Proiecte finanțate de UAR din fondul „timbrul arhitecturii” în anul 2013 - RePAD. Reabilitare_Patrimoniu Arhitectură Dezvoltare

19.01.2014

În urmă cu șapte ani, înaintea integrării în Uniunea Europeană, România se afla în plin proces de remodelare urbană, fiecare centimetru pătrat de teren era speculat de dezvoltatorii imobiliari în vederea construirii a cât mai multor suprafețe generatoare de profit imediat. Presiunea imobiliară asupra patrimoniului arhitectural a condus, inevitabil, la pierderea definitivă a numeroase valori locale și la apariția a numeroase șantiere haotice. Semnale privind impactul negativ al acestor acțiuni nefondate de o strategie urbană au apărut cu precădere după aderarea României la comunitatea europeană și, mai cu seamă, din partea unei societăți civile tinere, voluntare, însă lipsite de instrumentele și experiența necesare susținerii unei abordări durabile integrate. Criza economică a micșorat presiunea imobiliară și a permis o analiză atentă și structurată, în raport cu experiența occidentală, a efectelor continuării dezvoltării urbanului românesc fără un suport de planificare pe termen lung. Treptat, societatea românească a început să înțeleagă importanța abordării unei viziuni de ansamblu, ce are în centrul atenției comunitatea locală ca mijloc de dezvoltare economică și presupune, în acest sens, integrarea unor factori precum transparența decizională la nivel administrativ, protecția mediului natural și a patrimoniului construit, dezvoltarea urbanistică și protecția socială. În prezent, odată depășită problema conștientizării, ceea ce rămâne de rezolvat este realizarea concretă a instrumentelor corecte de lucru.

Istoria RePAD începe în 2006, odată cu inițierea proiectului Case Care Plâng - documentar de inventariere și semnal de alarmă privind patrimoniul arhitectural degradat - și începe să prindă contur la finele anului 2010 - odată cu lansarea raportului privind starea patrimoniului bucureștean, publicat cu prilejul inventarierii modelelor de bună practică în reabilitare din Capitală, din cadrul proiectului Case Care Nu Mai Plâng. Punând în balanță cele două inventare realizate la nivelul Bucureștiului în 2010, de clădiri degradate - aproximativ 4.000 - și cele relativ bine reabilitate - în jur de 60, a rezultat o imagine cât se poate de clară asupra situației existente. Era nevoie de mai mult. Doar observarea și prezentarea unei stări de fapt nu era suficientă. Era nevoie de un ghid de reabilitare. Însă ce fel de ghid? Pe fondul unei crize economice globale, al unei extrem de importante crize sociale și al unei acute nevoi de soluții de dezvoltare prietenoase cu mediul, patrimoniul nu poate fi altfel abordat decât ca soluție practică la cel puțin una dintre aceste probleme. Așa a apărut conceptul RePAD.

Adresat unui public divers, român și internațional, Ghidul RePAD. Reabilitare_Patrimoniu Arhitectură Dezvoltare își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra integrării corecte a patrimoniului arhitectural în procesul de dezvoltare urbană.

Formatul grafic și cel tehnic completează obiectivul urmărit prin conținutul descriptiv, având la bază două idei fundamentale: patrimoniul arhitectural se descoperă treptat, este o poveste care intrigă și care se dezvăluie pe parcurs, iar lucrul cu patrimoniul este întotdeauna o chestiune personală, cu o implicare afectivă accentuată.

Pornind de la aceste două puncte, ghidul își găsește forma concretă într-un concept de tip jurnal de documentare cu notițe în trei limbi - română, engleză și franceză. Precum patrimoniul în ansamblul său, lucrarea este ca o poveste pe care o descoperi pas cu pas.

Din dorința de a transmite un mesaj cât mai clar către publicul mai cu seamă nespecialist, textul păstrează un caracter unitar pe tot parcursul său și o exprimare accesibilă, inclusiv în cazul capitolelor cu documentație tehnică. Întrucât folosirea spațiului tipăribil într-un mod cât mai eficient a fost o prioritate, s-a optat pentru realizarea de texte complementare în limbile franceză și engleză, și nu pentru traduceri. De asemenea, această abordare întărește conceptul propus, amintind de spontaneitatea notițelor ce intră într-un proces de documentare.

Carte și DVD, Ghidul RePAD prezintă, de-a lungul celor peste 300 de pagini, informații despre observare urbană, legislație, surse de finanțare, tehnici durabile de reabilitare, modele de bună practică în arhitectura românească și referințe internaționale de programe implementate la nivel urban. Cele șase capitole teoretice sunt completate de un DVD cu șapte interviuri video luate unor specialiști în domenii conexe patrimoniului arhitectural. Richard Harding - Founding Associate at Carbon to Zero Consulting, vorbește despre dezvoltare urbană integrată în contextul european. Radu Ioan Tudorache - fondator și administrator al Fundației Cantacuzino Florești, prezintă cazul Palatului Micul Trianon-Florești și vorbește despre perspectiva antreprenorială în abordarea patrimoniului arhitectural. Camelia Csiki - jurnalist al TVR, subliniază importanța promovării patrimoniului arhitectural prin mass-media pentru creșterea nivelului de conștientizare. Steven Borncamp - președinte al Romania Green Building Council, accentuează rolul comunităților în procesul de dezvoltare durabilă. Theodor Paleologu - fost ministru al culturii, explică mecanismele prin care Ministerul Culturii se implică în protejarea patrimoniului arhitectural. Stanislas Pierret - director al Institutului Francez din România, atrage atenția asupra importanței prezervării moștenirii arhitecturale, necesitatea investițiilor urgente în acest domeniu și rolul dialogului intercultural în promovarea patrimoniului național. Loredana Brumă - președinte al Asociației Rhabillage, încheie seria documentarelor video și completează materialul cu perspectiva societății civile, prin prisma experienței de șapte ani în realizarea de proiecte culturale menite a susține protejarea și promovarea patrimoniului arhitectural, dar, mai ales, dezvoltarea urbană în raport cu patrimoniul arhitectural.

Sintetizând, RePAD este o poveste despre oameni care înțeleg nevoia existenței trecutului nostru arhitectural în viitorul comunităților de mâine. Este o experiență care ne învață cum să transmitem mai departe moștenirea noastră arhitecturală pe fondul unei crize economice globale, al unei extrem de importante crize sociale și al unei acute nevoi de soluții de dezvoltare prietenoase cu mediul.

În acest sens, proiectul RePAD își propune continuarea seriei editoriale cu volume separate, dedicate chestiunilor tehnice implicate în reabilitarea patrimoniului: legislație, surse de finanțare, tehnici de reabilitare și modele de bună practică, editate după același format grafic și editorial, menite a veni în sprijinul publicului cu o informație consistentă, bine documentată și accesibilă ca limbaj.

De asemenea, site-ul dedicat proiectului, re-pad.ro, de la începutul anului 2013, va deveni primul nod de comunicare pentru publicul interesat de reabilitarea patrimoniului arhitectural. Aici, își vor găsi locul specialiști și experți acreditați, antreprize de profil, producători de materiale tradiționale, consultanți juridici și financiari recomandați de Asociația Rhabillage în baza unui portofoliu de proiecte realizate.

Proiectul este realizat în cadrul unei finanțări din Fondul „Timbrul Arhitecturii”, din partea Uniunii Arhitecților din România, și al unei finanțări pentru proiecte editoriale, 2013, secțiunea „Publicații culturale”, din partea AFCN. RePAD nu ar fi fost posibil fără sprijinul partenerilor Ordinul Arhitecților din România, Ambasada Franței în România, Institutul Francez București, Romania Green Building Council, Arhitectura, Igloo, Dincolo de fațade, DISC, Easy Engineering, Cărturești, Librăria Engleză „Anthony Frost”, Librăria Franceză „Kyralina”.

În prezent, Ghidul este disponibil în librăriile partenere, putând fi achiziționat și online de pe site-ul re-pad.ro.