alege_allplan

Proiect de diplomă: The Urban Path – Muzeul Epocii Eneolitice, Deva

Imaginea machetei

Stud.-arh. Fabian LUCA

Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, 2016

Traseul urbanistic propus

Dezvoltarea temei Muzeului Epocii Eneolitice preia stratificația arheologică a orașului Deva și o transpune într-un parcurs urbanistic narativ. Analizând circulația turiștilor în oraș, traseul face o conexiune între trei monumente care aparțin unor epoci diferite. Punctul de pornire al parcursului este Magna Curia, palat baroc, urmat de reședința lui Petru Groza (vila modernistă proiectată de Horia Creangă) și se încheie la Cetatea Devei, fortificație dacică. Un popas turistic al acestui parcurs urban ar urma să fie Muzeul Epocii Eneolitice.

Arheologia urbană

Primul filtru inițiatic al parcursului urbanistic poartă vizitatorul spre Muzeul Epocii Eneolitice, care realizează o scenografie în spațiul existent. Aici se folosesc Cetatea Devei, conul vulcanic, telecabina pentru a forma un nou spațiu public: Piața Cetății, aflată în legătură cu muzeul propus.

Muzeificarea epocii eneolitice

Muzeul propus reitereză istoria eneolitică într-o arhitectură contemporană. Pentru a păstra laitmotivul lapidariumului (aici încorporat în muzeu), acesta fuzionează cu lapidariumul la nivelurile subterane. O astfel de mediere spațială se dezvoltă până în spațiul public printr-un urban scoop, un amfiteatru amorf.

Tectonica muzeului. O arhitectură topografică

Aici, arhitectura realizează o mediere între contextul dens construit și spațiul muzeal propus. Prin urcușul anvelopantei muzeului vizitatorii trec printr-un filtru de vegetație similar cu o călătorie inițiatică în lumea muzeificării unei epoci trecute. Accesul din exterior spre terasele panoramice ale Muzeului Epocii Eneolitice se face printr-un parcurs similar cu atmosfera arheologiei mistice. Terasele panoramice dispuse la niveluri diferite de percepție au rolul de a inhala peisajul și, odată cu el, o parte din istoria antică a județului.

Aspectul funcțional al muzeului

Accesul publicului se face din lapidariumul de la nivelul demisolului (un spațiu claustrant, întunecat), iar pe parcurs ce vizitatorul se deplasează ascensional în interiorul muzeului, spațiile de expunere devin mai vitrate. Transparența galeriilor de expunere crește exponențial, culminând cu ultimul nivel, unde o enormă fațadă-cortină oblică luminează statuile epocii medievale.

Concluzie

Urbaniștii secolului al XXI-lea militează pentru o observare cât mai îndeaproape a orașului, de aceea muzeul propus la baza Cetății Devei este un manifest al „acupuncturii” urbane. Acest punct in extremis este prezentat în proiect ca fiind singura modalitate de a crea o conexiune între obiectul-ruină și vizitator.

Îndrumător: conf. dr. arh. Dorina Vlad

 

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog