Reflection Center for Suspended Histories. An Attempt, New Gallery of the Romanian
Institute for Culture and Humanistic Research, general view. Photo credit Stefan Jammer

Centru de reflecție pentru istorii suspendate. O încercare

„Noua Galerie” a Institutului Român pentru Cultură și Cercetare Umanistică, Palazzo Correr, Veneția

artiști: Apparatus 22, Irina Botea și Nicu Ilfoveanu, Karolina Bregula, Adi Matei, Olivia Mihălţianu, Sebastian Moldovan

curator: Anca Mihuleţ

comisar: Monica Morariu

vicecomisar: Alexandru Damian

Centru de reflecție pentru istorii suspendate. O încercare este una dintre cele două expoziţii care reprezintă România la cea de-a 55-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia.

Centru de reflecție pentru istorii suspendate. O încercare este o expoziţie silenţioasă, care analizează istorii minore, suspendate în spatele unor evenimente majore. Proiectul a început cu o investigare a statutului actual al istoriei artei din România, în accepțiunea modernă a disciplinei, excluzând paranteza perioadei comuniste, care a produs un dop fizic și imaginativ, alături de blocarea anumitor procese mentale și vizuale. Având în vedere că istoria nu este inocentă, că ea presupune un anumit grad de violență fizică, vizuală ori conceptuală, intenția noastră a fost nu atât relevarea dimensiunii vizibile a expoziției, cât dezvăluirea centrului invizibil al acesteia. De altfel, a vorbi despre istorie are o valoare terapeutică.

Între 1 iunie și 24 noiembrie, expoziția va deveni o instituție temporară, un centru-pilot pentru reflecția și analiza relevanței istoriei artei și a vizualității. Centrul de reflecție pentru istorii suspendate va fi situat la parterul unui vechi palat venețian, Palazzo Correr, clădire care, începând din anul 1930, a găzduit Institutul Român pentru Cultură și Cercetare Umanistică.

Deși acțiunile determinante sunt specifice și posedă o notă regională puternică, mesajul și rezultatul lor vizual sunt universale. Gândul captiv în Smoking Room, simulacrul camerei de aur a Reginei Maria a României din instalația Oliviei Mihălțianu, lumea iluzorie a emoțiilor și experiențelor contrafăcute, evaluată de Apparatus 22 în Portraying Simulacra, frica indusă de filmul Fire-Followers al Karolinei Bregula – un comentariu asupra necesității de a incendia arta veche pentru a face loc celei noi, suspendarea în timp și spațiu a unei posibile mișcări, discutată de Adi Matei în animația Bird in a Room, interviurile care examinează modul de operare al imaginației în interiorul caselor memoriale filmate de Irina Botea și Nicu Ilfoveanu, sau instalația sanitară pe care Sebastian Moldovan o prezintă ca pe un element pseudo-arhitectural, ca pe un semn al locuirii, toate acestea sunt elemente de acționare, de luare în posesie a unui spațiu care trebuie folosit atât pentru operele de artă, cât și pentru vizitatori. Astfel, privitorului i se oferă, de-a lungul întregului parcurs expozițional, un spațiu personal generos, care capătă în plus caracteristicile ascunzătorii perfecte.

Vizitatorul care sosește în acest centru poate accesa un chestionar de evaluare a gradului de falsificare a propriei vieți. Poate apoi simți solitudinea în spațiul meditativ al camerei de aur. Atmosfera instituțională este accentuată de instalațiile sanitare care se cațără pe pereți și tavan ca un vrej de fasole. Custozii celor trei case memoriale li se adresează vizitatorilor prin descrierea mediului lor de lucru. Camera de zi, deschisă ca o anexă la spațiul inițial, îl surprinde pe privitor printr-o imagine pe jumătate tăinuită, accesibilă doar prin priviri furișate și numai acelor vizitatori pe care curiozitatea îi mână să exploreze încă o secțiune a Centrului de reflecție pentru istorii suspendate. Filmul proiectat pe peretele din spate al camerei întunecate întregește experiența care combină frica și incertitudinea cu o istorie dilematică a artei.

La Biennale di Venezia

June, 1^st-November, 24^th 2013

Reflection Center for Suspended Histories. An Attempt

New Gallery of the Romanian Institute for Culture and Humanistic Research

Palazzo Correr, Venice 

artists: Apparatus 22, Irina Botea and Nicu Ilfoveanu, Karolina Bregula, Adi Matei, Olivia Mihălţianu, Sebastian Moldovan

curator: Anca Mihuleţ 

commissioner: Monica Morariu

deputy commissioner: Alexandru Damian

Reflection Center for Suspended Histories. An attempt is one of the two projects representing Romania at the 55^th edition of La Biennale di Venezia.

Reflection Center for Suspended Histories. An attempt is a rather silent exhibition, conceived as a center for analyzing minor, unattractive histories, suspended behind major events. The exhibition started with an investigation on the status of modern art history in Romania, bracketing the communist period that has acted as a physical and imaginative cork, blocking certain mental and visual processes. Taking into account that history is not innocent, and that it involves a certain degree of physical, visual or conceptual violence, the intention was to uncover the invisible core of the exhibition, rather than its visible dimension. Moreover, talking about history can have a therapeutic value.

From June 1^st until November 24^th, the exhibition will become a temporary institution, a model for a center of reflection and thinking about the relevance of art history and visuality. The reflection center for suspended histories will be situated at the ground floor of an old Venetian palace, the Palazzo Correr, a building that since 1930 has been hosting the Romanian Institute for Culture and Humanistic Research.

Even though determining actions of the artists are specific and have a strong regional tint, their message and visual result are universal. The thought captive within the simulacrum of Queen Mary’s golden chamber in Olivia Mihălţianu’s installation Smoking Room, the evaluation of the illusory world of fake emotions and experiences depicted by Apparatus 22 in Portraying Simulacra, the fear induced by Karolina Bregula’s film Fire- Followers that comments upon the necessity of burning old art in order to make space for new art, the suspension of a possible movement in time and space discussed in Adi Matei’s animation Bird in a Room, the interviews examining the way in which imagination operates within memorial houses filmed by Irina Botea and Nicu Ilfoveanu, or Sebastian Moldovan’s sanitary installation becoming a pseudo-architectural element, and mark of habitation, are all elements of agency, and an the assuming of a space that is commonly shared by the artworks and their viewers. Therefore, the visitor is offered a generous personal space along the exhibition parcours, which has also developed the features of a perfect hideaway.

The visitor entering the center can access an online questionnaire evaluating the degree of fake in her/his life. Subsequently, she/he can experience solitude in the meditative space of the golden chamber. The institutional atmosphere is enhanced by a sanitary installation creeping on the wall and ceiling like a climbing bean plant. The custodians of three memorial houses address the visitor describing their working environment. The drawing room that has been opened as an addition to the initial space surprises the viewer by a hidden image that can be only peeped at and is only made available to the curios beholder who is ready to explore another department of the reflection center for suspended histories. The film projected on the back wall of the dark room completes the experience, which combines fear and uncertainty with a dilemmatic art history.