Bienala de arhitectură de la Veneția - 2014

Cel mai important eveniment internațional de arhitectură din 2014

Președintele Bienalei de la Veneția, Paolo Baratta, om de cultură cu o înțelegere deosebită, esențială a fenomenului arhitectural, fost ministru în guvernul Italiei, l-a nominalizat în 2012 pe Rem Koolhaas să se ocupe de ediția din 2014.

Rem Koolhaas, figură marcantă a arhitecturii actuale, cu lucrări în toată lumea, dintre care amintesc Casa de la musica din Porto sau Sediul televiziunii centrale chineze din Beijing, este olandez, profesor de arhitectură la prestigioasa Universitate Harvard. S-a dovedit, de-a lungul întregii perioade de pregătire a Bienalei, un „dascăl” de mare calibru, care exprimă idei importante în fraze scurte și la obiect, o capacitate managerială deosebită, secondată de istoricul Stephan Petermann și de arhitectul Stephan Truby.

Datorită formației academice, Koolhaas a pus condiția implicării sale în demararea pregătirilor pentru Bienală cu doi ani înainte. Astfel, întâlnirile de lucru au demarat în 25 ianuarie 2013 și s-au succedat trimestrial. Măsura a fost deosebit de benefică și a mărit simțitor șansele de reușită ale manifestării. Bienala este deschisă din 7 iunie până în 23 noiembrie 2014.

Tema generală este „Fundamentele arhitecturii”.

În expunerea sa de motive a precizat că standardizarea și tehnologizarea actuală îndepărtează arhitecții de spiritul care străbate arhitectura. De aceea este nevoie să ne aducem mereu aminte de „fundamente”. O idee valabilă cam pentru orice întreprindere temeinică.

Bienala de Arhitectură de anul acesta are trei secțiuni: una destinată pavilioanelor naționale, care să vorbească despre istoria arhitecturii ultimei sute de ani, a doua secțiune destinată pavilionului central al Bienalei, care să arate ELEMENTELE FUNDAMENTALE DE ARHITECTURĂ cu care orice arhitect din lume a operat și operează în proiectele sale, și a treia secțiune din L’Arsenale, care vorbește despre arhitectura și cultura italiană - „MONDITALIA”.

Este o ocazie unică să cunoști ARHITECTURA. O lecție de arhitectură, tehnică și cultură a construirii destinată tuturor studenților din lume, tuturor celor interesați de fenomenul arhitectural actual. Recomand tuturor celor cu inimă de student interesați de arhitectură să dea o fugă la Veneția și să vadă Bienala. Este o ocazie care sigur le va marca în bine existența.

Aportul Uniunii Arhitecților din România în organizarea evenimentului

Pentru participarea României la Bienală s-a încheiat o convenție de parteneriat între Uniunea Arhitecților din România, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român. Sarcina Uniunii a fost esențială, de pregătire a concursului de arhitectură pentru amenajarea pavilionului României și a Noii galerii a Institutului de Cercetare și Cultură Umanistică de la Veneția înființat de Nicolae Iorga. Titlurile Absorbind modernitatea, Ultima sută de ani de arhitectură, 1914-2014 au stârnit interes. Deși simplu exprimată, tema era foarte grea. Uniunea a organizat un comitet științific de elaborare a temei. Din colectiv au făcut parte nu numai istorici și arhitecți, dar și ingineri structuriști, profesori, psihologi. Ideea era de a reprezenta cât mai exact spiritul ultimei sute de ani de arhitectură. Tema a fost lansată în urma unei activități febrile susținute, desfășurate în colectiv la sediul UAR din strada Jean Louis Calderon, numărul 48, timp de aproape 8 luni. Dintre participanți îi amintesc pe Luminița Machedon, Viorica Curea, Dorin Ștefan, Nicolae Lascu, Ana Maria Zahariade, Grigore Nicola, Alexandru Beldiman, Dorin Gheorghe, Romeo Belea, Anca Mitrache, Emil Retegan, Augustin Ioan, George Mitrache, Françoise Pamfil, Marius Călin, Sidonia Teodorescu, Dan Dinoiu și secretarul științific Mihaela Constantin.

Concursul național de arhitectură și premiile lui

Uniunea Arhitecților s-a ocupat îndeaproape de organizarea și finalizarea cu succes a participării românești la Veneția. Parte esențială, de arhitectură, în parteneriatul cvadripartit alături de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și de Institutul Cultural Român, Uniunea a organizat concursul național de lucrări pentru amenajarea pavilionului național de la Veneția și a noii galerii a Institutului de Cercetare și Cultură Umanistică de la Veneția. La concurs au participat circa 200 de arhitecți organizați în 46 de echipe.

Juriul internațional, prezidat de fostul elev al lui Frank Lloyd Wright, arhitectul Brian A. Spencer, din Statele Unite ale Americii, alături de Juhani Katainen, Ana Maria Zahariade, Vlad Gaivoronschi, Monica Morariu, Alexandru Damian și Bogdan Tofan, a desemnat câștigătorii: pentru Pavilionul Național - echipa de tineri arhitecți conduși de Mihai Sima (alcătuită din Andreea Iancu, Stejara Timiș, Anca Trestian, Raluca Sabău - n.r.) și pentru Noua galerie - echipa de arhitecți conduși de Emil Ivănescu (alcătuită din Olivia Zahalca, Carmen Tănase, Laura Iosub, Loredana Mihali, Marius Danciu și Eliza Culea - n.r.).

Pregătirea și realizarea expozițiilor

Pregătiri cu machetare la Sibiu. Pavilionul câștigător vorbește despre fabricile pustiite de după 1989, un semnal de alarmă tras pentru politicieni. Cei care vor să folosească enorma capacitate de spații construite prin reconversia și consolidarea celor vechi pot moderniza fața țării. Fondurile destinate realizării expozițiilor ar trebui furnizate cu cel puțin trei luni înainte de deschidere.

Întâlniri de lucru cu directorul Bienalei, Rem Koolhaas - cuvinte despre arhitectura românească

La conferințele de presă din Veneția, fiind întrebat despre ce anume poate să detalieze în subiectul adresat pavilioanelor naționale „Absorbind modernitatea, 1914-2014”, Rem Koolhaas a spus că arhitecții români sunt un exemplu „Uitați-vă la români cum au fost influențați și din interior, de exemplu Ion Mincu și State Ciortan, sau cum au fost influențați din exterior, priviți la lucrările de arhitectură ale lui Horia Creangă sau Duiliu Marcu”.

Conferințe de presă, premieri și impresii generale

Cred că prezența României la Bienală a fost și este un lucru foarte bun pentru imaginea țării. Prezența noastră este meritorie și apreciată de celelalte țări.

Leul de Aur a fost acordat anul acesta pavilionului sud-coreean, iar distincția de onoare Leul de Aur a fost acordată arhitectei Phyllis Lambert din Canada, pentru susținerea fenomenului arhitectural „nu în calitate de arhitect, ci în calitate de proprietar și gardian al patrimoniului arhitectural”. Ea a fost cea care a încredințat realizarea proiectului pentru lucrarea Seagram Building, din New York, arhitectului german Ludwig Mies van der Rohe și arhitectului american Philip Johnson. Clădirea situată în Park Avenue, din New York, a devenit monument național în 2006.

Studenții la Bienală

Universitățile românești ar trebui să facă eforturi să își trimită studenții și cadrele didactice să vadă această Bienală. Este o lecție necesară de arhitectură.