Proiecte finanțate de UAR din fondul „timbrul arhitecturii” în anul 2013 - Pasiunea ruralului

19.01.2014

De trei ani, se întâlnesc în comuna Bucium, jud. Alba, două mari pasiuni pentru rural; una acută, alarmată, a profesioniștilor și universitarilor implicați în organizarea Universității de Vară¹, cealaltă ancestrală, discretă, a localnicilor.

Aceste pasiuni sunt transmise cursanților - studenți și absolvenți arhitecți, urbaniști, peisagiști, sociologi și antropologi - al căror număr de înscrieri și re-înscrieri crește an de an, ambarasând selecția impusă de numărul limitat de locuri (20-22). Chiar și cei care vin inițial dintr-o pură curiozitate, pentru prima dată „la țară”, sunt indelebil captivați de firescul și armonia locului.

În prima ediție a UdV Bucium (2011), organizatorii - Asociația „Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie (RPER)”² - înarmați cu conceptul inspirat de filosofia „Salvarea spiritului locului” a ICOMOS³, de practica organizației „La Fondationn de Patrimoine” în salvgardarea și valorificarea patrimoniului rural neprotejat din Franța și încurajați fiind de interesul Primăriei de a reabilita Școala Veche⁴, au debarcat pe un tărâm surprinzător: ținutul de o amuțitoare frumusețe al Detunatelor și Vulcoiului, cunoscut pentru evenimentele emblematice ale istoriei Țării Moților petrecute aici, dar cu neprețuite vestigii ale arhitecturii tradiționale din lemn rămase, până atunci, cu totul necunoscute.

Revelația bogăției și autenticității fondului construit vechi a reorientat direcțiile proiectului de la studii punctuale de arhitectură populară spre urgența repertorierii și inventarierii științifice în vederea reabilitărilor in situ și a pregătirii dosarelor de clasare, menite să facă cunoscut și să pună sub protecție prețiosul și extrem de fragilul Patrimoniu Rural ce s-a dezvăluit treptat, în ipostaze neașteptate.

Comuna Bucium cuprinde 30 de sate, adunate de-a lungul apelor și risipite pe versanții Apusenilor, în care oamenii duc o existență autarhică, bazată pe munca lor aspră, pe roadele depozitate în șuri absidale, întreținute cu sfințenie. Însă nu mulți tineri cosesc pe versanții de 45°, căci ei sunt plecați în lume, la un tain mai ușor, ci seniorii, femei și bărbați în jur de 80 de ani, sau chiar mai în vârstă.

Ei sunt martorii unei populații istoric recunoscută ca mândră, care a muncit din greu pe timpul exploatărilor miniere - sub spectrul neajunsurilor și al silicozei - și care a dovedit o neabătută determinare în a-și trimite copiii la studii în loc de a-și moderniza casa și existența,

scutindu-și, în felul acesta, habitatul de intervenții care, în majoritatea localităților din România, au spulberat identitatea și specificul local.

Primele porți și uși ale gospodăriilor și caselor au fost deschise datorită prospecțiunilor și grijii tinerei bibliotecare a comunei⁵. În timpul celor 3 ani în care echipele UdV de inventariere (releveu, evidență patrimoniu, studiu de peisaj și studiu sociologic) au lucrat concomitent în zeci de case și gospodării din 15 sate ale comunei, au fost deschise multe uși și suflete, ferecate la început de circumspecția în fața interesului străinilor pentru ceea ce - în opinia comună locală - era vechi, demodat și banal.

Cele 6 case premiate în cadrul celor două ediții ale concursului „Casa cea mai dichisită”⁶ au clătinat aceste concepții și au creat în societatea buciumană o nouă ierarhie, răsturnată față de cea statornicită, ce impune ca valori vechimea și autenticitatea, care - bine gospodărite - pot deveni motor economic.

La fel, casa Colda - până în anul 2011, ruină rușinoasă așezată la drum, în satul Lupulești - a demonstrat, prin tranfigurarea dată de reabilitarea în tehnici tradiționale⁷, valențele regeneratoare ale patrimoniului cultural.

În această „cruciadă a ruralului”⁸, RPER încearcă să determine importantele muzee etnografice ale țării să-și aplice menirea și in situ, să convingă universitățile de Arhitectură și Urbanism să adopte în programă practici pe modelul UdV Bucium și să promoveze valorile identificate în reglementări urbanistice și legislative⁹.

O discrepanță de 69 de ani între percepția și tratarea patrimoniului, în special a celui rural, neprotejat din România, față de țările din vestul Europei, bruiază încă, din păcate, beneficul dialog internațional.

Universitatea de Vară Bucium nu este doar o activitate estivală de 2 săptămâni. Fiecare etapă este pregătită cu dosare de cofinanțare, cu redactarea și tipărirea Caietului¹⁰, cu elaborarea dosarelor de clasare (6 troițe și cruci memoriale sunt deja la finalul procesului de clasare ca monument istoric), cu promovarea în cadrul simpozioanelor și colocviilor.

Acest „travaliu” ce ocupă întregul an permite conceptului Bucium să se cristalizeze continuu.

Așa au fost încorporate regula „decodării bunului-simț al constructorului ancestral, anonim”¹¹, a studierii arhitecturii tradiționale în contextul peisajului cultural evolutiv¹² și în cel social, relevat prin interviuri cu oamenii locului, supuși unei veritabile „descarcerări a memoriei”¹³.

În UdV 2014, programul va prelungi experiența reabilitării caselor vechi - începută, în 2011, cu Casa Colda - asupra premiantelor concursului „Casa cea mai dichisită”.

În săptămâna 28 aprilie-5mai 2014, pasiunea ruralului va aduce Buciumul la București, în Atelierele de Patrimoniu Rural programate la Muzeul Țăranului Român, într-o expoziție multimedia și conferințe ce nu pot decât să convingă asupra urgenței de a interveni pentru salvarea Patrimoniului Rural, după modelul francez și european, ca motor cultural, social și economic de dezvoltare teritorială, în toată țara.

Note:

1 Universtatea de Vară de restaurare de monumente și situri, sub înaltul patronaj al Academiei Române, „Școala Veche și repertoriul rural Bucium”, în parteneriate de cofinanțare cu Ambasada Franței, Institutul Francez, ICR, AFCN, UAR, OAR și științifice cu INP, universități, Muzeul ASTRA.

2 Asociația „Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie” (RPER) înființată la Paris în 2008 este o organizație non-profit de tip „Legea 1910”. RPER a creat o filială în România, este membră ICOMOS, Europa Nostra și AJP-Association des Journalistes du Patrimoine, Franța.

3 Declarația ICOMOS, Québec, Canada, 4 octombrie 2008.

4 Școala Veche din Bucium Poieni, construită în perioada 1884-1900 după planurile unui arhitect italian, a fost achiziționată, după 1918, de Prefectura Județului Alba și a funcționat ca spital, apoi ca primărie a comunei Bucium până în 1935, când a devenit școală. În anul 2010, această clădire-simbol, căzută în ruină, era sortită demolării. Actualmente, datorită colaborării dintre RPER și Primăria Bucium, Școala Veche beneficiază de protecție temporară, de studiu de fezabilitate și de expertiză tehnică. Sunt căutate fondurile necesare reabilitării și reconceptualizării spațiilor sale și transformarea sa în Centru de studii de arheologie, arhitectură și agricultură montană, cu ateliere-școală de meserii tradiționale și spații de cazare.

5 Dna Liliana Duna, desemnată de Primărie în cadrul parteneriatului cu RPER.

6 Finanțat de Uniunea Arhitecților din România, prin Fondul „Timbrul Arhitecturii”.

7 Finanțată de RPER, cu concursul științific al Muzeului ASTRA din Sibiu.

8 Caracterizarea îi aparține psiho-sociologului și antropologului cultural Vintilă Mihăilescu, membru de onoare RPER.

9 Vezi Reglementări urbanistice ilustrate pentru zona Munților Apuseni. Comunele Bucium, Ponor, Întregalde, Râmeț, Mogoș, elaborat de S.C. Capitel Proiect S.R.L., beneficiar Consiliul Județean Alba, 2012, și Plan Urbanistic General, elaborat de Biroul de arhitectură Iulian Mirea, Alba Iulia, beneficiar Consiliul Local Bucium, în care sunt valorificate documentații realizate în cadrul UdV Bucium, edițiile 2011și 2012.

10 Caiet Patrimoniu Rural Bucium © 2013 Asociația Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie RPER-Ro, București, ISBN 978-973-0-15029-2, finanțat de Uniunea Arhitecților din România, prin Fondul „Timbrul Arhitecturii”.

11 Temă recurentă în conferințele susținute în cadrul UdV de către conf. dr. arh. Mihai Opreanu, director UdV.

12 Temă a conferinței susținute de către conf. dr. arh. Cerasella Crăciun în cadrul UdV 2013 și Metodologie elaborată și aplicată în cadrul celor 3 ediții UdV de către dr. arh. Mihaela Hărmănescu (de la catedra Proiectare Urbană și Peisagistică a UAUIM).

13 Tema conferinței susținute de către prof. dr. Doru Radosav în cadrul UdV 2013.