Despre INGLASS 2012 și despre sustenabilitatea arhitecturii, cu Șerban Țigănaș

10.05.2012

Pe 23 aprilie ABplus Events și Ordinul Arhitecților din România au deschis seria celor trei evenimente internaționale organizate în 2012, cu INGLASS:

„INGLASS a fost o conferință de arhitectură, alimentată de comunicări venite nu numai din partea unei pleiade de arhitecți invitați, reprezentând birouri europene remarcate și în plină activitate creatoare, ci și din partea zonei de vârf a industriei construcțiilor, cea care dezvoltă prin cercetare materiale, sisteme și tehnologii avansate. Li s-au alăturat invitați remarcabili din sfera ingineriei structurilor pentru construcții, zonă care își aduce și ea o contribuție importantă la calitatea arhitecturii.

Mesajul pe care l-am adresat din partea Ordinului la deschiderea lucrărilor a descris obiectivele organizatorilor transpuse în formatul conferinței și anume o convergență a mediului profesional creativ cu cel economic, productiv și comercial, adică schimbul de idei și informații de natură profundă și recentă și etalarea rezultatelor nu întotdeauna suficient de vizibile ale cercetării arhitecturale, a acelui ”research by design”, fie că vine din partea birourilor valoroase, fie din partea industriilor de vârf, care dezvoltă împreună cu arhitecții soluții creative, avansate. Conferințele nu sunt și nu trebuie să fie doar apanajul mediului academic, care riscă în România și în domeniul arhitecturii să rămână decuplat de profesie și de fenomenul construirii. Am amintit faptul că recunoaștem importanța și relevanța comemorărilor, a celebrării trecutului, a înaintașilor, dar credem că mai ales acum, când România este confuză în ceea ce privește opțiunile pentru calitatea spațiului construit și rolul arhitecturii în calitatea vieții, trebuie să fim concentrați pe viitor, pe ”a proiecta”, adică ”a arunca înainte”, ”pro jetter”, discutând despre și cu cei care sunt angajați acum în avangarda profesiei.

Numitorul comun al prezentărilor a fost sustenabilitatea arhitecturii în multiple formule, prezentată ca fiind o preocupare constantă și implicită a arhitecturii contemporane europene, dar îmbrăcând forme diferite, într-o combinatorică practic infinită datorată multiplelor strategii posibile în abordarea holistică a complexității arhitecturale. Steven Ware (Art&Build), arhitect, scriitor, licențiat în biochimie a arătat cum universul microscopic poate influența detalii de arhitectură (Chèque Déjeuner, Paris); Willem Brujin (Baumschlage Eberle Group) a adus în discuție rafinarea extremă a soluțiilor pentru o logică arhitecturală care urmărește o filosofie prin care sustenabilitatea este atinsă dacă arhitectura rămâne valabilă în timp, fără a se perima în mai puțin de 100 de ani și de asemenea a ilustrat relația superbă dintre beton și sticlă în viziunea Baumschlager Eberle; Lucas Diaz Sierra și Gustavo Diaz Garcia (Diaz y Diaz Arquitectos) au arătat cum se construiește pentru toate cele cinci simțuri, în perfectă asumare a spiritului locului; Dejan Sekulovski (Syndicate Studio LLC) a arătat nenumărate căi de a folosi sticla în relație cu betonul; Paolo Brescia (OBR – Open Building Research) și-a exprimat convingerea că îți poți găsi propria modalitate de expresie prin sustenabilitate și că interacțiunea între arhitectură și cei care folosesc spațiul poate să fie vie; Bogdan Babici (Tecon) ne-a purtat în profunzimea demersului pentru proiectul premiat la anuala OAR București 2011, o excelentă integrare în peisaj; Martin Brischnik (GS Architects Office) a făcut o demonstrație de măiestrie posibilă cu obiectivele arhitecturii de corporație; Juan Coll-Barreu (Coll-Barreu Arquitectos) a vorbit despre intensitate exemplificată prin încercări arhitecturale; Miguel Pallares Lopez (Piuarch) ne-a introdus în labirintul reflexiilor generate de sticlă, în vreme ce arhitectura celor de la GAD – Global Architectural Development, sub bagheta lui Gokhan Avcioglu s-a prezentat ca o largă deschidere spre aspirațiile umane care își găsesc răspuns în spații construite.

Cercetarea care însoțește și precede utilizarea infinită a sticlei în arhitectură în relație cu celelalte materiale a fost adusă în atenția publicului de reprezentanții câtorva dintre cele mai dedicate firme europene sau globale prin Mădălina Ghibuși (Saint-Gobain Glass), Eric Wroldsen (Guardian Glass), Mihai Moțoc (Glulam), Ion Croitoru și Irina Horomnea (Glass Expert), Bogdan Lazăr (Reynaers), Nebojša Buljan (Permasteelisa), Patrick Coppee (Okalux), Julia Escher (Bohle), Radu Vieru (Sika) și Dragoș Matei (AGC Flat Glass). Marilor provocări inginerești legate de utilizarea sticlei în construcții speciale le-au răspuns Dragoș Marcu (Popp și Asociații) și Dan Dubina (Asociația Producătorilor de Construcții Metalice din România), arătând cum ingineria avansată își are locul în creația sustenabilă.

O să sfârșesc cu începutul: în deschiderea INGLASS a avut loc sesiunea de prezentări ”Junior”, a studenților, o nouă formulă adusă de ABplus Events, în care Corina Cristescu (Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București), Codruța Ghiran (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), Iulia Olimpia Muntean (Universitatea ”Politehnica” din Timișoara) și Costin Alexandru Lazăr (Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași) și-au adus contribuția întregind un posibil tablou al preocupărilor din cele patru școli de arhitectură reprezentate. Am văzut accente puse, în ordinea prezentărilor, pe obiectul construit, pe acțiunea publică și spațiul comunitar, pe proiectul complet, integrat sau pe observația teoretică. Să fie oare caracteristici și diferențe ale acestor școli? Vom putea vedea în sesiunile viitoare.