alege_allplan

Reinterpretând simbolurile socialismului | Reinterpreting Socialist Symbols

12281561_smal

Autor: Silviu Aldea

Ediție bilingvă română-engleză

Editura Tact, Cluj-Napoca, 2015

 

Silviu Aldea, arhitect și profesor asistent la Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, studiază „rolul, semnificația și mesajele moștenirii materiale a socialismului”, în Europa Centrală și de Est post-1989, cu exemple, în principal, din România, Bulgaria, Germania și Polonia. Reinterpretând simbolurile socialiste este o analiză complexă și comparativă a memoriei istorice a patrimoniului socialist în fostele state comuniste, accentuând, în special, arhitectura și monumentele din trecutul comunist. Autorul încearcă să înțeleagă atitudinile contemporane privind arhitectura socialistă concentrându-se pe impactul fenomenelor de globalizare, precum consumerismul extrem și fenomenele specifice statelor post-socialiste, cum ar fi necesitatea de a uita sau răzbunarea, care sunt principalele forțe de presiune și motive de schimbare a arhitecturii și a mediului construit (p. 46). El susține că paradigma arhitecturii socialiste este, în principal, negativă, subliniind că, în general, „arhitectura a fost dintotdeauna asociată într-un fel sau altul cu puterea, moștenind gloria, celebritatea sau vinovăția creatorilor săi” (p. 107).

Cartea Reinterpretând simbolurile socialiste este tematic organizată în secțiuni dedicate orașului socialist contemporan, factorilor de presiune care apasă asupra orașului post-socialist și noile roluri post-socialiste, cu un capitol de concluzii foarte bine organizate și detaliate. Autorul aduce trecutul socialist în fruntea argumentelor sale. Silviu Aldea subliniază rolul său în modelarea societății post-1989, aceasta nu este doar o chestiune de dezbatere intelectuală sau modelare și dictare a dezvoltării noului mediu construit, dar trecutul comunist este, de asemenea, parte a culturii cotidiene, integrată în viața de zi cu zi, prin diverse acte de consumerism, cum ar fi transformarea fostelor clădiri în centre comerciale sau revitalizarea și succesul unor foste branduri de succes comuniste (Rom, Polar, Pegas, Kofola, Tisa) sau acte de cultură, cum ar fi reprezentările trecutului socialist în muzee sau cinema, cuprinse în fenomenul de „ostalgie”. În plus, el nu ratează ocazia de a arăta continuitățile dintre fostele regimuri comuniste și cele politice actuale din Europa de Est, arbitrarul sau ironia situațiilor, printr-o paralelă între demolarea Mausoleului lui Gheorghi Dimitrov în Bulgaria post-socialistă sau demolarea Paulinierkircke din Republica Democrată Germană. Contestarea trecutului este parte a procesului de legitimare a oricărui nou regim. Un punct forte special al analizei sale se află în explorarea intervențiilor creative și în actele de interpretare ale tinerilor artişti, cum ar fi cazul: Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca sau fostul Club Electroputere din Craiova, ale căror spații sunt folosite pentru manifestări de artă și cultură contemporană, expoziții, dezbateri etc. În acest context, el susține că aceste spații acționează împotriva gentrificării artei, spre deosebire de lipsa de „inovare a muzeelor” sau de „caracterul comercial prea pronunțat al galeriilor de artă (p. 176-178).

Reinterpretând simbolurile socialiste revizitează în diferite instanțe rolul culturii de consum și consumerism în schimbarea mediului construit. El susține că regimurile comuniste nu au dat suficientă importanță consumului, astfel „consumerismul și loisirul, în această logică, sunt doar mijloace de asigurare a condițiilor alimentare, vestimentare sau de repaus pentru scopul suprem al avansului industrial și depășirea planurilor cincinale (p. 75)”. Deși, până de curând, cercetătorii în domeniu au caracterizat consumerismul în Europa de Est în timpul regimurilor comuniste ca inexistent sau că prăbușirea regimurilor comuniste a fost, de asemenea, un rezultat al incapacității statelor socialiste de a furniza bunuri de consum, studii recente (Susan E. Reid, Mark Landsam, Katy Pence, Ina Merkel, Małgorzata Mazurek, Mary Neuberger etc.) au demonstrat că consumerismul a avut un rol într-o societate deficitară și statele comuniste au fost mai sensibile decât s-a crezut anterior la cerințele consumatorilor și au recunoscut, de asemenea, importanța consumului. Prin anii 1960-1970, cultura consumerismului și consumul de masă au devenit o realitate în Europa de Est. Bazându-se pe studiul lui Mariusz Czepczynski, Peisaje culturale ale orașelor post-socialiste: Reprezentarea puterii și a nevoii, Silviu Aldea sugerează că, de multe ori, simbolurile socialiste sunt folosite în alimentarea consumului de masă, fie prin transformarea din „circuri ale foamei” în „catedrale ale consumerismului” (folosind terminologia lui George Ritzer) sau prin intermediul consumerismului cultural/ economic în care se implică muzeele. Interpretarea sa poate fi, de asemenea, văzută ca un exemplu al unor dezbateri și dileme comune în arhitectură: „cum să practice în cadrul unei culturi de consum cu care nu se simt în întregime confortabil”, care a început de îndată ce primele magazine universale au fost construite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Cartea lui Silviu Aldea plasează arhitectura post-socialistă și dezbaterile de arhitectură într-o perspectivă mai largă, în timp ce arată legăturile dintre țările din Europa de Est, precum și între estul și vestul Europei. Autorul face în mod constant referiri la cazuri similare din fostele țări socialiste din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Palatul Național Socialist din Sofia, Casa Poporului din București, Augustus Platz în Leipzig. Bazată, în principal, pe surse secundare, acoperind o mare parte a regiunii, autorul pune, de asemenea, într-o nouă lumină aspecte din România post-socialistă. Reinterpretând simbolurile socialiste este o contribuție valoroasă pentru arhitecți, istorici, studenți la Arhitectură și Istorie, dar și pentru cititori, în general. În concluzie, cartea este un argument convingător pentru înțelegerea multiplelor reprezentări și interpretări din trecut, precum și rolul lor în politizarea prezentului.

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog