Bienala Națională de Arhitectură 2014: Dilemele și provocările spațiului arhitectural (România, 2013-2014)

31.03.2014

Uniunea Arhitecților din România, în colaborare cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu" din București, organizează, între 15-30 Octombrie 2014, cea de a XI-a ediție a Bienalei Naționale de Arhitectură, cu tema: DILEMELE ȘI PROVOCĂRILE SPAȚIULUI ARHITECTURAL (ROMÂNIA, 2013-2014).

Expoziția-concurs va fi structurată pe 7 secțiuni și va cuprinde lucrările executate ori publicațiile editate în ultimii 2 ani de arhitecți cu drept de semnătură, urbaniști, arhitecți de interior, conductori arhitecți, designeri, scenografi, restauratori, istorici și critici de artă și arhitectură. Expoziția este acompaniată de conferințe, mese rotunde și lansări de carte de arhitectură. Se vor acorda 7 premii, medalia Președintelui UAR și Medalia Opera Omnia.

Președintele Bienalei Naționale de Arhitectură este arh. Dan Sergiu Hanganu, prof.dr.h.c. al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu" din București. Comisarul bienalei este prof.dr.arh. Sergiu Nistor.

Președinte U.A.R. dr. arh. Viorica Curea

Bienala Națională de Arhitectură 2014 doreste să fie, așa cum deseori perioadele de criză prilejuiesc, o șansă de reflecție: o reflecție asupra valorilor fundamentale ale ambientului urban sau rural; o oportunitate pentru reformularea rolului creației arhitecților și urbaniștilor; o chemare la protejarea, sporirea ori punerea în evidență a acestor valori.

În studiul publicat în Ianuarie 2014, Consiliul European al Arhitecților constata că peisajului economic actual face ca mai mult de jumatate (54,6%) din arhitecți să fie în continuare pesimisti cu privire la piața domeniului. Cu toate că numărul arhitecților optimiști s-a dublat în Europa în ultimul an (de la 9,1 la 21,9%), numărul arhitecților români din această categorie este cu 20% sub media europeană.

Dificultățile în care se găsesc birourile de arhitectură și urbanism din România sunt proporționale cu contragerea pieței construcțiilor din ultimii ani. Dupa 2009, numărul autorizațiilor pentru construcțiile rezidențiale a scăzut cu procente variind între 20% (între 2009 și 2008) și 1,7% (în primele două luni din 2014 față de perioada similară a anului 2013). Dincolo de efectele teritoriale, urbanistice, arhitecturale și tehnice ale tendințelor economice globale, activitatea arhitecților și urbaniștilor cunoaște în această perioadă și impactul unor fenomene „acompaniatoare” inedite, specifice evoluției societății românesti, în formele sale atipice în raport cu contextul european și mondial. Modificarea raportului dintre numărul de locuințe noi, în favoarea celor din mediul rural (ce cresc de la 52,5% în 2006, la 56% în 2011), ori scăderea dublă în 2011, în raport cu 2008, a numărului de locuințe realizate din fonduri publice, dovedește, încă și mai mult, restrângerea ariei exercițiului profesional al arhitecților. În timp ce - prin derogările recent introduse - amânarea sorocului reactualizării documentațiilor de urbanism nu a generat un reviriment în domeniul elaborării acestora, și în ciuda scăderii volumului investițiilor din ultimii 5 ani, suprafața ambientului construit și amenajat, urban sau rural, cunoaște, între 2008 – 2011, o creștere de 45.000 ha, reprezentând 0,2% din teritoriul național. Aceasta probează o antropizare teritorială continuă de care activitatea arhitecților și urbaniștilor este strâns legată, dar care – aparent - se desfăsoară fără contribuția lor.

Exercițiul profesiei de arhitect este determinat primordial de etica relației sale cu clientul: documentațiile tehnice și, în ultimul rând, clădirea rezultată din proiect sunt rodul acestei relații. Totuși, interesul societății și aprecierea publicului pentru arhitect nu stau precumpănitor și nu pot fi explicate exclusiv prin corectitudinea relației arhitectului cu beneficiarul în cadrul exercițiului profesiei sale. Arhitecții europeni se consideră apreciați de 31 % din concetățeni, iar în țara noastră, unde puține corpuri social-profesionale se bucură de o platformă importantă de încredere, cea estimată de arhitecți a le reveni este de 26%. Evident că, la această scară, ecoul pozitiv al activității arhitecților și urbaniștilor nu poate rezulta doar din însumarea satisfacției de sorginte obiectivă, tehnică, a clienților individuali. Ea provine, așa cum spunea Le Corbusier, și din adecvarea produsului arhitectural la spațiul cultural al valorilor, dilemelor și provocărilor societății în care acesta se naște.

Cât este public și cât este individual și privat în expresia creației arhitecturale, cât este produs și cât este proces în amenajarea spațiului urban ori rural, unde se termină forța evocatoare a trecutului locului și unde începe legitimitatea prezentului de a se propune viitorului, în ce direcții se va orienta creația arhitecturală? Bienala Națională de Arhitectură 2014 oferă nu doar oportunitatea expunerii răspunsurilor concrete ale dialogului dintre beneficiar și profesionist, ci se dorește, prin lucrările participanților, un parcurs prin întrebările și dilemele societății românești contemporane, un spațiu al prezentării frământării creative a arhitecților, urbaniștilor și colaboratorilor lor în fața provocărilor timpului, luminii și spațiului.

Comisar al BNA 2014, prof. dr. arh. Sergiu O. NISTOR,

BIENALA NAȚIONALĂ DE ARHITECTURĂ 2014 (BNA) Regulament privind desfășurarea expoziției-concurs de proiecte și publicații Calendar