alege_allplan

Anunțarea rezultatelor jurizării concursului național BAV 2016

Evenimentul de anunţare a rezultatelor jurizării concursului pentru proiectul participării româneşti la BAV 2016  (http://www.uarconcursuri.org/castigatori-bav16) a fost organizat la Sala de expoziţii a UAUIM, în prezenţa unora dintre membrii juriului, reprezentantului Ministerului Culturii, Monica Morariu, în mod neaşteptat şi a consilierului prezidenţial prof. dr. arh. Sergiu Nistor şi a fost deschis, în calitate de amfitrion, de prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc, organizator al concursului din partea UAR. Revista „Arhitectura”, prezentă la eveniment, a luat membrilor juriului prezenţi opinii spuse „la cald” despre concurs, proiecte şi pavilioanele României de la Veneţia, aşa cum se prefigurează din proiectul câştigător. Au fost adresate întrebări despre organizarea concursului şi problemele jurizării, despre răspunsurile concurenţilor la tema propusă de directorul general al BAV 2016, arhitectul Alejandro Aravena – „Reporting from the Front”, despre raportul între viziunile şi conceptele propuse şi calitatea proiectului expoziţional, despre ce este important de transmis opiniei publice în legătură cu proiectul care va fi realizat la Veneţia.

 

Dr. arhitect Viorica Curea, preşedinte al UAR, membru al juriului

Uniunea Arhitecţilor din România a făcut parte din echipa celor patru parteneri care au organizat participarea românească la Bienala de Arhitectură de la Veneţia în 2016 – alături de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român. UAR a avut şi onoarea, dar şi răspunderea concursului care să selecteze proiectul de amenajare a pavilioanelor de la Veneţia ce vor reprezenta România, în concurenţă cu ţări din Europa şi alte continente. Este o confruntare importantă, cu o temă dificilă, cum au putut constata concurenţii, dar foarte interesantă. Tema a părut că derutează la început. Există o adevărată luptă, arhitecţii nu lucrează numai în birouri, ci sunt confruntaţi cu societatea, politicul, legislaţia. Această luptă există la noi – frumuseţea pădurilor carpatine care ajung stive de lemn, oraşe şi centre istorice al căror patrimoniu se distruge, dispare. Am căutat şi o altă latură a profesiei de arhitect, creativitatea, păstrarea lucidităţii, dar şi laturile frumoase ale vieţii. Lucrurile grave pot fi spuse şi cu umor, veţi vedea în proiectul câştigător.

 

Arhitect Attila Kim, comisarul BAV 2016, preşedintele juriului

Tema a invitat la discuţie – poţi să vorbeşti despre problemele tale sau cele globale, dar în proiectul selectat se pune o oglindă în faţă, care reflectă automatismele noastre, când nu reuşim să ne dăm doi paşi în spate, să examinăm lucrurile. Bienala de Arhitectură de la Veneţia nu mai e un loc de întâlnire a arhitecţilor, se adresează publicului larg care vine cu întrebări, şi nu neapărat despre tendinţele în arhitectură. Bienala are o altă menire, poate că e prima ediţie când se introduce dialogul public despre arhitectură. Rolul meu în acest juriu a fost şi din postura în care am renovat pavilionul din Giardini, de la Veneţia, anul trecut. Obiectiv, am urmărit nivelul expoziţional şi am remarcat că în proiectul câştigător concentrarea a fost pe obiect, nu s-a mizat pe amenajarea spaţiului, faţă de alte proiecte care numai pe asta au contat. Din punct de vedere al calităţii generale a participării, trebuie să tragem un semnal de alarmă, calitatea nu e foarte ridicată pe ansamblu, sunt birouri în ţară care şi-ar fi putut aduce o contribuţie la proiectele pavilioanelor.

Ce doresc să transmit este că îşi va începe activitatea Clubul Bienalei de la Veneţia, care va reuni organizatori, foşti expozanţi sau foşti membri ai juriilor concursurilor, deopotrivă pentru secţiunea de arhitectură, cât şi de artă. În februarie va fi o întâlnire importantă, cu prezentarea proiectelor selectate de juriu. Sperăm să prezentăm proiectul care va fi realizat la Veneţia, și după inaugurarea Bienalei, şi reacţiile presei internaţionale. Ideea a pornit din necesitatea ca despre Bienala de la Veneţia să se discute mai mult. Trebuie dezbătute problemele expunerii la Veneţia, inclusiv birocraţia care însoţeşte realizarea şi pentru care echipele nu sunt pregătite atunci când câştigă concursul. Clubul ar trebui să dezvolte chiar un sprijin pentru expozanţi. Clubul va avea ca loc de întâlnire spaţiul de la demisolul sediului UAR din str. Dem Dobrescu (Piaţa Platului), oferit de Uniune.

 

Profesor dr. arhitect Augustin Ioan, UAUIM, membru al juriului

Nivelul proiectelor depuse trebuie pus în relaţie cu tema, care a fost foarte politică, foarte de stânga, dl Hanganu spunea „sud-americană”. Tema conducea aproape de la sine la un tip de abordare care nu e foarte populară în România, chiar şi în zona de ONG-ism urban, social, mai degrabă reactiv, nu conceptual. „Reporting from the Front” presupunea existenţa a două tabere care se înfruntă. Ideile „politice”nu au fost exemplare până la capăt, nu erau susţinute, iar proiectele expoziţionale nu lămureau cu ce „tabără ţineau”. Mi s-a părut însă interesantă implicarea și a altor specialişti decât arhitecţii. E un câştig. Într-o formulă diferită de concurs, de organizare a întregului proces de obţinere a unui proiect câştigător, ar fi preferabil să fie mutat mai „în amonte” cu 2-3 luni, în două faze, în prima să selectezi un număr de proiecte, apoi să comunici cu curatorii, să vezi ce vor… timpul nu a permis juriului să fie foarte sigur pe explicitarea proiectelor. Mă tem că juriul a pus „de la el”….Mă aşteptam poate la mai mult din partea concurenţilor.

 

Profesor dr. arhitect Dan Sergiu Hanganu, Canada, membru al juriului

Tema depăşeşte arhitectura. Tema tipică sud-americană se potriveşte ţărilor foste comuniste, mai puţin celor din Europa occidentală sau America de Nord. Personal, aş dori ca echipa care a câştigat să se gândească că deasupra este România. Dincolo de virtuţile unor oameni, de talentul sau dibăcia unor profesiuni, ei reprezintă o ţară. Mesajul de transmis prin BAV: războiul nu s-a terminat. Ei au ocazia să atace tema, să marcheze confruntarea. Sper să folosim ocazia pentru participarea la discuţia generală şi, în al doilea rând, să ne prezentăm noi, cu specificul nostru. Cineva are curajul într-un mod care aminteşte de comedia dell’arte, de New York, New York, de vodevil, de Charlie Chaplin, râzând. Proiectul care ne va reprezenta are obligaţia acestui mesaj: vizitatorii trebuie să vadă dincolo de parada păpuşilor animate, amuzante, cinice, uneori, groteşti, caricaturale, ce e în spate, codificat. Dacă mesajul profund va fi înţeles, ţara va fi câştigată. Lumea aşteaptă mai mult decât de la un joc de păpuşi. Alegoria este serioasă, o tragedie poate. Ca în piesa lui Jean Anouilh, L’Alouette (Jeanne d’Arc), când regizorul vine pe scenă şi opreşte arderea pe rug… să terminam într-o cheie victorioasă, cu încredere că lumea poate fi mai bună… deşi în jurul nostru nu prea e aşa. Mi-a plăcut asocierea dintre un arhitect, un păpuşar și un grafician. Extraordinar! Şi le doresc succes.

 

Dr. arhitect Andrei Şerbescu, UAUIM, membru al juriului

Dacă vorbim de răspunsul participanţilor la concurs în raport cu arhitectura, proiectele arată o manieră care se apropie altfel de arhitectură. Întrebarea pusă prin temă a fost diferită de data asta. Este o căutare extrem de mare în planul social, există o diversitate de moduri de raportare a arhitecturii la tema Bienalei, iar câştigătorii au avut curajul de a strica această perspectivă „sud-americană” propusă de Aravena. Problema este foarte apăsată, dar ei o trec într-un alt registru. Au fost proiecte cu răspunsuri şi rezolvări interesante, perspectiva lor însă a fost remarcată şi selectată.panorama

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog