Giovanni Schiavoni și Niccolò Livaditti doi artiști italieni la Iași în Epoca Biedermeier
15.04.2014
Muzeul Național de Artă al României vă invită miercuri, 23 aprilie, orele 16.30, la o conferință cu tema Giovanni Schiavoni și Niccolò Livaditti - doi artiști italieni la Iași în Epoca Biedermeier la finalul expoziției Epoca Biedermeier în Țările Române 1815-1859. Mariana Vida, curatorul expoziției și specialist al secției de Arte Grafice, va prezenta activitatea acestora la Iași și relațiie lor cu Gheorghe Asachi, unul dintre marii animatori culturali ai vremii. Se vor face referiri la influența indirectă a artei din nordul Italiei asupra mișcării artistice locale și, totodată, la elementele stilului Biedermeier pe care l-au îmbrățișat ambii artiști.
Accesul este gratuit și se face prin e-mail la programari@art.museum.ro sau la telefon 021 314 81 19. Expoziția Epoca Biedermeier în Țările Române 1815-1859, deschisă la parterul Galeriei Naționale, poate fi vizitată până pe 27 aprilie 2014.
În plină epocă regulamentară, corespunzătoare afirmării stilisticii Biedermeier în Țările Române, la Iași activează doi artiști italieni: Giovanni Schiavoni (Trieste, 1804 – Veneția, 1848) și Niccolò Livaditti (Trieste, 1804 – Iași, 1858). Ambii sunt originari din capitala provinciei Friuli-Veneția Giulia, Trieste, un oraș cosmopolit aflat la încrucișarea culturilor central-europene (italiană, slavă și germană). Formația lor artistică îi diferențiază, dar îi poartă și pe meleagurile Moldovei, unde influențează decisiv arta picturii.
***
Expoziția cuprinde o selecție de aproximativ 235 piese de patrimoniu - pictură, grafică (desene, acuarele, gravuri), miniaturi, bijuterii, textile, argintărie și mobilier - din fondul Muzeului Național de Artă al României, dintre care o parte prezentate în premieră absolută.
Stilul Biedermeier este un stil internațional, burghez, care s-a manifestat cu precădere în Germania, Austria, nordul Italiei și țările scandinave, în perioada 1815-1848. Expoziția reflectă impactul acestui curent european asupra artei românești, într-o perioadă în care societatea românească trecea printr-un spectaculos proces de modernizare.
Arta Biedermeier a fost caracterizată în trecut ca fiind simplă, comodă, lipsită de pasiune, un amestec de obiectivitate și idilism. Istoricii contemporani încearcă astăzi să o prezinte într-o nouă lumină, apreciind interesul acesteia pentru intimism și scenele de familie, pentru modul în care a coexistat alături de curente precum neoclasicismul sau romantismul.