alege_allplan

Marcel Maller – Viziuni ale spațiului modern bucureștean

Imobilul și cinematograful Scala, Bd. Magheru 2

Imobilul și cinematograful Scala, Bd. Magheru 2

Arhitectul Marcel Maller  în 1953, Arhiva UAR

Arhitectul Marcel Maller
în 1953, Arhiva UAR

Necunoscut, creativ, bun organizator, personalitate puternică, Marcel Maller (1896-19781) aparține unei generații de arhitecți care a contribuit la definirea și implementarea modernismului în România2. Filtrarea elementelor care constituie esența mișcării moderne și adaptarea la condițiile locale s-a datorat mai ales perseverenței unor anumiți arhitecți. În timp ce Marcel Iancu și Horia Creangă sunt eroii arhitecturii moderne interbelice din România prin excelență, o simplă enumerare a principalelor lucrări proiectate de Marcel Maller este, desigur, insuficientă pentru a contura profilul acestui arhitect. Dar fiecare dintre clădirile sale analizate separat sau toate împreună se leagă într-un sistem de realizări, pe care le regăsim pe principalele străzi ale Capitalei, ele contribuind la istoria arhitecturii bucureștene.

Viziunea sa proprie despre arhitectură se distinge în contextul construit al Capitalei. Experimentând cu principiile modernismului arhitectural, care au atins apogeul la sfârșitul anilor 1920, lucrările sale sunt martorul unei schimbări de mentalitate în societatea bucureșteană, a unui mod de locuire ce avea în prim-plan confortul. Nu numai în ceea ce privește exteriorul, care se distinge prin simplitatea formelor, folosirea materialelor noi, dar și prin amenajarea interiorului, care contrastează cu tradiția locuințelor bucureștene.

Luând în considerare o parte dintre clădirile sale, pot să avansez ipoteza că arhitectul Marcel Maller avea o idee precisă despre ceea era modern și această noțiune se definea, pentru el, atât prin criterii estetice, cât și plastice. Acesta a dorit să proiecteze imaginea unui arhitect conectat la epoca sa, deschis către inovație stilistică, de aceea a utilizat un limbaj distinct compus din elemente-cheie de vocabular modern.

Marcel Maller a abordat majoritatea programelor de arhitectură: de la imobile de raport de 10 etaje la spitale, mari magazine comerciale, vile, clădiri industriale. În ciuda unei cariere de peste 35 de ani, acesta nu a luat parte la dezbaterile de arhitectură și nu a publicat articole3. Nefiind menționat în literatura de specialitate, clădirile sale sunt rar atribuite, poate pentru că a fost mai degrabă discret cu lucrările sale, sau poate pentru că a acordat mai multă importanță practicii concrete de arhitectură decât teoriei.

Cine a fost Marcel Maller?

Marcel Maller s-a născut pe 12 februarie 1896, într-o familie de evrei de origine română din Galați. A absolvit Școala de Arhitectură din București în anul 19214, fiind unul dintre studenții, apoi colaboratorii arhitectului Petre Antonescu5. În 1921 a fost „imediat angajat la Ministerul Lucrărilor Publice, Direcția Refacerii Regiunilor după Război”, iar trei ani mai târziu începe să lucreze ca liber profesionist6, activitate pe care a continuat-o până în 1948-1949, cu întrerupere în timpul regimului antonescian, atât la București, cât și la Sinaia7. Începând din 1929, Marcel Maller și Richard Lalu își deschid împreună un birou de arhitectură care funcționează până în 19488.

În anul 1949, Maller a fost angajat la Institutul de Proiectare a Construcțiilor, unde a ocupat succesiv postul de șef de colectiv, șef de atelier, șef de sector și apoi arhitect-șef. Din 1953 lucrează la IPCT9. În anul 1958 pleacă la Paris, unde trăiește până în 197810.

Activitatea arhitectului Marcel Maller se întinde pe o perioadă de peste 35 de ani, acesta proiectând în Capitală în jur de 70 de clădiri11 înainte de 1949: locuințe particulare, imobile de raport (un imobil de 10 etaje, trei imobile de 8 etaje, șase imobile cu 7 etaje, șapte imobile de 6 etaje, 14 imobile de 5 etaje, alte 10 imobile cu 4 etaje și 9 imobile cu 3 etaje), spitale, lucrări industriale. Dintre care enumerăm12: imobilul din str. Ioan Ghica colț cu str. Ion Nistor (prăbușit în 1977), imobil ing. Teofil Revici, str. J. L. Calderon 59, Societatea Casa Modernă str. C. A. Rosetti 27 colț cu Dionisie Lupu (1933), Maria Vântu, strada C. A. Rosetti colț cu strada Vasile Conta 22, Imobilul și Cinematograful Scala, al moștenitorilor Bragadiru, Bd. Gen. Magheru 213, executat în 1937, în colaborare cu Rudolf Fränkel, imobilul Pavlovici & Diver, Calea Griviței 140 (1935), Piața C.A. Rosetti colț cu str. Dianei 2, Bd. Carol 60, Bd. Carol 51, Bd. Carol nr. 37, strada Cristian Tell 33, str. Vasile Lascăr 26-28, Bd. Gh. Coșbuc 4-8, str. Maria Rosetti 8-8 bis (1935), str. Maria Rosetti 26, imobil Haimsohn, Bd. Schitu Măgureanu 17, Bd. Brătianu nr. 3, imobil dr. I. Tolmay, Bd. Dacia colț cu str. Aurel Vlaicu (1935); Calea Moșilor colț cu str. Radu Calomfirescu, imobil Isodor Goldstein, str. Armenească 16, imobil I. Klepper, str. Armenească 28A-28 colț cu Semilunei 8, imobil Fedora Nacht, strada Armenească 31, imobil Alexandru Maller, str. Caimatei 18 (1934), Bd. Hristo Botev 30-32, imobil Gustav Levinski, str. Mântuleasa 3 (1933), imobil G. Levinski, Calea Moșilor 130 (1935), imobil Nedelcovici, str. Dr. Langer 16, vila prof. I. Crețu, str. Dr. Petrini 5 (1936), vila Elena Rădulescu, str. Dr. Tomescu 4 (1933), vila Lt.-col. Burnea, str. Dr. Koch 4 (1933), Vila Titi Bercovici, str. Dr. Lister, lot 28 (1934). Clădirea de raport pentru Uniunea Avocaților (1931), vila maior Z. Moroșeanu, Bd. Geniului, lot 19 (1933), vila Hansali, Bd. Schitu Măgureanu (1933), clădirea E. Marian, str. George Enescu 4 (1933), vila Tatos, parcelarea Delavrancea, strada C, nr. 28 (1933), imobil C. Vasilescu, str. Sf. Ioan Nou 4 (1934), vila maior T. Rășcanu, str. Av. Protopopescu 16 (1934), imobil I. Karmitz, George Vraca nr. 8 (1934), imobil A. Marian, str. Matei Basarab (1934), vila Ella Tailer, str. Lucaci 84 (1934), vila Mihai, str. Popa Nan 115 (1934), vila Gh. Colavedo, str. Carol Knappe 77 (1934), imobil Rosadi, Calea Victoriei 59 colț cu pictor N. Grigorescu (1935), imobil Barasch, Bd. Domnița Anastasia 25, imobil V. Adanda, Ștribey Vodă 29, imobil Butculescu, strada Dimitrie Orbescu 2, vila Teodor Tatos, strada Salcâmi 12 (1935), Vila Gh. Rosmarin, Bd. Pache Protopopescu 105 (1935), imobil A. Ghimberg, str. Oțetari 3 (1935), imobil B. Eskenasy, Calea Călărași 291 (1936), Braziliei 19 (1930), vila A. Agatstein, str. Thomas Masaryk 9 (1933), imobil Gh. Flax, Bd. Corneliu Coposu nr. 1 (1933).

Arhitectul Marcel Maller a proiectat și imobile pentru magazine, spitale sau cimitire14: imobilul fost Popp și Bunescu, de 6 etaje, din Piața Sf. Gheorghe (1929), imobilul fost Popp și Bunescu din str. Bărăției. nr. 2, imobilul fost Drogueria Standard, Noua Maternitate Caritas, str. Traian 27, laboratorul Pasteur, Bd. Hristo Botev, nr. 7, complexul Comunității Evreiești din strada Negru Vodă – teatru, școală, baie publică -, concurs executat în 1925 (astăzi demolat). Cimitirul din Calea Giurgiului (1933), stația climatică și numeroase vile în Sinaia.

După 1940 a proiectat locuințe pentru funcționarii Societății Reșița (1946), atelier-garaj pentru Societatea Diaz, șoseaua Băneasa (1940)15. Printre clădirile realizate în cadrul IPCT menționăm: laboratorul hidroenergetic din șoseaua Grozăvești, atelierul S.T.U.C. din șoseaua Oltenița16.

Foto: Simina Stan

 

Note:

1 Marcel Culot, Dictionnaire de l’Architecture du XXe siècle – Marcel Maller, Ed. Hazan & Institut Francais d’Architecture, Paris, 1996, p. 571. Ultimele informații despre arhitectul Marcel Maller în România sunt din 1958.

2 Figurează între arhitecţii români remarcaţi de Agnoldomenico Pico, în Nuova Architettura nel Mondo, Milano, 1938 (Radu Patrulius, Contribuţii româneşti în arhitectura anilor ‘30, Arhitectura, nr. 6/1973, p. 44-52, nota 22), v. Studiu istoric de fundamentare a intervențiilor, mansardarea construcției – Imobil str. Braziliei nr. 19, Șerban Popescu Criveanu, urbanist Alexandra Hajnsek, ian. 2013.

3 Deși M. Maller se numără printre membrii fondatori ai noii reviste Arhitectura, în perioada 1924-1944, numele său este menționat o singură dată, când este publicată o acuarelă cu Catedrala catolică din Alba Iulia, v. Arhitectura, an III, 1924, p. 86. S-a păstrat însă în Arhiva Uniunii Arhitecților din România manuscrisul Goethe și Arhitectura, datat ianuarie 1956, în care Marcel Maller descrie atitudinea lui Goethe față de arhitectură, ilustrând manuscrisul cu câteva schițe ale sale.

4 Arhiva Uniunii Arhitecților din România, Marcel Maller – fișa de înscriere în UAR, 1953, diploma numărul 71/ 34406/ 1921.

5 Marcel Culot, op. cit, p. 571.

6 În anul 1923 era membru al Societăţii Arhitecţilor Români, fiind menționat în Tabloul Arhitecților, adresa sa fiind Calea Dudeşti nr. 41.

7 Marcel Culot, op. cit, p. 571.

8 Ibid., p. 571.

9 Arhiva Uniunii Arhitecților din România, Marcel Maller – fișa de înscriere în UAR, 1953.

10 Marcel Culot, op. cit, p. 571.

11 Arhiva Uniunii Arhitecților din România, Marcel Maller – Referat către Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale. Comisia pentru stabilirea pensiilor personale, martie 1957.

12 O parte din clădiri nu au fost identificate la data publicării articolului, schimbarea adreselor poștale îngreunând cercetarea.

13 În România, lucrările lui Rudolf Fränkel sunt semnate de arhitecţi români, printre care şi Marcel Maller, întrucât arhitectul german nu avea drept de semnătură în ţara noastră. Din acest motiv, informaţiile despre unele lucrări sunt contradictorii: blocul şi Cinematograful Scala din Bucureşti (Bd. gen. Magheru nr. 2-4) au fost construite în 1934-1935 sau în 1937, autori: Ioan Gh. Mayer (sursa: Arhitectura, 1941) / arh. Rudolf Fränkel şi arh. Marcel Maller (sursa: Dorian Hardt/ Arhiva Uniunii Arhitecților din România, Marcel Maller – fișa de înscriere în UAR, 1953) v. Studiu istoric de fundamentare a intervențiilor, mansardarea construcției – Imobil str. Braziliei nr. 19, Șerban Popescu Criveanu, urbanist Alexandra Hajnsek, ian. 2013

14 Arhiva Uniunii Arhitecților din România, Marcel Maller – fișa de înscriere în UAR, 1953.

15 Arhiva Uniunii Arhitecților din România, Marcel Maller – dosar de înscriere în UAR, 1953.

16 Arhiva Uniunii Arhitecților din România, Referat către Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale. Comisia pentru stabilirea pensiilor personale, martie 1957.

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog