Urbanism derogatoriu – un pas mic pentru deputați, un pas uriaș pentru interese private ilegitime

15.10.2012

București, 15 octombrie 2012. Ordinul Arhitecților din România se opune amendamentelor propuse în Parlamentul României în vederea modificării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. O.A.R. consideră că amendamentele propuse în Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic din Camera Deputaților întorc legislația privind urbanismul înainte de anul 2008, când erau permise derogări substanțiale de la caracterul reglementat al unei zone prin Planul Urbanistic General.

Situația anterioară anului 2008 a adus mari prejudicii dreptului de proprietate, prin nerespectarea prevederilor PUG – ului adoptat de consiliile locale și, drept urmare, prin crearea unor dezechilibre teritoriale. De asemenea, a determinat dezvoltarea incoerentă a orașului, alterarea imaginii localităților și agresarea zonelor protejate, suprasolicitări ale infrastructurii, nesiguranță a investițiilor.

Amendamentele invocate de OAR ca fiind inoportune au fost inițiate de Antonella Marinescu și de Eduard Martin, ambii deputați PSD de Constanța. În abordarea acestor modificări, O.A.R. semnalează absența fundamentului profesional (a studiilor, a statisticilor) și nerespectarea principiilor europene ale dezvoltării teritoriale și urbane durabile la care România a aderat. Aceste amendamentele au primit votul Comisiei în ședința din 9 octombrie a.c., însă în lipsă de cvorum, deoarece reprezentanții PDL s-au retras de la dezbateri. Promulgarea acestor modificări va duce la slăbirea rolului administrației și la încurajarea speculei imobiliare. În plus, amendamentele destructurează concepția de amenajare si gestiune a teritoriului

Motivele invocate de inițiatorii amendamentelor au fost vechimea considerabilă a regulamentelor de urbanism și dorința de a atrage investitori. Dar modificările propuse tind spre reinstaurarea generalizării urbanismului derogatoriu de dinainte de anul 2008, un mediu propice pentru specula imobiliară. O adevărată revigorare a pieței imobiliare are loc prin creșterea calității mediului construit și prin întărirea rolului administrației publice, de garant al respectării interesului public.

„Legislația din urbanism trebuie modernizată pe baza unor principii solide și nu prin amendări conjuncturale care, sub pretextul flexibilizării, conduc la neplanificare. Administrațiile trebuie să devină garantul sustenabilității dezvoltării prin arhitecții șefi, departamente proprii de planificare și comisii tehnice”, a subliniat arh. Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România.

Pentru atragerea investitorilor serioși e nevoie de constanța legislației în domeniu (o păstrare cât mai amplă a prevederilor O.U.G. 7/2011), de valoarea mediului construit și de predictibilitatea prezervării acesteia (o limitare fermă a derogărilor din zonele cu o calitate arhitecturală crescută).

În aceste condiții, Ordinul Arhitecților din România protestează împotriva formei O.U.G. nr. 7/2011 rezultate în cadrul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, în lipsa unei consultări publice în interiorul breslei, cu instituțiile ce reglementează domeniul sau cu societatea civilă. De asemenea, îi solicită Președintelui României o analiză atentă a argumentelor aduse de profesioniști împotriva amendamentelor propuse și retrimiterea legii spre dezbatere în Parlament, în cazul votării acesteia în plenul Camerei Deputaților.

______________________________________

DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE 15 OCTOMBRIE 2012

AMENDAMENTE PROPUSE DE OAR,

RESPINSE DE COMISIA DE ADMINISTRAȚIE

Amendament OAR respins de Comisia Camerei Deputaților: PUZ-urile să fie realizate pentru o zonă care să includă cel puțin toată unitatea teritorială de referință (u.t.r.) în care se află terenul care le-a inițiat. O u.t.r. este o parte dintr-o așezare umană caracterizată prin omogenitate funcțională și morfologică din punct de vedere urbanistic și arhitectural, delimitată cu scopul asigurării unei reglementării urbanistice omogene în respectivul teritoriu. Propunerea OAR elimina Planul Urbanistic Zonal pe o parcelă, anomalie care a generat haos urbanistic. Se întărea, astfel, puterea de gestiune a teritoriului dată autorității publice și, prin aplicarea prevederilor regulamentului privind consultarea publicului, în vigoare, se asigura o dezvoltare coerentă și echitabilă a unei întregi porțiuni din oraș și o diminuare a numărului acțiunilor în justiție ce au ca obiect planurile urbanistice.

Decizia Comisiei va avea un impact negativ asupra orașelor, mai cu seamă în zonele cu o calitate arhitecturală crescută și va conduce, în cele din urmă, la scăderea valorii de piață a zonelor în care se va interveni. Acest efect va fi întărit de ponderea însemnată ce poate fi obținută ca derogare de la maximul Coeficientului de Utilizare a Terenului reglementat prin documentația de urbanism anterioară (20%, deci o cincime din volumul clădirii). Nici zonele construite protejate nu sunt ferite de posibilitatea realizării de PUZ-uri pe fragmente din acestea care să deroge cu 20% din CUT maximum (v. art. 32, alin. 10).

Motivul formulării acestei derogări, invocat de Comisie, a fost că ea încearcă să rezolve problema unor mici extinderi ale clădirilor existente. Ordinul Arhitecților din România consideră că, pentru astfel de cazuri, derogările de 20% din CUT maxim reglementat sunt supraestimate (un procent mai apropiat de realitate fiind probabil 10%).

Altă propunere a OAR respinsă se referea la păstrarea definirii din O.U.G. 7/2011 a Planurilor Urbanistice de Detaliu. Comisia Camerei Deputaților a introdus posibilitatea ca acest instrument urbanistic să schimbe în mod nelimitat, Procentul de Ocupare al Terenului (art. 48, alin. 2). Considerăm că aglomerarea unor schimbări punctuale ale POT-ului, necorelate, într-o zonă va duce la scăderea condițiilor de trai în întreaga zonă și de aici la scăderea valorii economice a acesteia. Schimbări importante ale POT-ului pe o parcelă vor crea cu siguranță disconfort vecinilor.
Păstrarea “limitelor servituților propus a fi instituite” între cerințele avizului de oportunitate [art. 32, lin (3), lit. b].
Excluderea Zonelor Construite Protejate pentru care s-a definit un regim tehnic al construcțiilor supuse autorizării în scopul protejării patrimoniului arhitectural și urbanistic (detaliere la nivel de parcelă) dintre zonele în care pot fi realizare PUD-uri.
Păstrarea în definiția avizului de urbanism a caracteristicii: “înglobează și corelează punctele de vedere ale instituțiilor avizatoare competente” [art. 37, alin. 1³].
Impunerea unui raport privind implementarea PUG și nevoia de actualizare a acestuia la cinci ani de valabilitate.
Întărirea rolului Instituției Prefectului a al Inspectoratului de Stat în Construcții și a asociațiilor și fundațiilor cu activitate în domeniu, în atacarea în justiție a planurilor urbanistice aprobate cu nerespectarea legii.
Creșterea amenzii pentru aprobarea unui plan urbanistic cu derogări neprevăzute în lege, proporțional cu mărimea derogării nelegale.

AMENDAMENTE PROPUSE DE MEMBRI AI COMISIEI, RESPINSE DE OAR

Comisia Camerei Deputaților a adoptat un amendament privind posibilitatea derogării sporite a CUT în unele zone ale orașului. Art. 32, alin (8) “Prevederile alin.(7) referitoare la CUT nu se aplică pentru planul urbanistic zonal destinat zonelor de interes economic, respectiv constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, zone de servicii și altele asemenea.”

Observații. Prin înșiruirea de situații, aproape întreaga localitate poate fi supusă unor asemenea derogări. Amendamentul folosește expresii nedefinite prin lege (parcuri tehnologice, parcuri comerciale), iar prin expresia “altele asemenea” îl generalizează în mod excesiv. Este de observat că nu orice supermagazin sau alăturare de clădiri de birouri trebuie considerate un obiectiv pentru oraș, care să justifice o derogare nelimitată a CUT-ului.

Înțelegem necesitatea ca pentru unele zone aflate în proprietatea statului (de ex. unități militare care nu mai sunt folosite), reglementate prin planuri urbanistice învechite cu indicatori urbanistici scăzuți, în noile condiții, ce vizează absorbția de fonduri europene pentru realizarea de obiective de utilitate publică, o astfel de derogare să fie necesară. OAR propune Comisiei Camerei Deputaților ca prevederile unui astfel de articol (care să pornească de la „interesul public”, și nu de la un vag „interes economic”) să intre în vigoare numai după publicarea unor Norme Metodologice care să stabilească aplicabilitatea lui.

Pe de altă parte, importanța viziunii strategice asupra interesului public a fost diminuată de către deputați prin abrogarea art. VI al OUG 7/2011. Acesta prevedea ca autoritățile administrației publice locale, cu sprijinul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism, să identifice zonele pentru care vor fi elaborate planuri urbanistice zonale potrivit legii, în raport cu strategia de dezvoltare și planurile de investiții. Articolul era cu atât mai necesar în cazul localităților cu Planuri Urbanistice Generale învechite, invocat de Comisie ca necesitate a legiferării derogărilor.

Comisia a hotărât ca planurile urbanistice care nu au fost aprobate, ce conțineau derogări care nu mai pot fi acceptate potrivit OUG 7/2011, și pentru care aceasta stabilise o perioadă de grație de un an de la publicarea ei în care să poată fi adoptate de consiliile locale, să poată fi în continuare aprobate. Prevederea este contrară motivelor invocate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, care au făcut necesară apariția OUG. Apreciem că acesta, alături de completarea Art. II al OUG, “reconfirmarea avizelor expirate, să se facă la faza de autorizare a construirii”, va conduce la destabilizarea evoluției orașelor și la nesiguranța investitorilor, ce vor lua decizii în baza unor avize despre care pot afla tardiv că nu mai sunt valabile.

Deși invocă des lipsa unor PUG-uri actuale, deputații au prelungit termenul pe care localitățile îl au după trecerea valabilității unei astfel de documentații (10 ani) pentru a aproba un PUG (de la doi la cinci ani). Situația în care localitățile depășesc acest termen a rămas în continuare fără sancțiuni pentru administrația publică responsabilă de întârziere.

Cazul în care ordonanța permite, la o solicitare de modificare a prevederilor documentațiilor de urbanism, întocmirea documentației tehnice pentru autorizația de construire, fără a se mai solicita elaborarea unei documentații de urbanism a primit o generalizare din partea Comisiei pe care o considerăm neoportună. Potrivit OUG, acest fapt era posibil pentru fronturi “continue construite preexistente” în care clădirile de pe parcelele adiacente au același regim de înălțime. OAR a solicitat adăugarea la regimul de înălțime și a POT-ului și CUT-ului. Comisia a respins propunerea și a considerat oportună eliminarea descrierii frontului “continuu construit preexistent” [art. 32, lin (1), lit. e].

Comisia Camerei Deputaților a decis ca Direcțiile de Cultură Județene / a Municipiului București să reprezinte Ministerul Culturii în avizarea documentațiilor de urbanism privind monumentele istorice și zonele lor de protecție (modificarea numerelor curente 8², 10, 12, și 12² ale Anexei 1). În acest moment, decizia referitoare la monumentele de grupa “B” (valoare locală) este a direcțiilor județene, însă cea care vizează monumentele de valoare națională/ internațională aparține direcției de specialitate din MCPN. În ciuda existenței unei adrese din partea Ministerului Culturii, care expunea situația, și a opoziției OAR, comisia a adoptat respectivul amendament.

Un alt motiv de îngrijorare este scoaterea din aceeași anexă a zonelor de protecție a monumentelor istorice (astfel, nu mai sunt explicitate organismele care avizează intervenția în zonele de protecție), sau înlocuirea acestei expresii cu mai vaga “zone care cuprind monumente, ansambluri sau situri înscrise în Lista monumentelor istorice”.

Observații. Potrivit modificărilor operate în Anexa 1, avizul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului nu mai este necesar pentru aprobarea documentațiilor de urbanism referitoare la zonele protejate (a se subînțelege că acest fapt este valabil și pentru zonele de protecție monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, deși prevederile OG 47/2000 nu au fost abrogate).

S-a constatat un număr însemnat de planuri urbanistice aprobate în lipsa figurării zonei construite protejate sau a zonei de protecție a unui monument istoric, deși aceasta exista. Având în vedere faptul că respectiva omisiune, în unele cazuri, se făcea alături de lipsa unui aviz de specialitate și avea urmări asupra obiectivelor ce ar fi trebuit protejate, OAR a propus ca lipsa figurării zonei protejate să invalideze procedura de avizare a documentației de urbanism. Amendamentul a fost respins.

__________________________________

Departamentul de comunicare 15 octombrie 2012