Simfoniile orașelor. O perspectivă cinematografică asupra orașelor

Legătura specială dintre cinema și arhitectură este una din temele abordate destul de recent în studiile de film. Reprezentările urbane și spațiale în cinema pot fi instrumente de lucru și modele analitice pentru cercetători din arhitectură, cinema sau științe sociale. De altfel, filmul oferă un format extrem de avantajos pentru a prezenta produsele arhitecturale; asemănător arhitecturii, cinemaul este produsul unui context socio-cultural și al unor canoane estetice, cuprinde un amestec de procedee tehnice, elemente vizuale și funcții și are o relație esențială cu continuumul spațiu-timp.

Arhitectura și organizarea socială a orașelor sunt celebrate în anii 1920 prin apariția unui întreg gen de filme, numite expresiv simfonii ale orașelor. Există anterior acestei decade pelicule interesate de spațiul și mediul social urban, precum filmele fraților Lumiere, Toto et sa soeur en bombe a Bruxelles (1910) sau New York of Today (1910), dar numărul acestora este mai redus, durata și aria de acoperire mai redusă. Perioada anilor 20 vede o înflorire a acestui gen de film și o pronunțată asociere a cinemaului cu orașul, cu toate acestea filmele nu se încadrează într-o mișcare cinematografică programatică, ci sunt producții ale unor contexte sociale și interese culturale asemănătoare. Așa-zisele simfonii ale orașelor sunt produse deopotrivă în Franța (Les Nuits Electriques, Études sur Paris), Germania (Berlin: Die Sinfonie der Grosstadt), Olanda (The Bridge, Rain), Italia (Napoli Che Canta), Statele Unite ale Americii (Manhatta, Skyscaper Symphony), Rusia (Man with a Movie Camera), Brazilia (Sao Paolo: Symphony of the Metropolis). Seria impresionantă de filme din acea perioadă reușește să expună deopotrivă fondul arhitectural al orașelor, dar și experiența urbană modernă și implicațiile noilor principii de organizare spațială și socială. Filmele coincid cu dezvoltarea unor noi tehnici cinematice și principii estetice, devine mult mai ușoară filmarea panoramică și de sus, camerele de filmat oferă o mai mare mobilitate și tehnicile de montaj fac mult mai ușoară construcția unei povești a orașului; pe de altă parte, peliculele sunt rezultatul metodelor și ideilor modernității, progresul tehnologic, transformarea mediului urban și noua ordine socială își regăsesc un răspuns direct în noul format media. Articolul își propune să realizeze o privire de ansamblu asupra filmelor ce aparțin genului, identificând principalele trăsături și principii prezentate de acestea. Textul se va orienta pe analiza a trei filme mai puțin cunoscute și studiate și va urmări reprezentările urbane redate, tehnicile cinematice și elementele vizuale folosite. Datorită limitărilor spațiale, nu este accesibilă o analiză în profunzime, scopul textului fiind de a genera posibile direcții de cercetare și o implicare multidisciplinară asupra subiectului.

Cinemaul nu este singurul mediu preocupat de orașe în perioada interbelică, dimpotrivă, alte arte vizuale și discipline sunt tot mai interesate de (re)prezentarea noilor spații și a noilor condiții de viață. Ceea ce filmele reușesc să aducă în plus derivă din coincidența lor cu arhitectura, același interes pentru relația dintre spațiu, timp, sunet și materiale¹. De altfel, interesul pentru acest ciclu de filme vine tocmai din capacitatea lor de a captura complexitatea orașului, prin redarea spațiilor, timpului, sunetului, texturilor și interacțiunilor sociale ce se regăsesc în mediul urban.

Citiți textul integral în numărul dublu 4-5 / 2014 al Revistei Arhitectura

Notă:

1 Cinematic Space: Architecture and Moving Image.

Manhatta - Paul Strand, Charles Sheeler

The Bridge - Joris Ivens

Etudes sur Paris - Andre Sauvage

Bibliografie

*Cinematic Space: Architecture and Moving Image, Archive, 2011 accesat pe 5.09.2014 http://archive100.org/exhibits/beauty-pageant/cinematic-space-architecture-and-moving-image

Hake, Sabine. Topographies of Class: Modern Achitecture and Mass Society in Weimar Berlin, Ann Arbor: University of Michigan Press, 2008

Horak, Jan-Christopher. Paul Strand and Charles Sheeler’s Manhatta, în Lovers of Cinema: The First American Film Avant-garde 1919-1945, edited by Horak, Jan-Christopher, Wisconsin: University of Wisconsin Press, 1995

Jilani, Sarah. Urban Modernity and Fluctuating Time: Catching the Tempo of the 1920s City Symphony Films, Senses of Cinema, Nr. 68, 2013

McQuire, Scott. The Media City: Media, Architecture and Urban Space, London: Sage Publications, 2008

Resina, Ramon Joan, and Dieter Ingenschay. After-images of the city, New York: Cornell University Press, 2003

Van Ulzen, Patricia. Imagine a Metropolis: Rotterdam’s Creative Class 1970-2000, Rotterdam: 010 Publishers, 2007