea este, ca domeniu, globalizată, ea are o inimă antiglobalizantă.” – Jukka Jokilehto, Workshop on Education in Conservation in Europe, K.U.Leuven, 2002

 

Plen 2 :             Exemple, modele, excepţii

Samples, Examples and Exceptions

Domeniu: Rolul prezentărilor din cadrul Plenului 2 este acela de a reliefa experienţele deosebite sau, dimpotrivă, crizele şi eşecurile intervenţiilor contemporane asupra patrimoniului arhitectural, urbanistic sau peisager, din perspectiva punerii sale în valoare pentru om, colectivitate şi societate în ansamblu.

Motto:Patrimoniul va fi selectat, ni se spune, plecând de la lucruri bine documentate şi complet clarificate. Dar patrimoniul este ceva ce ne interesează, un fel de rezervor de energii milenare. El nu contează decât printr-o intimizare, o seducţie, o savoare pe care somnul greu al obiectelor într-un muzeu nu o restituie întotdeauna. Memoria triumfă mai puţin prin posesiune decât prin bucuria folosirii.” – André Chastel, La Notion de Patrimoine

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog