RDW

RÔTILLON LAUSANNE – Un cartier prinde viață

ROL coupe ville NS_131111

ROL quartier-îlots 2013

RÔTILLON LAUSANNE

A neighbourhood awakens

După optzeci de ani de la demolarea „igienizantă” a vechiului cartier al tăbăcarilor și morarilor care se întindea de-a lungul Văii Flonului, în inima orașului Lausanne, cea de-a șaptea operațiune de demolare, începută în 1994, a marcat începutul reconstrucției acestei zone urbane abandonate.

După mai multe încercări de a face zona una cu pământul, demarate la mijlocul anilor ’301, planul urbanistic local întocmit de Biroul de Urbanism din cadrul Primăriei a sfârșit prin a se baza pe structura istorică a parcelelor cultivate. Aceasta definește spațiul public și permite asamblarea pieselor arhitecturale individuale, în spiritul orașului-colaj al lui Colin Rowe2. Arhitectura noilor clădiri se desparte în mod conștient de aspirațiile postmoderne și de limbajele formale istoricizante.

Rezultatul este o scală diferențiată a spațiului și a densității urbane care se îndepărtează de actualele tentative de densificare a suprafețelor, întreprinse în Elveția3. Legătura dintre spațiul interior și spațiul exterior, variațiile de scară și legăturile vizuale reciproce provoacă experiența densității urbane atât în rândul publicului, cât și la nivelul spațiului privat4.

Citiți textul integral în numărul 6/2013 al revistei Arhitectura
Notes:

1 De exemplu, o „piață acoperită” de Jacques Favarger, 1939, trei turnuri de Pierre Bonnard, 1957, și structura locativă a lui Ernst Gisel, 1981.

2 „Collage City”, Colin Rowe și Fred Koetter, Birkhäuserverlag, 1984.

3 A se vedea, de exemplu, Selve Areal Thun, hochparterre 10/13, sau o serie de comunități durabile.

4 Vederea spre anumite obiecte urbane de referință, cum ar fi catedrala, podul de la metrou, blocul zgârie-nori de la Metropol, contribuie la o mai bună orientare și creează sens, în spiritul lui Camillo Sitte și al „câmpurilor de semnificații” ale filosofului Markus Gabriel, din „Warum es die Welt nicht gibt”, Ullsteinverlag, 2013.

Over eighty years after the “hygienist” demolition of the old tanner and mill district in the Flon Valley in the heart of Lausanne, the seventh, starting in 1994, marked the beginning of the reconstruction of this urban brownfield.

After several “tabula rasa” attempts since the mid-thirties1, the local urban plan prepared by the city planning office is based on the historical grown plot structure. It defines the public space and enables the assembly of individual pieces of architecture, in the spirit of Colin Rowe’s Collage City2. The architecture of the new buildings consciously breaks with post-modern aspirations and historicizing formal languages.

The result is a differentiated scale of space and mainly urban density that is far away from current densification exercises in Switzerland 3. The interlink of indoor and outdoor space, the scale jumps and mutual visual links induce to both the public and the private space the experience of urban density 4.

Read the full text in the print magazine.
Notes:

1 For example a “covered market” by Jacques Favarger 1939, three towers by Pierre Bonnard, 1957, and the housing structure by Ernst Gisel, 1981.

2 “Collage City”, Colin Rowe and Fred Koetter, Birkhäuserverlag, 1984.

3 For example Selve Areal Thun, see hochparterre 10/13, or several sustainable communities.

4 The view to urban reference objects such as the cathedral, the metro bridge, the Metropol skyscraper, help orientation and create meaning, in the spirit of Camillo Sitte and the “fields of meaning” of philosopher Markus Gabriel in “Warum es die Welt nicht gibt”, Ullsteinverlag, 2013.

FOTO:
Ivo Frei
Thomas Jantscher

Comments

comments

Comments are closed.

Powered by Jasper Roberts - Blog