Note pentru Bienală - Un dialog cu Bogdan Tofan și Brian Spencer

Françoise Pamfil: Va rugăm să explicați care este - în opinia dvs. - cea mai relevantă interpretare a termenului „fundamentals” în domeniul proiectării de arhitectură?

Bogdan Tofan: De fiecare dată, tema aleasă de directorul Bienalei de la Veneția este o surpriză. În fiecare an mă aștept ca tema aleasă să fie destul de generală ca să acopere tot Globul și destul de specifică încât să stârnească praful de pe pe bijuteriile naționale arhitecturale.

De data aceasta, dl președinte al Bienalei de la Veneția, fost ministru italian, a desemnat ca director al Bienalei din 2014 un star al arhitecturii internaționale, scriitorul și arhitectul olandez Rem Koolhaas, profesor de arhitectură la Harvard și partener principal al Biroului de arhitectură metropolitană OMA. Rem Koolhaas a pus condiția implicării lui ca pentru organizare să aibă 2 ani și nu doar unul, cum era până atunci.

Structura Bienalei are un titlu - „Fundamente” - și 3 secțiuni:

1. Pavilionul Central - Fundamente ale arhitecturii

2. Pavilioanele naționale - Absorbind Modernitatea 1914-2014 - temă unică

3. Pavilionul Arsenale - arhitectura Italiei

Eu cred că există o legătură indisolubilă între modernitate și fundamente. De aceea, Rem Koolhaas le-a pus împreună. E ca și cum aș recompune un puzzle despre o poveste în care personajele se reîntâlnesc mereu sub altă formă. E ca și când Modernitatea și Fundamentul sunt două personaje omniprezente, izotrope.

Ca să răspund la întrebarea dvs., aș putea să spun că „Fundamentele” arhitecturii sunt elementele de bază cu care orice arhitect operează atunci când gândește o clădire în orice punct al globului. E bine să ne aducem aminte de unde am plecat ca să știm mereu unde ne aflăm și încotro ne îndreptăm. În era modernă, tehnologia industrială și apoi cea electronică au schimbat modul în care proiectăm arhitectura. Dată fiind legătura noastră ca arhitecți cu mijloacele tehnice, am fost supuși mereu unor tentații centrifuge. Azi, în lume, prin intermediul mass-media, designul obiectelor arhitecturale a atins cerul, a rupt bariere estetice și a intrat în zona șocantă a extraordinarului. Pentru mulți oameni aceasta a fost mereu latura „neplăcută” a modernității, aspectul care a neliniștit mereu spiritele. Această abordare a dat multora o senzație de rătăcire. Această senzație de rătăcire poate fi atenuată mereu prin reîntoarcerea la „fundamente”. Când vrei să proiectezi ceva nou cred că mereu trebuie să ai în minte baza normală, firească, funcțională și estetică a lucrurilor pe care le inventezi și pe acestea să le modifici cu fantezie și reținere până când desăvârșești în obiect modern.

Când am fost invitat, în 2011, de către președintele Uniunii Arhitecților din România să mă ocup de reprezentarea României la Bienala de la Veneția nu știam mai nimic despre mecanismele interioare și exterioare care mișcă un astfel de eveniment. M-am documentat asiduu și am început să înțeleg. Am fost secondat de secretara științifică, distinsa doamna lect. dr. arh. Marina Mihăilă, căreia îi mulțumesc încă odată. Reprezentarea României la B.A.V. 2012 cu expoziția interactivă Play Mincu - „Timbrul de arhitectură”, curatoriată de echipa condusa de Emil Ivănescu, a fost onorabilă și ne-a făcut cinste. Arhitectul portughez Alvaro Siza a luat „Leul de Aur” pentru întreaga activitate în 2012.

La începutul anului 2013, după semnarea protocolului de colaborare, la sugestia doamnei președinte a Uniunii Arhitecților din România, dr. arh. Curea Viorica, după întâlnirea cu Rem Koolhaas la Veneția, am organizat un colectiv științific din multiple domenii, care să elaboreze o temă românească pentru concursul național, în vederea desemnării proiectelor care să reprezinte România în 2014, la Veneția. Din colectiv au făcut parte arhitecții: Luminița Machedon, Dorin Ștefan, Ana Maria Zahariade, Romeo Belea, Curea Viorica, Gheorghe Dorin, Nicolae Lascu, Alexandru Beldiman, George Mitrache, Marius Călin, Anca Mitrache, Françoise Pamfil, Emil Retegan, Sidonia Teodorescu, Alexandru Panaitescu, Dan Dinoiu, Augustin Ioan, inginerul structurist Gheorghe Dobrescu, psihologul Grigore Nicola - directorul Institutului de Psihologie al Academiei Române.

Brian Spencer: În opinia mea, „fundamentals” înseamnă înțelegerea funcției arhitecturii și a metodei alese pentru a o pune în practică.

F.P.: Puteți oferi o previziune de temă următoare a secțiunii de arhitectură - editia a 15-a - a Bienalei de la Veneția și să motivați legătura (dacă există) cu precedentele?

B.T.: O previziune pentru o temă viitoare ar trebui să conțină o idee inspiratoare, o muză, un pretext de cercetare și de exprimare dinamică, interactivă, modernă a arhitecturii antropice. Ce ați zice de „Arhitectura Viitorului pe 100 de ani de acum încolo”.

Le mulțumesc tuturor participanților la concurs, cred că toți au câștigat participând.

S-au acordat două premii și trei nominalizări, după cum urmează:

„Site under construction” - Premiu pentru Pavilionul din Giardini del Castelo, Veneția, colectiv reprezentat de Mihai Sima

„Exploring Identity”- Premiu - Noua Galerie ICR Veneția, colectiv reprezentat de Emil Ivănescu

„Dare to feel” - Nominalizare pentru Noua Galerie ICR Veneția, colectiv reprezentat de G. Mario Kuibus

„Just Now” - Nominalizare pentru Pavilionul din Giardini del Castelo, Veneția, colectiv reprezentat de Răzvan George Gorcea

„Tempo” - Nominalizare pentru Pavilionul din Giardini del Castelo, Veneția, colectiv reprezentat de Robert Zotescu

B.S.: Titlul pe care îl propun eu pentru cea de-a 15-a ediție a Bienalei de Arhitectură de la Veneția este „Sufletul arhitecturii”. Frank Lloyd Wright parafraza adesea spusele filosofului chinez Lao-tzu, din Cartea ceaiului... „realitatea clădirii nu constă în cei patru pereți și acoperișul său, ci în spațiul în care trebuie să trăiești!”.