RDW

Sebeș 2.0 – despre locuri uitate

06-S-v2-0-3D-03-persp

Unul din fenomenele pe care le găsesc fascinante este evoluţia obiectelor uitate și regăsite, a unei jucării rătăcite cu zece ani în urmă, a unei carcase de maşină ruginite care se contopeşte cu verdeaţa din jurul ei în grădina proprietarului, a construcţiilor și spațiilor lăsate să trăiască libere odată ce, să spunem, au ieşit din rolul funcţional pentru care au fost create.

În această categorie intră multe obiecte de patrimoniu arhitectural defensiv pe care la avem ca țară, care, din păcate, în majoritatea cazurilor sunt, pur și simplu, uitate, ajungând, în contextul actual sociopolitic și economic, copilul nedorit care cere multă atenţie și, cu siguranţă, o reeducare straşnică pentru a reintra în rând cu lumea. Spun reeducare pentru că este o terminologie încărcată de conotaţii negative, dar care, până la urmă, nu înseamnă altceva decât o reprogramare a ceea ce a rămas pentru a scoate la lumină ceea ce odată a reprezentat ceva sau a aduce pe scenă și a reînsufleţi argumentat și sustenabil un obiect pierdut în căutarea unei noi identităţi.

Acestea sunt premisele cu care am pornit în derularea unui pachet de practici împreună cu studenţii de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timişoara în oraşul Sebeş. Practicile, susţinute cu ajutorul Primăriei Sebeş și Asociaţiei GISAS, au ca scop, pe termen lung, prezentarea de alternative viabile, teoretice și atragerea cetăţenilor în participarea activă și în cunoştinţă de cauză la modelarea din punct de vedere urbanistic și social a oraşului. Prin rezultatele studiilor, vrem încurajarea locuitorilor de a înţelege, accepta și promova direcţii de dezvoltare fireşti, actuale și ancorate în realităţile oraşului ce trebuie urmate pentru a valorifica și exploata benefic valoarea fondului construit existent.

12235362_10208196529694657_581637817_o

Motivul principal în iniţierea acestui demers îl reprezintă dematerializarea vizibilă fizic a zidurilor cetăţii Sebeş și, de multe ori, intervenţiile nelalocul lor din Zonele de Protecţie sau imediata lor vecinătate, zone a căror marcare rămâne, din păcate, în dosare arhivate sau planşe pe pereţii primăriei.

Conştientizarea populaţiei asupra potenţialului latent care aşteaptă cuminte „în spatele grădinii” vremuri mai bune încercăm să o obţinem prin prezentarea de alternative benefice în care, teoretic, aplicăm reguli actuale și intervenim strategic, minimal.

În atingerea acestui rezultat am ales ca metodă expoziţia de proiecte-studiu și conferinţa cu dezbatere publică pe temele alese. Activând în cadrul UPT, am găsit factorii care să susţină cheltuielile de cazare și alimentare pentru un grup de studenţi cu care să studiem și să analizăm obiectiv zonele de implantare și să concepem strategii de dezvoltare în punctele alese, mizând pe o etapizare în trei părți, în funcţie de criteriul de analiză ales: existent-intervenţie-rezultat prognozat.

La fel cum a crea un precedent sau a face un exemplu atrage reacţii controversate din care un mic procent poate să urmeze situaţia creată, am încercat, prin ceea ce am avut, ca intervenţia virtual-teoretică, să anticipăm, funcţie de rezultatele analizei situaţiei existente, un rezultat concret ancorat în realitate.

Acest workshop din Sebeş este în al doilea an de desfăşurare și, de această dată, una din temele de studiu este promovarea, repersonalizarea și reactivarea socială a unui spațiu/ obiect a cărui identitate a fost pierdută. Zona de studiu este reprezentată de un tronson din zidul de fortificație a orașului, element de patrimoniu de mult dezbrăcat de rolul funcțional inițial. În prezent, el reprezintă strict o limită lăsată să se deprecieze odată cu trecerea timpului.

Elementul arhitectural a devenit accesibil odată cu demolarea sălii Cinematografului Progresul, a cărui curte interioară o mărginea. Locul grădinii de vară a fost asfaltat, devenind un parcaj auto necesar, ca utilitate, dar discutabil ca amplasament, acesta reprezentând, de altfel, și unul din motivele principale ale alegerii locului ca obiectiv de studiu.

Prima etapă a reprezentat-o studiul la fața locului, pentru a înțelege contextul, fondul construit, atuurile sau aspectele negative ale acestuia, practic, toți factorii sociali sau construiți care, printr-o intervenție minimă, justificată, ar putea oferi o soluționare mai bună a problemelor sau conflictelor existente.

Studiul existentului a pornit de la delimitarea unei zone de influență a elementului spațial și, odată conturul ales, s-au folosit criterii de analiză pornind de la regimul juridic al terenurilor, amplasarea spațiilor verzi și legăturile dintre ele, regimul de înălțime a construcțiilor, zgomot, texturi și cromatică și, mai ales, circulații auto și pietonale.

Concluziile utile au fost date de circulația pietonală, care pentru toată zona de sud a orașului (direcția străzii Dorin Pavel – circulație mixtă), din punct de vedere al accesibilității centrului, necesită un mare ocol pentru ambele variante de acces (pe poarta vestică a cetății sau Strada Bistrei, în sud-est). O continuare a traseului pietonal aferent străzii Dorin Pavel ar optimiza lucrurile, oferind în mod direct, imediat, un confort sporit pietonilor.

Un alt element important rezultat din studiul regimului de înălțime a fost o anumită permisivitate la nivelul zidului de fortificație. Crenelurile sunt parțial demolate până la nivelul meterezei punctual, astfel că introducerea unui element de trecere peste zid nu i-ar altera profilul general.

Amplasamentul unei astfel de treceri a rezultat din analiza situației juridice a terenurilor din zona studiată. Astfel, avem exact situația necesară unei potențiale implementări a unei legături pietonale pe direcția explicată mai sus.

Se intervine la nivelul accesibilității zidului și din exteriorul cetății, în paralel cu reconstituirea traseului de pe metereze. Traseul în cauză se va face printr-o replică în lemn a structurii defensive, cu o coborâre în zona publică, asfaltată în prezent. Aceste două direcții vor aduce traseele pietonale în două puncte juxtapuse, separate doar de fosta fortificație. Rolul inițial al acesteia, de limită, respectiv, de spațiu actual destructurat, va fi depășit prin implementarea unei circulații pe verticală, independentă și articulată față de obiectul de patrimoniu, nepunându-l pe acesta în umbră, ci, din contră, exploatând imaginea prin intermediul diferitelor puncte de vizualizare.

Odată intrați „în cetate”, traseul de pe metereze va avea ca rol direct crearea unui cadru relaxat, pozitiv, cu personalitate-cadru care, cu siguranță, va crește rolul social al zonei. Identitatea nou-creată va atrage după sine, în zonele protejate din spatele zidurilor, funcțiuni potrivite, adecvate sitului și justificate social, față de parcajul existent.

Sebeșul este considerat unul din oraşele cu cele mai mari investiţii din țară, Combinatul KronoSpan sau Mercedes punând definitiv micul burg pe harta României. Putem lua în calcul că este un oraș care se va găsi la intersecţia a două autostrăzi, A1 și A3, spre Cluj. Totuşi, este un oraș în care, deși şomajul este zero, lipsesc energia și dinamismul ce ar trebui să vină odată cu factorii mai sus-menţionat și, mai ales, imaginea clară asupra drumului ce trebuie urmat pentru a avea, pe termen lung, o dezvoltare durabilă.

12235682_10208196528254621_1380060652_o_io

Ceea ce am găsit tot timpul interesant este încremenirea în timp până și a centrului care nu a suferit intervenţii majore, fiind foarte bine prezervat, intervenţiile fiind minore și de suprafaţă. În acest context „amorţit”, ideea de a face ceva care să atragă lumea și să facă apel la acea latură ascunsă, participativă, a stârnit iniţial neîncrederea comunității în continuitatea inițiativei: „Au fost și alţii, și nu s-a ales nimic…”.

În al doilea an, deja interesul stârnit a fost mai mare și a fost urmat de atitudinea uşor surprinsă, dar încrezătoare în găsirea unor soluţii rapide de dezvoltare pentru a nu pierde valul de interes. Împreună cu Comisia de Urbanism din cadrul Primăriei Sebeş, se încearcă promovarea dezvoltării ideii de pietonalizare a centrului oraşului și implementarea de proiecte cu finanţări europene în acest sens, prin încurajarea unui grup de lucru care să promoveze un plan de dezvoltare pentru centrul oraşului și zona de protecţie, urmând exemplul orașelor vecine Alba Iulia și Sibiu.

Acest lucru se întâmplă pe fundalul pregătirii, ca studii, a unui nou pachet de practici de arhitectură, participarea studenţilor de la Facultatea de Istorie din Cluj și contactarea Facultăţii de Arte din Timişoara, secţia Design Vestimentar, pentru implicarea lor în realizarea altor workshopuri în paralel cu cele deja inițiate.

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog