RDW
  • Sensibilitatea, firescul

    Arhitectul Lázár Csaba s-a remarcat încă din anii facultății ca fiind unul dintre cei mai talentați colegi, proiectele și maturitatea abordărilor sale confirmând acest lucru. De altfel, în memoria școlii de arhitectură din Cluj și a noastră, a corpului didactic, lucrarea sa de diplomă a rămas unul dintre cele mai notabile proiecte, prin complexitatea și maturitatea abordării unei reconversii funcționale a unui sit industrial din orașul natal Vlăhița și redarea acestuia comunității locale.

  • O DIPLOMĂ DE EXCEPȚIE

    Andreea Irimia, absolventă a Facultății de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, în iulie 2017, a profesat atât în țară, cât și în străinătate, în cadrul unor birouri de arhitectură. Proiectul ei de suflet rămâne până în acest moment lucrarea sa de diplomă, cu care a participat la numeroase expoziții și a obținut aprecierea unui juriu internațional.

  • „Cum ar arăta profesia de arhitect dacă, fără jertfă, ar fi stat zidul Meșterului Manole?”

    Fără site și carte de vizită, imersat în grupări de arhitecți cu cele mai exigente abordări, prezent în arhitectura contemporană autohtonă cu lucrări mărunte sau de scară amplă, Macalik dezvoltă teme de arhitectură media, telecom, birouri, sacral, locuire, restaurări de patrimoniu, reabilitare urbană.

  • Arhitectură și Cinematografie

    O teză de doctorat care vorbește despre tertipurile la care apelează scenografii și regizorii de film pentru a obține atmosfera de care au nevoie pentru scena din care face parte respectivul decor și despre posibilitatea de a utiliza aceste tertipuri în amenajările de interior, pentru a obține un spațiu ce spune o poveste, ce degajă o anumită stare.

  • „Die Kunstfabrik”

    Dacă ar trebui să încheiem rândurile dedicate lui Adrian Kunst, am putea afirma că modul său de abordare a arhitecturii poate fi considerat paradigmatic, dar nu în sensul clasic, privitor la un principiu care distinge legăturile și opozițiile fundamentale dintre câteva noțiuni dominante cu funcțiile de comandă și control ale gândirii, ci ca o construcție mentală de anvergură, care oferă unui individ sau unei comunități, într-o anumită perioadă, fundamentul pentru crearea şi definirea unei identități şi conştiinţe de sine, urmărind astfel rezolvarea unor probleme sau sarcini în dimensiune temporală particularizată la arhitectură.

  • Tenace și răzbătător

    De la mari muzee regionale și până la amenajări interioare, același entuziasm se poate simți, fie că este vorba de mari modelări ale terenului și relația clădirii cu orașul, fie că avem de-a face cu o tratare sensibilă a lemnului pus sub lumină.

  • Câștigă prin IMPLICARE

    Pe arhitecta Xenia Furu am cunoscut-o „în direct” cu ocazia Bienalei Naționale de Arhitectură din anul 2018: „100 de ani de Arhitectură în România”, desfășurată în cadrul Anului European la Patrimoniului Cultural 2018. A participat la această deosebită competiție, caracterizată de o mare diversitate de secțiuni și manifestări, în cadrul celei mai dedicate dintre acestea: „Resvtaurare. Consolidare. Clădiri restituite comunităților”.

  • Favoriții publicului

    Interviul acesta răspunde intenției Uniunii Arhitecților din România de a face un număr al revistei ARHITECTURA despre Bienala Națională de Arhitectură 2018: 100 de ani de Arhitectură în Romania, pentru a evidenția faptul că putem marca un nou început, o nouă perioadă în arhitectura românească și nu doar că s-a încheiat o perioadă de 100 de ani.

  • Cu încredere…

    Deloc ușor, cu mult efort și cu pasiune, Vlad Eftenie reușește să introducă o nouă filă de studiu – „Abordarea metodică a fotografiei de arhitectură – conceptualizată și înțeleasă ca instrument complex în studierea spațiului”.

  • Aici și acum

    Adrian Spirescu:Întotdeauna arhitectura a suprapus/condensat date despre loc, beneficiar, arhitect, tradiție. Aceste date provin din educație/școala de arhitectură și sunt prezente și în proiecte/opera construită. Ele converg/aspiră permanent spre perfecțiunea formal / funcțională.

  • Form following Fiction

    Tot la începutul anilor 2000, ca student-arhitect, Mirel a fost premiat în cadrul concursului lansat de OAR (cu ocazia Congresului UIA de la Berlin) cu tema „Arhitectura ca Resursă“. După terminarea studiilor, a urmat o serie de stagii în Franța, Statele Unite și în echipa lui Radu Mihăilescu, care s-au dovedit foarte utile în formarea sa ca arhitect, colaborările cu colegi francezi continuând până astăzi.

  • ,,O bucurie după dealuri”

    La acest proiect beneficiarii și-au dorit din start o casă verde, independentă energetic și noi încercăm, în măsura în care se poate, să adoptăm concepte sustenabile. Cum putem observa în țările mai dezvoltate, a devenit o normalitate să se construiască case performante, eficiente din punct de vedere energetic. Acest proiect, cu toate că nu s-a dorit atingerea parametrilor de casă pasivă, în multe aspecte se apropie de acest standard.

  • The Profile of the Future Architects

    Cei despre care vorbesc se numesc Anamaria și Paul-Mihai Moldovan. Sunt căsătoriți și lucrează în ateliercetrei, un birou care a mai fost prezentat în Arhitectura 1906, la Arhitecturi în creștere, în numărul 1/2016 (661). A trecut un timp de atunci, dar tinerii nu au stat pe loc, continuând să realizeze proiecte și să participe la BNAB, la fiecare ediție.

  • Acasă. Arheologie și psihanaliză

    A fost casa din Munții Tatra un acasă pentru mine? E greu de spus, căci pe vremea aceea, pur și simplu, nu îmi puneam astfel de întrebări și, oricum, cred că încă nu aveam aparatul necesar pentru a percepe astfel de nuanțe. Îmi aduc aminte, desigur, de camerele casei, de mobila „modernă” a micii burghezii interbelice, mai mult solidă și funcțională decât elegantă (șifonierul copilăriei mele, de pildă, un paraleliped negru și lucios, a devenit șifonierul copiilor mei până când aceștia, disperați de culoarea sa antipatică, ne-au cerut ca măcar să-l vopsim într-o culoare mai veselă; mai trăiește și acum, neatins de vârstă).

  • BIENALA NAȚIONALĂ DE ARHITECTURĂ ediția a XIII-a „100 de ani de Arhitectură în România”

    Bienala Națională de Arhitectură este cel mai important eveniment profesional al breslei arhitecților organizat de 25 de ani fără întrerupere (începând din 1994) de către Uniunea Arhitecților din România.
    Bienala are un concept bine definit pentru fiecare ediție, propus de conducerea Uniunii Arhitecților din România, structurat ca program cultural, cu conținut complex și de maximum interes, atât pentru participanți, cât și pentru public.

Arhitectura nr. 2-3/2019 – Dosar Tematic

Arhitectura nr. 2-3/ 2019(...)Bienala are un concept bine definit pentru fiecare ediție, propus de conducerea Uniunii Arhitecților din România, structurat ca program cultural, cu conținut complex și de maximum interes, atât pentru participanți, cât și pentru public. În 2018, tema BNA a fost „100 de ani de Arhitectură în România” - o ediție istorică nu numai prin festivismul momentului, ci și prin amploarea participării. Desfășurarea Bienalei în întreaga țară a făcut ca a XIII-a ediție să fie cea mai amplă și cea mai disputată, cu cea mai largă și cea mai tânără participare; o ediție cu proiecte ingenioase, care a dovedit că arhitectura de valoare se face în toate colțurile țării. Bienala Națională de Arhitectură a arătat că avem o tânără generație de arhitecți talentați, implicați, disponibili și entuziaști, că ștafeta a fost preluată cu succes.
Citiţi mai mult

Revista

Sensibilitatea, firescul

Arhitectul Lázár Csaba s-a remarcat încă din anii facultății ca fiind unul dintre cei mai talentați colegi, proiectele și maturitatea abordărilor sale confirmând acest lucru. De altfel, în memoria școlii de arhitectură din Cluj și a noastră, a corpului didactic, lucrarea sa de diplomă a rămas unul dintre cele mai notabile proiecte, prin complexitatea și maturitatea abordării unei reconversii funcționale a unui sit industrial din orașul natal Vlăhița și redarea acestuia comunității locale.

O DIPLOMĂ DE EXCEPȚIE

Andreea Irimia, absolventă a Facultății de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, în iulie 2017, a profesat atât în țară, cât și în străinătate, în cadrul unor birouri de arhitectură. Proiectul ei de suflet rămâne până în acest moment lucrarea sa de diplomă, cu care a participat la numeroase expoziții și a obținut aprecierea unui juriu internațional.

„Cum ar arăta profesia de arhitect dacă, fără jertfă, ar fi stat zidul Meșterului Manole?”

Fără site și carte de vizită, imersat în grupări de arhitecți cu cele mai exigente abordări, prezent în arhitectura contemporană autohtonă cu lucrări mărunte sau de scară amplă, Macalik dezvoltă teme de arhitectură media, telecom, birouri, sacral, locuire, restaurări de patrimoniu, reabilitare urbană.

Arhitectură și Cinematografie

O teză de doctorat care vorbește despre tertipurile la care apelează scenografii și regizorii de film pentru a obține atmosfera de care au nevoie pentru scena din care face parte respectivul decor și despre posibilitatea de a utiliza aceste tertipuri în amenajările de interior, pentru a obține un spațiu ce spune o poveste, ce degajă o anumită stare.

„Die Kunstfabrik”

Dacă ar trebui să încheiem rândurile dedicate lui Adrian Kunst, am putea afirma că modul său de abordare a arhitecturii poate fi considerat paradigmatic, dar nu în sensul clasic, privitor la un principiu care distinge legăturile și opozițiile fundamentale dintre câteva noțiuni dominante cu funcțiile de comandă și control ale gândirii, ci ca o construcție mentală de anvergură, care oferă unui individ sau unei comunități, într-o anumită perioadă, fundamentul pentru crearea şi definirea unei identități şi conştiinţe de sine, urmărind astfel rezolvarea unor probleme sau sarcini în dimensiune temporală particularizată la arhitectură.

Tenace și răzbătător

De la mari muzee regionale și până la amenajări interioare, același entuziasm se poate simți, fie că este vorba de mari modelări ale terenului și relația clădirii cu orașul, fie că avem de-a face cu o tratare sensibilă a lemnului pus sub lumină.

Câștigă prin IMPLICARE

Pe arhitecta Xenia Furu am cunoscut-o „în direct” cu ocazia Bienalei Naționale de Arhitectură din anul 2018: „100 de ani de Arhitectură în România”, desfășurată în cadrul Anului European la Patrimoniului Cultural 2018. A participat la această deosebită competiție, caracterizată de o mare diversitate de secțiuni și manifestări, în cadrul celei mai dedicate dintre acestea: „Resvtaurare. Consolidare. Clădiri restituite comunităților”.

Favoriții publicului

Interviul acesta răspunde intenției Uniunii Arhitecților din România de a face un număr al revistei ARHITECTURA despre Bienala Națională de Arhitectură 2018: 100 de ani de Arhitectură în Romania, pentru a evidenția faptul că putem marca un nou început, o nouă perioadă în arhitectura românească și nu doar că s-a încheiat o perioadă de 100 de ani.

Cu încredere…

Deloc ușor, cu mult efort și cu pasiune, Vlad Eftenie reușește să introducă o nouă filă de studiu – „Abordarea metodică a fotografiei de arhitectură – conceptualizată și înțeleasă ca instrument complex în studierea spațiului”.

Powered by Jasper Roberts - Blog