Refuncționalizarea morii de vânt cu acoperiș mobil din satul Bestepe, județul Tulcea

28.03.2013

ATELIERUL DE LEMN pentru mobilitate urbană își propune să promoveze meștesugul tradițional și metodele constructive ale arhitecturii tradiționale având la bază toate cunoștințele unui material natural. Modalitatea de implicare la nivel comunitar se bazează pe nevoia publicului de informare și predispoziția acestuia de a învăța și absorbi cunoașterile unui material, indiferent de vârstă și pregătire. Proiectul cultural a fost finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Tema concursului de arhitectură din cadrul ATELIERULUI DE LEMN s-a adresat, în primul rând, studenților și tinerilor arhitecți din țară. Scopul concursului este acela de a identifica, în plan național, exemple de bună practică în valorificarea construcțiilor tradiționale din lemn, urmărind să readucă în discuție necesitatea promovării unor meșteșuguri în rândul tinerilor arhitecți și nu numai.

Predarea la concursul de idei cu detalii la vedere a însumat un număr de 25 de proiecte, din care 22 au întrunit condițiile de participare, iar 3 au fost descalificate ca neavând date de identificare. Juriul a apreciat varietatea de propuneri, precum și interesul pentru tema de concurs, având participanți din toate colțurile țării, fapt ce ne certifică interesul pentru revalorificarea patrimoniului arhitectural românesc. De asemenea, este de apreciat participarea atât a studenților-arhitecți, cât și a arhitecților stagiari și, nu în ultimul rând, a unor arhitecți cu experiență în abordarea acestei teme.

Proiectul câștigător a fost apreciat în unanimitate pentru calitățile de revalorificare a patrimoniului arhitectural românesc, având ca temă refuncționalizarea unei mori de vânt cu acoperiș mobil din Dobrogea, prin diversificarea structurii funcționale adaptată la volumetria și spațialitatea interioară a unui obiect arhitectural tradițional. Proiectul repune în valoare tema morilor de vânt ca o alternativă cultural-arhitecturală la câmpurile eoliene din zona de est a țării.

S-a apreciat îmbinarea curajoasă a unui demers arhitectural coerent cu un limbaj sculptural definit de plasticitatea formelor propuse și, nu în ultimul rând, de revalorificarea unor elemente de simbolistică tradițională românească. Juriul a considerat unanim proiectul ca fiind câștigător, dar a apreciat că ar fi necesare unele racorduri fine la volumetrie, care ar putea da mult mai multă valoare conceptului propus.