Basile Gh. Assan

Industriaș, inginer, explorator, comerciant, inventator, Basile Gh. Assan (1 august 1860-16 iunie 1918)¹ a fost o personalitate captivantă. A rămas în istorie ca fiind primul român care a ajuns la Polul Nord și, de asemenea, primul român care a făcut înconjurul lumii (1897-1898)². Între anii 1890-1912 a publicat studii despre: revizuirea legilor și a convențiilor comerciale, a tarifelor vamale ale României, iluminatul public din București, chestiunea uleiurilor și a semințelor exotice, introducerea mașinii cu aburi, industria morăritului din România, din care reiese vasta sa cultură economică, dar și îndelungata sa practică în afacerile comerciale și industriale.

George și Basile Assan erau fiii lui Gheorghe Assan (1821-1866) și ai Alexandrinei, născută Ștefănescu. Ei au avut și o soră, Elisa, căsătorită cu colonelul Negel³. Frații Assan au preluat conducerea fabricilor în 1884, atunci Basile avea 24 de ani, iar George avea 22. Primul studiase la Politehnica din Liège⁴, iar fratele mai mic la Școala Superioară Comercială din Anvers⁵.Pe 12 iunie 1909 coproprietatea a încetat, prin dizolvarea societății și constituirea Societății Anonime Fabricele Assan⁶. George Assan a cedat proprietatea și conducerea fabricilor fratelui său, nemaiavând vreun drept, întrucât își dorea să se implice mai mult în politică⁷.

George Assan a fost vicepreședinte al Automobil Club Român încă de la înființare, în anul 1904. Herzthal-ul său de 3½ cai-putere avea numărul 1-B, în timp ce Basile Assan avea numărul 2-B⁸. „Amici ai progresului”, amândoi frații erau „automobiliști înfocați“⁹, pasiune transmisă lui George G. Assan și lui Basile B. Assan, fiii lor.

În Bucureștii începutului de secol al XX-lea erau două reședințe somptuoase ale familiei Assan, cea a lui George Assan din Piața Lahovary, construită între anii 1904-1906, după planurile arhitectului Ioan Berindey¹⁰, de antreprenorul Robert Bammes¹¹, și cea a fratelui său mai mare, Basile Assan, realizată între 1905-1908¹², după planurile lui Marcel Kammerer, în strada Scaune (actuală I. L. Caragiale). Vila Basile Assan în stil Sezession nu mai există azi.

1. S. Dragomirescu, Basile Assan, Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii, dicționar, coord. Ioan Eremia Albescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, p. 34.

2. Basile Assan, Călătorie împrejurul pământului - conferință ținută în 6 (18) martie 1899, Buletinul Societății Geografice, Socec, București, 1899.

3. Act de fundație al casei George Assan din Piața Lahovary, 27 iunie 1904, Arhiva George Assan, A2610, Cabinetul de Manuscrise, Biblioteca Academiei Române.

4. S. Dragomirescu, Basile Assan, Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii, dicționar, coord. Ioan Eremia Albescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, p. 34.

5. Universul, an XXVII, nr. 206, joi, 30 iulie 1909, p. 1.

6. Testamentul lui George Assan, Arhiva George Assan, A243, Cabinetul de Manuscrise, Biblioteca Academiei Române.

7. Act de succesiune al moștenitorilor lui George Assan, Arhiva George Assan, A2432, Cabinetul de Manuscrise, Biblioteca Academiei Române.

8. Anuarul Automobil-Club Regal Român, 1916, Tipografia Jockey-Club, București, 1916, p. 12.

9. Buletinul Camerei de Comerț și Industrie din București, an XX, iulie-august, 1909, nr. 7-8, p. 260.

10. Sidonia Teodorescu, „Reședințe bucureștene în stil Berindey”, Arhitectura, nr. 4, 2011, p. 103. cf. AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 30/1905, Construcțiunea casei lui G. Assan din Calea Dorobanților, nr. 59.

11. Act de fundație al casei George Assan din Piața Lahovary, 27 iunie 1904, Arhiva George Assan, A2610, Cabinetul de Manuscrise, Biblioteca Academiei Române.

12. AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 177/1906, Construcțiunea casei lui B.G. Assan din str. Scaune, nr. 21 și 23, file 1-36.