Distance / Continuity

Marie Drouet, Panorama 4, encre acrylique sur papier Arches,115 x 1000 cm, 2009, détailPhoto © Alain Guillon

Acest titlu mi-a venit după întâlnirea noastră de la Nantes, cu ocazia primei vizite făcute la IEA-Nantes. Pornea de la ideea că, între Franța și Japonia, peisajul poate fi gândit prin prisma fotografiei și a picturii; apoi cutremurul din 2011 ne-a schimbat complet proiectele și am hotărât să ne continuăm colaborarea la distanță. Dezastrul sau, mai degrabă, dezastrele m-au făcut și ele să-mi schimb considerabil modul de a concepe peisajul. Regiunea Tohoku, pe care o cunosc de multă vreme, a fost distrusă în întregime de tsunami. Munții Ryozen din Fukushima se înalță ca de obicei în locul lor dintotdeauna, numai că acum accesul era interzis din pricina radioactivității.

În felul acesta ajunge peisajul să fie suspendat între lumea văzută și cea nevăzută, lipsit de trecut și fără putință de a-i ști viitorul. Eu am făcut aceste fotografii la Fukushima, la câteva luni după dezastru, și i le-am trimis lui Marie pe e-mail, iar ea le-a folosit la Nantes, pentru a realiza aceste desene.

Prima noastră expoziție a fost inaugurată la Nantes în decembrie 2011. După aceea a urmat turneul prin Japonia, mai întâi la Fukushima, în 2012, și apoi la Nikko, Tokyo și Kyoto, în 2013. (Chihiro Minato).

J’ai pensé à ce titre après notre rencontre à Nantes, à l’occasion de mon premier séjour à l’IEA-Nantes. Penser les paysages à travers la photographie et la peinture, entre la France et le Japon, était à l’origine de ce titre, mais le séisme de 2011 a complètement changé nos projets et nous avons décidé de continuer à travailler à distance. La catastrophe ou plutôt les catastrophes ont aussi beaucoup changé mon idée du paysage. La région de Tohoku, que je connais depuis longtemps, a été totalement détruite par le tsunami. Les montagnes de Ryozen de Fukushima se dressaient comme à l’accoutumée, mais l’accès en était interdit à cause de la radioactivité. Le paysage devient désormais suspendu entre le monde visible et invisible, sans qu’on puisse savoir ce que sera son avenir et privé de son passé. J’ai pris ces images à Fukushima quelques mois après le désastre et les ai envoyées à Marie par mail. Elle les a utilisées pour réaliser ces dessins à Nantes.

Notre première exposition a été inaugurée à Nantes en Décembre 2011. Ensuite elle est partie en tournée au Japon, d’abord à Fukushima en 2012 et ensuite à Nikko, Tokyo et Kyoto en 2013. (Chihiro Minato).